Deputatul UDMR Biro Rozalia, preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, a declarat joi că se lucrează, la nivelul Comisiei Europene, până în septembrie, la o strategie privind drepturile copilului pentru a minimaliza efectele pandemiei, urmată de defalcarea pe naţiuni, cu planuri de acţiune concrete.

Biro Rozalia a menţionat efectele negative ale pandemiei asupra copiilor, care au avut de suferit din cauza creşterii violenţei domestice, a hărţuirii pe internet, trecerea la învăţământul online afectând, disproporţionat, copiii foarte mici şi pe cei cu nevoi speciale, pe cei care trăiesc în sărăcie şi în comunităţile marginalizate.

"Foarte mulţi copii nu au avut acces la acea masă oferită la şcoală şi în plus a crescut nivelul de anxietate, de stres şi al sentimentului de singurătate. Este foarte clar, spun specialiştii, că efectele pandemiei sunt la fel de grave la copii ca şi la persoanele de vârsta a treia. Dar la copii mai intervine şi întrebarea: în urma acestor efecte negative, care va fi evoluţia lor viitoare şi comportamentul lor? De aceea, atât la nivel european cât şi la nivel naţional şi local se impun planuri de acţiune cu menirea de a atenua efectele pandemiei şi de a deveni comunităţi care se focusează pe propriii copii", a precizat, în conferinţă de presă, deputatul UDMR.

Strategia privind drepturile copilului este construită pe şase piloni. În primul rând, se va asigura participarea la viaţa politică şi democratică a copiilor, pentru a deveni membri activi ai societăţii democratice; incluziunea socio-economică, sănătatea şi educaţia; combaterea violenţei asupra copiilor şi asigurarea protecţiei lor; justiţia în interesul copilului; sectorul digital şi societatea informaţională - copiii să navigheze în siguranţă şi să profite de oportunităţile oferite; dimensiunea mondială - pentru a sprijini, proteja şi stimula copiii la nivel mondial, inclusiv în timpul crizelor şi al conflictelor şi integrarea perspectivei copilului în toate acţiunile Uniunii Europene.

Alături de aceşti piloni, în documentul cadru vor fi precizate acţiuni-cheie ale Comisiei Europene din care vor decurge iniţiativele pentru a realiza obiectivul strategic respectiv. În România, a precizat Biro, o atenţie deosebită se va acorda abandonului şcolar şi reducerii violenţei domestice.

Deputata a mai informat că, în contextul Zilei de 1 Iunie, a avut recent o întâlnire cu reprezentantul UNICEF în România, Pieter Bult, cu care a discutat despre percepţia instituţiei UNICEF din România asupra drepturilor copilului şi despre câteva proiecte pe care UNICEF le-a derulat.

"Vreau să mulţumesc pentru vasta şi foarte eficienta activitate a UNICEF în România, pentru proiectele-pilot pe care le-au desfăşurat în mai multe judeţe din România şi să subliniez că exemplul pozitiv care ne este dat de aceste proiecte trebuie văzut, apreciat şi multiplicat de instituţiile de resort din România, de Guvernul României, dar şi de administraţiile locale, a afirmat Biro.

Ea a amintit un sigur proiect şi anume propunerea de a introduce un pachet minim de servicii sociale în fiecare localitate, printr-un grup alcătuit dintr-un asistent social, un mediator şi un profesor.

"Din discuţia noastră a reieşit necesitatea ca atât în Parlament, cât şi în Guvern să existe deschidere de a dezvolta un plan naţional de servicii miime pentru copii, în cadrul fiecărei localităţi. Astfel s-ar asigura un pachet de servicii de bază, care ar fi necesar pentru prevenirea multor aspecte negative în drepturile copilului", a subliniat deputata.

Având în vedere primul drept al copilului, legiferat de ONU, acela de a-şi cunoaşte părinţii şi de a fi crescut de aceştia, Biro Rozalia a precizat că în România datele statistice din decembrie 2020 arată că sunt 57.300 de familii unde cel puţin un părinte este plecat în străinătate la muncă. Totalul copiilor cu părinţi plecaţi se ridică la peste 75.000, din care 13.200 cu ambii părinţi plecaţi. AGERPRES/(A-autor: Eugenia Paşca, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)