Un tânăr pasionat de istoria satului în care a crescut a adunat peste 1.500 de obiecte din secolele trecute, de la unelte folosite în gospodării, la costume populare şi documente, punând astfel bazele unui muzeu etnografic unic în judeţul Arad, vizitat acum de oameni din toată ţara.

Alexandru Chiş are 27 de ani, iar muzeul pe care l-a înfiinţat în satul Covăsânţ, pe când avea doar 22 de ani, a devenit un reper cultural, promovat inclusiv de autorităţi prin centrele de informare turistică.

Când era copil, Alex bătea mai puţin mingea pe uliţă, petrecând timpul cu bătrânii satului, care îi spuneau poveşti fascinante din trecut. Captivat de istorie, stătea ore în şir în preajma bunicilor sau altor săteni pentru a asculta şi a învăţa.

În adolescenţă, găsind în gospodărie diverse obiecte vechi despre care nu ştia la ce au folosit în trecut, a început să îşi întrebe părinţii. Aşa a descoperit utilitatea unor unelte folosite de bunici şi străbunici, moştenite de la o generaţie la alta, dar uitate prin şoproane sau podul casei de decenii, de când au fost înlocuite de echipamente moderne.

"Am învăţat cum oamenii se descurcau în gospodărie cu obiecte simple, unele pe care generaţia actuală nici nu le-ar putea identifica sau înţelege. Mi s-a părut că au o valoare culturală mare, aşa că le-am curăţat şi le-am păstrat cu grijă. Cu timpul, am descoperit tot mai multe obiecte vechi prin gospodăriile rudelor şi am început să le colecţionez. Sătenii au auzit de pasiunea mea şi mi-au adus tot felul de lucruri, aşa că la 19 ani aveam deja sute de exponate. Atunci am înfiinţat muzeul, dar într-un format virtual, prezentând obiectele pe internet. Mai târziu, în 2016, am alocat nişte anexe din gospodăria familiei pentru a amenaja muzeul etnografic şi am început să primim vizitatori", a declarat, pentru AGERPRES, Alexandru Chiş.

Tânărul a înfiinţat Asociaţia Cultural-Socială "Zestrea Satului" Covăsânţ, prin care administrează muzeul. Locul este vizitat de sute de oameni în fiecare an, veniţi din toate colţurile ţării. S-a popularizat mai ales pe internet, dar, Alex fiind şi profesor la un liceu din Ineu, vorba s-a dus printre elevii din tot judeţul, care au dorit să descopere obiectele vechi.

"Copiii sunt foarte fascinaţi când văd colecţia şi vor să afle povestea din spatele fiecărui exponat. Vin adesea grupuri organizate de elevi de la şcoli din tot judeţul, mai ales în perioada în care are loc Şcoala Altfel. Îi las să atingă obiectele, să le descopere şi unii chiar probează costumele populare, pentru a se fotografia", spune Alex.

Numărul tot mai mare de vizitatori îl motivează pe tânăr să continue activitatea, din care nu are niciun câştig.

Intrarea la muzeu este gratuită, dar unii dintre cei care îi trec pragul îşi exprimă dorinţa de a-l sprijini şi îi fac mici donaţii.

"Tot ce am realizat a fost posibil cu sprijinul familiei şi cu unele sacrificii personale. Când eram student, îmi cheltuiam banii din bursă pentru a susţine muzeul, pentru că participam la diverse evenimente prin ţară şi aveam nevoie să tipăresc fotografii sau materiale promoţionale, pentru a face cunoscută colecţia", povesteşte Alex.

Promovarea nu a fost în zadar, pentru că Muzeul Etnografic Covăsânţ are turişti din toată ţara, dar chiar şi din străinătate.

"Satul nostru este înfrăţit cu o localitate din Franţa, de unde au venit în vizită mai multe persoane. Fiind cazate la localnici, aceştia i-au adus pe străini la muzeu, iar vizitatorii au fost foarte curioşi să descopere la ce foloseau unele obiecte. Le-au mai plăcut foarte mult costumele populare şi războiul de ţesut", afirmă Alex.

Tânărul a moştenit războiul de ţesut şi este singurul din familie care ştie să folosească maşinăria din lemn, care datează din 1909. El face covoraşe, pe care le expune sau le oferă cadou.

Colecţia de peste 1.500 de piese a muzeului cuprinde doar lucruri care au legătură cu istoria satului Covăsânţ, loc pe care Alex îl iubeşte şi din care nu s-a gândit niciodată să plece. La loc de cinste în colecţie stă şi o Scriptură veche din 1874, moştenire de familie.

Profesorul se laudă şi cu numeroasele costume populare pe care le are, între care o şubă bărbătească făcută de străbunica sa.

"Ca fiecare obiect, şuba are o poveste. Străbunicul meu era din altă localitate, din Chereluş, unde portul popular era diferit. De fapt, în trecut, motivele brodate pe haine erau specifice fiecărui sat, iar aşa oamenii se recunoşteau din ce zonă vin, atunci când se întâlneau la marile târguri din judeţ, cum era cel de la Pâncota. În 1945, străbunicul a venit ginere la Covăsânţ, iar străbunica mea i-a făcut o şubă cu motive specifice satului nostru, pentru a se integra în portul popular al zonei", explică Alex.

Colecţionarul de obiecte vechi este şi un adevărat ghid local. El se mândreşte să le prezinte vizitatorilor satul şi istoria locului.

"Legenda spune că numele satului vine de la covăsitul laptelui, dar noi suntem mai cunoscuţi pentru căpşuni. Localitatea mai este numită Ţara Căpşunilor. Suntem recunoscuţi şi pentru vin, pentru că facem parte din Podgoria Aradului", spune Alexandru Chiş.

Arădeanul are planuri mari pentru muzeu. Intenţionează să cumpere o casă în sat pe care să o amenajeze pentru a expune toate obiectele din colecţie. Acum, multe dintre acestea nu pot fi admirate şi stau depozitate cu grijă. Până atunci, Alex se bucură să participe la diverse evenimente organizate prin ţară, în care îşi prezintă muzeul şi unele dintre obiectele vechi, fiind premiat pentru activitatea sa inclusiv de Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara, care i-a oferit Diploma de Excelenţă. AGERPRES/(AS - autor: Marian Buga, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) Alexandru Chiş