Măsurile adoptate de guvernul României în faţa pandemiei de COVID-19 au stârnit preocupări în ce priveşte drepturile omului, în special privind menţinerea ordinii, a libertăţii de întrunire paşnică şi a dreptului la educaţie, consemnează organizaţia Amnesty International în raportul său privind situaţia drepturilor omului în lume, ediţia 2020/2021, care examinează în total 149 de state.

Lumea a fost "zdruncinată" de COVID-19 pe parcursul lui 2020, iar pandemia şi măsurile adoptate de autorităţi în general pe glob cu scopul combaterii ei au avut impact asupra tuturor şi pe alocuri au agravat inegalităţile şi abuzurile existente, notează autorii raportului.

În ce priveşte România, documentul consemnează, pe lângă preocuparea creată în planul drepturilor omului de măsurile antiepidemice, şi faptul că romii continuă să facă obiectul unei discriminări sistemice, iar poliţia face exces de forţă şi le aplică tratamente abuzive unora dintre aceştia.

Pe de altă parte, în raport este menţionat faptul că o lege adoptată în iunie de parlament privind interzicerea predării noţiunii de identitate de gen în şcoli a fost declarată neconstituţională de Curtea Constituţională a României, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a estimat că autorităţile române au expulzat în mod ilegal doi cetăţeni pakistanezi.

Context

În martie 2020, aminteşte AI, guvernul român a declarat o stare de urgenţă ca răspuns la pandemia COVID-19. Această măsură a făcut posibilă derogarea temporară de la un anumit număr de drepturi ale omului garantate de Convenţia europeană a drepturilor omului, precum dreptul la educaţie, dreptul de a circula liber sau dreptul la libertatea de exprimare şi asociere. Starea de urgenţă a fost înlocuită în luna mai cu o "stare de alertă", care era încă în vigoare la sfârşitul anului.

Comisia Europeană a continuat să solicite României să anuleze mai multe reforme legislative care reprezentau o ameninţare pentru statul de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar, notează raportul.

Discriminare

Un proiect de lege privind consolidarea legislaţiei antidiscriminare existente era încă în aşteptare în Senat, la sfârşitul anului trecut. Acesta are în vedere şi alte forme de discriminare - discriminare prin asociere, discriminare încrucişată şi segregare - şi adaugă cetăţenia şi culoarea pielii pe lista motivelor interzise de discriminare.

Romi

Potrivit unui raport al Comisiei Europene publicat în februarie, romii au continuat să se confrunte cu discriminarea şi segregarea, în special în domeniul educaţiei şi al ocupării forţei de muncă, precum şi al accesului la locuinţe, fiind în special ţinta evacuărilor forţate. În timpul stării de urgenţă, ONG-urile şi mass-media au relatat mai multe cazuri de utilizare ilegală a forţei de către poliţie, precum şi de maltratări la care ar fi fost supuşi aceştia. Grupuri pentru drepturile omului şi ONG-uri şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la utilizarea populaţiei de romi ca ţapi ispăşitori în timpul pandemiei şi au deplâns o "creştere a discursurilor de ură şi rasism" împotriva acestor populaţii în mass-media şi pe reţelele de socializare, în special din partea unor lideri de opinie sau a altor figuri publice influente. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, organismul român responsabil de asigurarea respectării principiului de egalitate, a denunţat declaraţii discriminatorii împotriva romilor făcute de un ziar local, un membru al parlamentului, un fost şef de stat şi un profesor universitar.

Drepturile LGBTI (lesbiene, homosexuali, persoane transgender şi intersexuale)

Parlamentul a adoptat în iunie o lege care a interzis în special cursurile şi instruirea cu privire la identitatea de gen. Votat în absenţa unei dezbateri publice, acest text a prevăzut interzicerea "activităţilor de propagare a teoriei sau a opiniilor privind identitatea de gen în virtutea cărora genul este un concept diferit de sexul biologic şi cele două nu sunt întotdeauna identice".

Grupurile pentru drepturile omului şi mediul academic au condamnat interdicţia, susţinând că ar legitima discriminarea împotriva persoanelor LGBTI; textul, care a ridicat, de asemenea, îngrijorări cu privire la respectarea libertăţilor academice şi a libertăţii de exprimare, a fost declarat neconstituţional de Curtea Constituţională în decembrie.

Dreptul la educaţie

Deşi în 2016 a fost adoptată o lege care interzice segregarea în învăţământul primar şi secundar, şi în pofida orientărilor adoptate ulterior de Ministerul Educaţiei pentru implementarea acestui text, guvernul încă nu pusese în aplicare aceste orientări, la finele anului trecut.

Un studiu realizat de ONG-ul Caritas România a evidenţiat dificultăţile cu care s-au confruntat copiii din categoriile vulnerabile ale populaţiei în contextul educaţiei la distanţă stabilite în perioada lockdownului în vigoare din martie până în iunie, subliniind că elevii romi s-au numărat printre cei mai afectaţi. Conform acestui studiu, doar 15% dintre copiii din grupurile marginalizate au participat regulat la activităţi oferite online, în timp ce în medie 83% dintre aceştia au participat la cursuri înainte de pandemie. Printre principalele obstacole în calea participării lor s-au numărat lipsa de echipament tehnic, lipsa de spaţiu pentru a studia în mod adecvat în locuinţe supraaglomerate şi incapacitatea părinţilor de a oferi sprijinul necesar pentru finalizarea temelor.

Libertatea de întrunire

Ca urmare a deciziei României din martie de derogare temporară de la dreptul de întrunire paşnică, toate adunările publice au fost interzise. Or, grupuri ale societăţii civile au criticat aceste măsuri, considerate disproporţionate. Începând din noiembrie, au fost permise adunări de până la 100 de persoane, cu condiţia respectării anumitor reguli de protecţie.

Garanţii procedurale

Raportul mai aminteşte că în octombrie, în cazul Muhammad şi Muhammad v. România, Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului a decis că autorităţile au acţionat ilegal în 2012 deportând doi pakistanezi care erau rezidenţi legal pe teritoriul ţării.

Decizia de deportare a fost luată pe baza unor probe secrete, la care au avut acces doar guvernul şi sistemul judiciar, conform cărora activităţile celor doi bărbaţi constituiau o ameninţare potenţială pentru securitatea naţională a României. Curtea europeană a considerat că, în contextul unei proceduri de expulzare, persoanele în cauză aveau dreptul de a fi informate cu privire la elementele factuale relevante care au determinat autorităţile să considere că reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale şi să aibă acces la conţinutul acelor documente şi informaţii pe care s-au bazat autorităţile menţionate. Atunci când restricţiile sunt esenţiale pentru a asigura securitatea naţională, acestea ar trebui să fie însoţite de garanţii suficiente, a stabilit CEDO, a mai consemnat raportul Amnesty International. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea)