Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Sibiu, care cuprinde clădiri, majoritatea foarte vechi, care nu au fost construite cu destinaţia de sediu de spital, este locul în care pandemia de COVID-19 se poate vedea cel mai bine, la aproape un an, aici fiind confirmat, în 27 martie 2020, primul caz din zonă de infectare cu noul coronavirus.

În plin val trei epidemiologic, spitalul aflat aproape de centrul istoric al Sibiului primeşte zilnic tot mai mulţi bolnavi cu COVID-19, iar medicii spun că sunt din ce în ce mai mulţi tineri şi cazuri tot mai grave.

Totul a început în martie 2020, la o şedinţă cu reprezentanţi ai Consiliului Judeţean (CJ) Sibiu şi şefi de secţii, unde cei din administraţia judeţeană îşi propuseseră să-i consulte pe medici în legătură cu viitorul spital care ar urma să se construiască la Sibiu. În judeţ, în ultimii 30 de ani, s-au ridicat clinici şi spitale private, dar lupta împotriva noului coronavirus se dă în unităţile medicale de stat.

"Am avut o colaborare de la început foarte bună cu doctorul Sava (medic şef Secţia ATI - n.r.) şi cu doamna doctor Bîrluţiu (medic şef Secţia Boli Infecţioase - n.r.). Doctorul Sava a fost unul dintre cei mai alertaţi medici. Îmi amintesc că, undeva, în martie, am avut o întâlnire cu Consiliul Judeţean pentru a ne prezenta proiectul noului spital şi Mihai Sava s-a ridicat în picioare şi a spus: 'Oameni buni, vine peste voi ceva ce nu aţi mai văzut!' ", îşi aminteşte epidemiologul şef al SCJU, medicul Dana Rusu.

Foto: (c) ISABELA PAULESCU / AGERPRES FOTO

Singura experienţă epidemiologică pe care o mai avuseseră cei din spital era cea legată de gripă.

"Iniţial, am mers pe experienţa valurilor epidemice de gripă, când în unii ani veneau aceste valuri şi ne puneau în situaţia de a nu face faţă cu toată clădirea Infecţioaselor şi atunci intram de obicei în Oftalmologie sau în Dermatologie, dar totul se limita la nişte săptămâni de zile, după care eliberai acele clădiri. Anul trecut era foarte clar că nu o să ne putem limita doar la atât, pentru că veneau veştile din China şi apoi şi din Europa despre presiunea de pe ATI-uri", a declarat, pentru AGERPRES, Dana Rusu.

După zeci de ani în care la Sibiu s-a discutat despre necesitatea de a avea un spital judeţean, într-o singură clădire, faptul că SCJU este format din mai multe imobile, separate unele de altele, a însemnat un mare avantaj în această pandemie, pentru că a fost mai uşor să se facă circuite şi să se separe zonele cu pacienţii infectaţi de cei neinfectaţi.

"Ce a fost bine pentru prima dată la acest spital a fost structura lui pavilionară. Atunci şi acum este un avantaj, nefiind monobloc am putut să fac circuite pe pavilion, oricum pavilionul fiind izolat. (...) Pentru mine, principalul gând era cum să fac aceste circuite, fără să mă înveţe nimeni, că nu avea cine, ca să nu îmi îmbolnăvesc personalul. (...) Atunci începea goana după echipamente. Am cea mai mare stimă şi mulţumire pentru firma unui domn Cazan, care ne-a vândut efectiv de pe raft, cu preţurile ce le avea, pentru că pe urmă a început nebunia, şi am avut efectiv vreo trei săptămâni, de la firma aceea, echipamente de foarte bună calitate", povesteşte epidemiologul şef al spitalului.

Primii pacienţi suspecţi de COVID-19 şi la care analizele au confirmat că sunt infectaţi au apărut cam în aceleaşi zile. Prima confirmare a fost la un bărbat, în data de 27 martie 2020, internat în SCJU, spital care, câteva luni bune, a fost singurul din tot judeţul, unde se puteau duce bolnavii cu SARS-CoV-2.

"Ce s-a întâmplat bun în acest an? În primul rând comunicarea cu epidemiologul unui spital, complianţa aceasta pe care am obţinut-o la reguli care trebuiau ştiute, aplicate demult, de la a ne spăla corect pe mâini. Acesta va fi unul din lucrurile care nu se mai uită", spune Dana Rusu.

Unul dintre primii medici care a tratat un pacient cu COVID-19 este chiar directorul medical al SCJU, internistul Călin Cipăian. Acesta atrage atenţia că cel mai mare spital public al Sibiului nu îşi mai poate mări cu mult capacitatea pentru bolnavii cu COVID-19, asta în condiţiile în care aici ajung tot mai mulţi pacienţi din judeţ şi din ţară.

Foto: (c) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu

"SCJU Sibiu dispune în prezent de 197 de paturi pentru pacienţi COVID-19, cazuri medii şi severe, iar în construcţiile modulare de 28 de paturi ATI pentru pacienţii COVID în stare gravă sau critică. Numărul de paturi ATI pentru pacienţii COVID situează judeţul Sibiu pe locul 9 în ţară raportat la numărul de paturi şi pe locul 6 raportat la numărul de paturi pe locuitor. Capacitatea ATI COVID a SCJU Sibiu a crescut de la 12, la 28 de paturi în ultimul an. Pe termen scurt, nu există posibilitatea de a mai creşte capacitatea ATI-COVID, din motive care ţin de personal şi spaţiile disponibile, dar această situaţie se află permanent în analiză. Numărul de paturi pentru pacienţii cu forme medii poate fi suplimentat la nevoie cu 25 de paturi (202 în total)", a precizat directorul medical al SCJU Sibiu, Călin Cipăian.

Ce se putea face în acest spital şi înainte de pandemie şi ce se face acum mult mai complex şi cu aparatură net superioară sunt investigaţiile radiologice şi de laborator. Şeful Secţiei de Radiologie, medicul Florin Grosu, este cel care a fost directorul medical al SCJU în 2020.

"Stăm foarte bine cu dotarea Radiologiei. În momentul de faţă am schimbat aparatura, care era o aparatură veche. Ce mă îngrijorează cel mai mult este dezinteresul pe care marea majoritate a oamenilor îl manifestă faţă de boală. Păstrarea măsurilor generale, distanţarea socială, portul măştii, spălatul pe mâini - acestea trebuie să fie obligatorii şi nu se prea mai păstrează, oamenii s-au obişnuit cu gândul şi tratează relativ uşor această problemă. Pericolul a rămas şi începe să crească. Numărul de cazuri creşte, complicaţiile cu care vin pacienţii sunt mai mari şi vârsta pacienţilor este din ce în ce mai mică", atrage atenţia Florin Grosu.

Fiecare să trateze această boală cu responsabilitate şi să se ferească, dar dacă ne îmbolnăvim, să nu evităm spitalul - este sfatul medicului.

Foto: (c) ISABELA PAULESCU / AGERPRES FOTO

"Sfatul de anul trecut este valabil şi anul acesta: fiecare să trateze această boală cu responsabilitate şi să se ferească. Este cel mai bun sfat. Dacă ne îmbolnăvim, să nu evităm spitalul. Spitalul este locul în care trebuie să ajungă fiecare bolnav şi cât mai repede. Spitalul şi-a făcut datoria şi cred că şi-o face şi în continuare faţă de oraş. Cel mai important lucru: oamenii să nu se relaxeze. Să nu uite că boala există. Simplul purtat al măştii ne apără într-o măsură destul de mare, dar masca trebuie schimbată, trebuie purtată corect şi peste tot. Cu cât ne ferim mai bine de boală, nu de spital, cu atât este mai bine. Şi să ne vaccinăm. Eu m-am vaccinat, acum urmează să îl vaccinez şi pe tata. Trebuie să ne vaccinăm pentru că este singura modalitate în care putem să sperăm că într-un viitor relativ scurt o să revenim la normal", a spus medicul Florin Grosu.

În această perioadă de pandemie, s-a schimbat de mai multe ori conducerea spitalului. Fostul director medical spune că nu are regrete în privinţa deciziilor luate şi recunoaşte că au existat momente de panică.

"Poate au mai fost greşeli făcute individual, de persoane, dar spitalul şi-a făcut datoria. Am făcut toţi ce am putut, în condiţiile în care spitalul a rămas de multe ori singur. Am făcut tot ce am putut ca să putem să tratăm şi pacienţii COVID pozitiv şi pacienţii COVID negativ, care, o perioadă au fost trataţi de alte spitale, care au fost depăşite din cauza complexităţii cazurilor. Au fost momente de panică, nu a fost nimeni relaxat. Anul trecut, pe vremea asta ne era frică la toţi. Anxietatea a fost sentimentul pe care toată lumea l-a trăit, dar am reuşit să-l depăşim. Cel mai greu moment când a fost? (...) Când a murit prima colegă, asistentă, care a decedat în Terapia Intensivă. A fost un moment care a răscolit tot spitalul, toată lumea a fost prăbuşită afectiv", îşi aminteşte Florin Grosu.

Şi continuă să rememoreze acele clipe...

"Am avut momente în care pentru fiecare pacient COVID negativ a trebuit să dau telefon să negociez la spitalele colaboratoare. Cred că nu am avut nicio noapte în care să dorm şi să nu fiu sunat măcar o dată", povesteşte el.

Foto: (c) ISABELA PAULESCU / AGERPRES FOTO

Martie 2020 - martie 2021 înseamnă 12 luni în care toată echipa SCJU a strâns rândurile.

''Colegii mei s-au asociat pentru a putea să depăşim toate etapele din organizare. Gândiţi-vă că noi am golit spitalul aproape complet la începutul pandemiei, lucru care nu s-a făcut nici în timpul războiului. Indiferent că au fost medici, asistenţi, infirmieri, brancardieri, toată lumea a participat, a fost impresionat. Când colegii de la Infecţioase ne spuneau că nu mai au locuri libere, reuşeam să internăm pacienţi în două ore, să golim câte o clădire, a fost foarte complicat. A fost foarte impresionat modul în care au reuşit să se mobilizeze", mai spune Grosu.

În 2020 a fost cumpărat primul aparat PCR, ceea ce însemna că probele recoltate de la pacienţii suspecţi de COVID-19 nu mai erau transportate cu maşinile în alte judeţe sau la Bucureşti, pentru confirmarea diagnosticului.

"Unul din momentele bune a fost cel când am achiziţionat primul aparat PCR şi am putut să începem să ne testăm pacienţii şi atunci a fost foarte important că ne-am putut testa şi colegii. Acel moment a fost cea mai importantă victorie a spitalului. A fost foarte complicat", precizează Florin Grosu.

Locul unde este confirmat COVID-19 este laboratorul spitalului, singurul care face teste non-stop şi acum în judeţ.

Primul caz de COVID-19 a fost confirmat în martie 2020, iar în 4 aprilie 2020 compartimentul de biologie moleculară al laboratorului a devenit funcţional.

"Laboratorul de analize medicale al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă este cel mai mare laborator public din judeţ, cu peste 1.400.000 de teste efectuate anual care îşi desfăşoară activitatea 24 de ore, 7 zile pe săptămână. Deţine acreditare RENAR din 2012 şi este laboratorul care realizează teste pentru multe alte laboratoare în diferite circumstanţe (serviciul de gardă, concedii, aparatură defectă, etc). Practic este o 'linie de producţie' care funcţionează continuu. (...) Am fost primul laborator din Sibiu care a început testările. (...) Numărul testărilor RT-PCR pentru SARS-CoV-2 efectuate până în prezent depăşeste 80.000, respectiv peste 40.000 de persoane au fost testate", a menţionat medicul şef al laboratorului, Ariela Olteanu.

Foto: (c) ISABELA PAULESCU / AGERPRES FOTO

Deşi suntem mai puţin vizibili, spune ea, rolul laboratorului a fost vital pentru depistarea virusului, pentru stratificarea riscului pacienţilor infectaţi, prognostic şi supraveghere epidemiologică.

''Pentru managementul pacientului cu COVID-19, laboratorul a oferit toate testările din protocolul de diagnostic, teste de biologie moleculară, imunologie, biochimie, hematologie/ hemostază. A fost o mare realizare să putem oferi diagnostic pentru COVID-19 la fel ca orice ţară din UE! (...) Vreau să mulţumesc colectivului din biologie moleculară care a abordat cu curaj, dăruire şi aş putea spune sacrificiu sarcina de a realiza cât de multe teste de diagnostic molecular cu maximă acurateţe pentru comunitatea sibiană, colegilor din laboratorul de urgenţă şi gardă, unde presiunea a fost foarte mare atât ca număr mare de testări, cât şi de eliberare rapidă a rezultatelor şi, nu în ultimul rând, colegilor din restul compartimentelor care au asigurat continuitate în diagnostic biologic în general, nu doar pentru SARS-CoV-2. Mulţumesc colegei noastre de la ULBS, doamna biolog Ioana Boeraş, doctor în biologie moleculară, care ne-a fost alături (...) şi colegilor de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase 'Prof. Dr. Matei Balş', care au asigurat instruirea iniţială a medicilor noştri în diagnosticul molecular pentru SARS CoV-2", a transmis aceasta.

În prezent, o altă provocare o reprezintă noile tulpini ale virusului. Din 50 de pacienţi cu COVID-19, pentru 45 există suspiciunea că au fost infectaţi cu varianta britanică a SARS-CoV-2.

"În prezent ne confruntăm şi cu alte provocări odată cu circulaţia noilor tulpini de SARS-CoV-2. Laboratorul are dotarea tehnică pentru pre-screeningul noilor tulpini, dar pentru confirmare este necesară o tehnică de secvenţiere genomică, care se efectuează doar în câteva centre specializate din ţară. Dispunem de kituri pentru pre-screeningul tulpinii UK (B117) şi pe măsură ce apar noi kituri care detectează şi alte tulpini putem să suspicionăm/depistăm şi alte tipuri. Pentru tulpina UK am testat 50 de pacienţi cu rezultat pozitiv RT - PCR, iar pentru 45 s-a ridicat suspiciunea de infecţie cu tulpina B 117, ceea ce susţine informaţia că această tulpina are deja o mare circulaţie în ţara noastră", afirmă medicul Ariela Olteanu.

Secţia de Boli Infecţioase de la SCJU este de un an de zile în prim-plan când vorbim de pandemie. Practic, aici au fost aduşi şi trataţi cei mai mulţi bolnavi de COVID-19 şi unii dintre cei mai grav afectaţi. Nevoia de noi locuri la Infecţioase este mare, chiar şi după un an, astfel că medicul şef, Victoria Bîrluţiu, a reuşit să strângă 50.000 de euro, de la donatori, în urma unui apel lansat pe Facebook, pentru extinderea secţiei.

"Comunitatea a demonstrat un spirit extraordinar de echipă cu noi şi vreau să le mulţumesc pentru acest lucru tuturor - au fost adunate fonduri de aproape 50.000 euro după apelul meu, pentru construirea unui sistem modular extern al secţiei noastre, ulterior au fost şi alţi sponsori care s-au implicat. Am primit chiar vestea cea bună că s-a semnat un contract şi se va plăti un avans pentru începerea construcţiei - necesarul este mult mai mare, însă sperăm ca anul acesta să se finalizeze construcţia", a declarat medicul şef al Secţiei de Boli Infecţioase de la SCJU Sibiu, Victoria Bîrluţiu.

Sursa foto: ARHIVA PERSONALĂ VICTORIA BÎRLUŢIU

Potrivit acesteia, "după un an de pandemie, ne aflăm în faţa aceluiaşi virus care îşi găseşte în continuare mijloace de supravieţuire, de modificare a structurii, care îi permit să afecteze mai departe populaţia generală''.

''Dinamica infecţiei SARS-CoV-2 găseşte un corp medical suprasolicitat, un tratament antiviral modest ca eficacitate, dar şi o soluţie de prevenţie a bolii prin vaccinare care ar putea limita această pandemie dacă mobilizarea noastră, a tuturor, pentru vaccinare ar fi consistentă (într-un procent de minim 80%). Al treilea val aduce modificări legate de vârsta pacienţilor internaţi cu forme severe sau critice - mai tineri, în segmentul 30-40 ani, dar şi o creştere a necesarului de oxigen la peste jumătate din cazurile internate în secţiile clinice. Vaccinarea nu exclude prezenţa virusului la aceste persoane, putând fi o sursă de infecţie pentru cei dragi, de acasă; nu trebuie să ne relaxăm măsurile de protecţie personală şi distanţare fizică'', a explicat ea.

Ea continuă să tragă un semnal de alarmă.

"Da, sunt mai multe cazuri grave la tineri în acest val, mai mulţi descriu manifestări digestive (lipsa apetitului, diaree, vărsături), confundă oboseala cu dificultatea de a respira, tusea este rară şi din nefericire nu îi alarmează, febra poate lipsi. Lipsa de adresabilitate nu cred că este asociată cu frica de spital, ci mai degrabă cu lipsa percepţiei gravităţii bolii; mulţi pacienţi se monitorizează singuri la domiciliu ca saturaţie în oxigen şi sunt convinşi că totul este în regulă, pentru că valorile sunt normale. Sunt situaţii însă în care scăderea saturaţiei este una bruscă într-un moment în care pneumonia cuprinde o suprafaţă mare, de peste 75% a plămânilor, punându-le viaţa în pericol. Agravarea se produce mai ales în a doua săptămână de boală", avertizează Victoria Bîrluţiu.

Medicul şef al ATI din SCJU Sibiu, Mihai Sava, semnalează o altă problemă - pacienţii îşi autoformează o schemă de tratament de pe Google sau Facebook.

Foto: (c) ISABELA PAULESCU / AGERPRES FOTO

"Noi ne-am făcut meseria. A fost un volum de muncă dintr-odată mult mai mare, asta a fost problema când a început COVID, că nimeni nu se aştepta. În toată ţara, nu numai noi în Sibiu, medicii nu mai sunt respectaţi aşa cum erau înainte. Pacientul când îţi vine, medicul îşi ia un angajament că face ce îi stă lui în putinţă şi câte cunoştinţe are, dar şi pacientul trebuie să îşi ia un angajament că se va supune manoperelor şi că acceptă acest tratament. În momentul actual, pacienţii îşi autoformează o schemă de tratament de pe google, de pe Facebook, au o schemă de tratament pe care au auzit-o de la prieteni. Aşa s-a ajuns. (...) Şi dacă pacientul nu merge bine şi moare, ceea ce se poate întâmpla, suntem noi de vină şi suntem acuzaţi că nu am aplicat tratamentul care trebuie", a arătat el.

Ce s-a schimbat în bine? S-a investit foarte mult; problema cea mai gravă este că personalul, atât cât este, este foarte obosit şi foarte depresiv, ne spune medicul Mihai Sava.

''Avem aparatură, medicaţie şi materiale la standard de terapie intensivă europeană şi s-a mărit numărul de paturi. La început aveam 12 paturi de COVID, 12 paturi de Terapie Intensivă şi acum avem 28 de paturi de COVID, 12 paturi de Terapie Intensivă non-COVID şi încă 8 paturi de Terapie Intensivă Intermediară, care este tot non-COVID. (...) Partea proastă este că personalul, atâta cât este, este foarte obosit şi foarte depresiv. Asta ar fi problema cea mare, oamenii sunt în continuare puţini, sunt foarte obosiţi şi foarte depresivi, asta e problema cea mai gravă, cea mai rea. Pacienţii sunt la fel de bine îngrijiţi ca înainte. Cei care ajung la noi ajung într-o stare foarte gravă, iar ca şi medie de vârstă, sunt mai tineri, faţă de acum un an", menţionează medicul.

Foto: (c) ISABELA PAULESCU / AGERPRES FOTO

Zeci de bolnavi cu COVID-19 din alte judeţe sau alte spitale au fost transferaţi, din ianuarie până în prezent, la ATI-ul de la SCJU. Transferul unui bolnav cu COVID-19 înseamnă şi o deteriorare a stării lui.

"De obicei când îţi trimit din alte spitale ţi-i trimit pe cei mai gravi pacienţi. Un ventilator de transport pe ambulanţă nu se poate compara cu un ventilator de terapie intensivă. Ei pe o perioadă de o oră, două, trei, pe durata transportului, se oxigenează mai prost şi se deteriorează ca şi stare", arată Mihai Sava.

Medicii fac apel la populaţie să se vaccineze.

"Bătălia împotriva bolii COVID-19 se duce în spitale, dar se câştigă în societate. Personalul medical luptă neîncetat de peste un an, cu un virus care provoacă o boală cu evoluţie imprevizibilă. Ştim că aceasta este mai gravă la cei în vârstă şi cu afecţiuni asociate, dar s-a întâmplat să trebuiască să anunţăm o mamă de 72 de ani de decesul fiului de 46 de ani. În spitale ajung doar cazurile medii, grave şi critice, de multe ori la pacienţi care au stat acasă 7-10 zile. Este important ca oamenii să se prezinte la medic la primele semne de boală, să se testeze, iar cei diagnosticaţi să fie izolaţi şi trataţi pentru a evita răspândirea bolii. Spre deosebire de valul de îmbolnăviri din noiembrie, avem de-a face cu o tulpină nouă, cu infecţiozitate ridicată, a cărei circulaţie nu o putem opri decât împreună. Oricâte eforturi ar face toţi cei din sistemul sanitar, dacă nu scădem numărul de cazuri prin respectarea măsurilor preventive (distanţare, evitarea aglomeraţiilor şi întâlnirilor nenecesare, igiena mâinilor, purtarea măştii) numărul de pacienţi va continua să crească şi odată cu aceasta inevitabil şi numărul de pacienţi de la ATI şi decesele. Şi mai ales să ne vaccinăm. Să ne vaccinăm nepoţii să-şi poată vizita bunicii, copiii şi tinerii să meargă la şcoală, iar adulţii să poată să lucreze şi să menţinem economia deschisă. Ştiu că este greu, dar dacă continuăm să ne comportăm responsabil şi să ne vaccinăm în cele din urmă vom câştiga", a subliniat directorul medical, Călin Cipăian.

Foto: (c) ISABELA PAULESCU / AGERPRES FOTO

Bilanţul sec al unui an de pandemie la SCJU ar putea suna aşa: peste 3.000 de pacienţi cu COVID-19 internaţi, în jur de 800 au pierdut lupta cu boala. Însă pandemia nu s-a încheiat şi continuă la fel de periculos.

"După un an, infecţiile sunt tot mai severe, tot mai galopante, iar pacienţii se prezintă în stare tot mai gravă, iar opţiunile terapeutice, din păcate, nu s-au schimbat foarte mult. Aşa că recomandarea şi totodată rugămintea mea ar fi ca oamenii să se protejeze, să urmeze regulile şi toate informaţiile pe care le citesc sau le ajung la urechi să le treacă prin filtrul raţiunii şi al ştiinţei. Chiar dacă trăim într-o lume în care lucrurile nu mai sunt la fel, haideţi să ne bucurăm de fiecare zi în care ne trezim sănătoşi, noi şi ai noştri", transmite coordonatorul ATI COVID, medicul Ioana Codru. AGERPRES/(A - autor: Isabela Paulescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)