Pomul pomenilor, cunoscut în Zonă sub denumirea de 'pomnişoare', care este sfinţit în bisericile de pe Valea Mureşului Superior înainte de Paşte, în amintirea morţilor, însă şi pentru sănătatea celor vii, este pregătit după reguli foarte stricte de către femei, care trebuie să urmeze un ritual de purificare înainte de a frământa aluatul.

La cei 80 de ani ai săi, Maria Bucin Crişan, din satul Sânmihaiul de Pădure, aplică aceeaşi rigoare, ca în vechime, în pregătirea figurinelor din aluat care urmează să împodobească pomul pomenilor.

"Am făcut aluatul, e frământat, se fac cristăţi, un fel de pâine împletită, pentru pomnişoare. În pomi se pun tot felul de mere, prune, colăcei, covrigei şi păsăruici făcute din aluat de pâine. Au însemnătate pentru pomenirea din Postul Mare (înainte de Paşte). La biserică oamenii se înscriu la pomeniri şi, în Joia Paştelor, se fac pomnişoarele în memoria morţilor, iar într-o zi se face pentru sănătate, pentru cei în viaţă, în general se cere ajutorul lui Dumnezeu pentru iertare. Pomnişoarele (pomişorii, n.r.) se duc la biserică şi le sfinţeşte bine părintele, apoi ceea ce este în pomnişoare se dă la copii. În Joia Mare, copiii până la 7 ani - înainte erau mulţi copii, şi acum sunt dar nu aşa de mulţi - îi băga pe toţi în biserică şi îi spovedea la un loc. Şi, la final, tot ce era în pomnişoare li se dădea la copii, fructe, cristăţi şi figurine din aluat, în formă de opt, de covrigei, de păsăruici, adică flora şi fauna pământului. Cristăţile se fac din aluat de pâine, se fac în formă de cruce şi tot din aluat se fac figurinele şi se împodobesc pomnişoarele. Se pune făină, apă, drojdie şi sare. Atât. În Săptămâna Patimilor se face şi în amintirea Domnului Iisus Hristos. Obiceiul se păstrează la noi, nu ştiu dacă şi în alte părţi", a declarat, pentru AGERPRES, Maria Bucin Crişan.

Regretul Mariei Bucin Crişan este că satele tradiţionale sunt depopulate, iar cei rămaşi sunt, în general, foarte bătrâni, iar din acest motiv tradiţia ar putea să nu meargă mai departe.

"Nu e ca înainte, fiindcă nu mai sunt atâţia oameni. Acum tot câte 4-5 case sunt goale şi una locuită de un bătrân... În Săptămâna Mare pâinea se face miercurea, atunci fac femeile în cuptor. Sâmbăta se fac în cuptor 'paştile', adică o pâine cu brânză şi cu ou. Pasca este o cocă rotundă, pe care se pune o împletitură de aluat din trei, care înseamnă Sfânta Treime. Pe mijloc e o cruce, împletită din două fâşii, reprezintă funia cu care a fost legat Iisus Hristos, iar pe cele patru colţuri care rezultă din cruce se pune brânza de vacă. Cine vrea să nu guste pentru a nu strica postul, nu gustă. Îţi pui ambiţia şi gândul şi nu guşti", a spus Maria Bucin Crişan.

Tanti Maria susţine că la sate oamenii ţin cu stricteţe Postul Mare şi că aceştia au fost întotdeauna ingenioşi pentru a da gusturi aparte mâncărurilor de post.

"Mâncărurile noastre în Săptămâna Mare sunt, de regulă, din ce produce pământul, orice. Mai demult se făceau poame de prună, de mere, de pere şi să făcea zamă (ciorbă, n.r.) de pere. Nu se punea zahăr deloc, prunele îi dădeau un gust extraordinar. Pentru că prunele se făceau pe lojniţă, aşa cum e cuptorul, era o gură ca de sobă, erau puse pe o plasă de nuiele pe care se puneau prunele, poamele în general, se făcea un pic de căldură, dar nu mare, să nu se aprindă, se făcea fum cu tot felul de putregaiuri iar poamele se uscau acolo. Când le puneam în oală, le spălam în apă călduţă, apoi le puneam la fiert un pic. Puneam pitioşi (cartofi, n.r.) şi se făcea zamă. Din pitioşi făceam multe mâncăruri, nu se făceau cartofi pai pentru că nu aveam atâta ulei. Zama de fructe ieşea acrişoară, se vedea că e din fructe din ograda omului, nu cumpărate", a afirmat Maria Bucin Crişan.

Tanti Maria este un cunoscut rapsod popular din Sânmihaiul de Pădure şi, în ciuda vârstei înaintate, este invitată în permanenţă pentru a prezenta ateliere de pregătit în cuptor bucate tradiţionale, la Muzeul de Etnografie 'Anton Badea' din Reghin.

Directorul Muzeului de Etnografie 'Anton Badea' din Reghin, Roxana Man, susţine că prin aceste activităţi practice se urmăreşte readucerea în atenţia publicului a unor ritualuri vechi, care au rădăcini în practici mitologice, legate de nevoia de a se crea un intermediar între divinitate şi oameni.

"Ne-am fi dorit să facem Sărbători în Muzeu, cum am făcut şi în anii trecuţi, dar fiind această perioadă mai dificilă, am început să ne orientăm spre activităţi educaţionale în mediul online. Pregătim un atelier de încondeiat ouă, facem pască la cuptor, câteva tradiţii din Săptămâna Mare. Pasca este un simbol al sărbătorilor pascale, ca şi ouăle încondeiate, ouăle vopsite, are un simbolism funerar, este pregătită în Joia Mare sau în Sâmbăta Paştelui, legată de moartea sacrificială a lui Iisus. Facem şi un pom al pomenilor, am invitat un preot care o să sfinţească şi vom împărţi pomenile. Sunt practici vechi care au rădăcini în practici mitologice, legate de nevoia de a exista un intermediar între divinitate şi oameni, în care este vizată şi legătura cu strămoşii. Am adus-o pe bunica Maria Crişan, care este alături de noi cam la toate activităţile de genul acesta, cu dânsa facem pasca, ea ne arată toate etapele, fiindcă la pregătirea acesteia este un întreg ritual", a spus Roxana Man.

Ea arată că pomul pomenilor presupune anumite practici ritualice şi că femeile care pregătesc bucate în cuptor înaintea Paştilor nu o pot face oricum.

"Este o coptură ritualică şi presupune o anumită rigoare, a purităţii, femeile se spală pe mâini, se îmbracă în cămaşă albă spun rugăciuni, apoi etapa coacerii este şi ea ritualizată şi toate duc la ideea de purificare. Am vrut să facem un atelier cu cineva care cunoaşte foarte bine aceste lucruri şi le poate face exact cum se fac în satul tradiţional", a mai arătat Roxana Man.

Preotul ortodox din Râpa de Jos, Dacian Oprea, a precizat că sfinţirea pomului pomenilor poate fi făcută în zile diferite în parohiile de pe Valea Mureşului Superior şi că, în satul său, acest ritual bisericesc are loc în Joia Mare.

"La noi acest obicei se ţine în Joia Mare, în Săptămâna Patimilor, dar la unele parohii din această zonă se face şi în Sâmbăta Mare, înaintea Învierii Domnului, acum fiecare este cu obiceiul său. Nu e o regulă să fie joia sau sâmbăta, depinde de fiecare parohie. Acel pomişor reprezintă sufletul celui adormit pentru că familia pune acel pomişor pentru sufletul lui ca el să aibă acele bunătăţi acolo unde se află, în ceruri", a precizat preotul Dacian Oprea. AGERPRES / (A - autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă, editor online: Simona Aruştei)

Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO