Negocierile au fost dificile, iar planul a început lent, dar din imensul fond european de recuperare post-coronavirus s-ar putea efectua primele plăţi în iulie, scrie AFP într-un articol publicat luni pe platforma European Data News Hub (EDNH).

Spre uşurarea Bruxellesului, săptămâna trecută au fost trecute două obstacole importante în calea pachetului de granturi şi împrumuturi de 672 miliarde de euro, cât reprezintă Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, elementul central al fondului istoric de relansare economică de 750 de miliarde euro.

Curtea constituţională a Germaniei a respins o contestaţie de blocare a ratificării acordului, iar Portugalia a devenit primul membru UE care şi-a prezentat planul de cheltuieli.

"A fost o săptămână foarte bună", a declarat pentru AFP un înalt oficial al UE.

Încă o duzină de state membre - inclusiv un actor important, Franţa - ar trebui să urmeze exemplul în această săptămână, predând ceea ce oficialii avertizează că sunt documente în medie de 50.000 de pagini.

Acest lucru va permite Comisiei Europene să petreacă două luni studiind ceea ce vor fi în cele din urmă 27 de planuri naţionale de investiţii şi reforme.

Dacă vor trece, statele membre vor avea nevoie de până la patru săptămâni pentru a-şi da unda verde şi apoi, a spus un oficial, "vom vedea că banii vor începe să curgă în iulie".

Planul UE de 750 miliarde de euro pentru relansarea post-pandemie a fost convenit în iulie 2020, astfel că se va împlini
un an de la decizia istorică a Uniunii Europene de a pune în comun datoria pentru a finanţa pachetul de relansare economică.

Şi ceea ce odată părea un exerciţiu extrem de ambiţios a fost eclipsat de adoptarea de către Statele Unite a unui plan de infrastructură de 1,9 trilioane de dolari.

SUA au avansat cu vaccinările împotriva coronavirusului, ceea ce înseamnă că economia lor va ieşi din lockdown mai repede decât cele din Europa.

Şefii UE rămân optimişti. "Obiectivul nostru este să aprobăm toate planurile până în vară", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

- Soseşte cavaleria -

Dar unele capitale naţionale s-au arătat nerăbdătoare.

"După cum văd, cavaleria americană soseşte la timp", a declarat ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire la începutul acestei luni. "Mi-aş dori ca şi cavaleria europeană să ajungă la timp".

Joi, Christine Lagarde, şefa Băncii Centrale Europene, a subliniat "urgenţa" de a continua stimularea economiei Europei.

Spania şi Italia vor vedea cele mai mari injecţii de fonduri dacă planurile lor de aproximativ 70 de miliarde de euro sunt aprobate, urmate de Franţa cu 40 de miliarde.

În ultimele săptămâni, în culise, oficialii Comisiei Europene au purtat discuţii dificile cu guvernele naţionale cu privire la criteriile pe care trebuie să le îndeplinească planurile de cheltuieli.

Dar odată cu sosirea dosarului Portugaliei, blocajele politice încep să se prăbuşească.

În ceea ce priveşte cheltuielile de investiţii, fiecare plan trebuie să aloce cel puţin 37% măsurilor ce îmbunătăţesc mediul sau combat schimbările climatice.

Se presupune că alte 20% vor finanţa tranziţia către o economie mai digitală.

- Stimulente şi constrângeri -

Speranţa este ca, pe măsură ce producţia europeană va creşte după un an de COVID şi probleme legate de izolare, să se anunţe o erupţie de cheltuieli în izolarea clădirilor, transport feroviar, puncte de încărcare a vehiculelor electrice şi internet de mare viteză.

Dar, însoţind stimulentele cu constrângeri, Comisia Europeană încearcă din nou să impună statelor membre reforme economice structurale.

Unele dintre acestea se vor dovedi dificile din punct de vedere politic în unele state membre.

Franţa ar trebui să îşi reformeze asigurarea pentru şomaj, Spania codul muncii şi Italia să reducă şi mai mult cheltuielile publice.

Discuţiile cu statele membre sunt încă în curs şi par deosebit de dure în cazul Ungariei.

Premierul Viktor Orban a fost vineri la Bruxelles pentru discuţii cu uşile închise cu von der Leyen.

Anul trecut, Budapesta a ameninţat că va bloca întregul pachet dacă plăţile din fond vor fi condiţionate de respectarea statului de drept.

Cu toate acestea, oficialii de la Bruxelles spun că planurile de recuperare trebuie să respecte legea şi vor fi examinate pentru a se găsi lacune pentru corupţie.

Orban are nevoie de cele şapte miliarde de euro care ar fi alocate Ungariei, dar dacă decide să nu dea înapoi, are un singur atu.

Ungaria este unul dintre cele nouă state membre ale UE care încă nu au ratificat planul. Nicio plată nu va fi posibilă până când nu o vor face toate. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Calciu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)