INTERVIU VIDEO Paasch (E.ON România): Consumatorii de energie să nu se grăbească să încheie noi contracte; liberalizarea nu se face peste noapte
Consumatorii de energie nu trebuie să intre în panică sau să se grăbească să încheie noi contracte, pentru că pot face oricând această schimbare, în contextul liberalizării pieţei de la 1 ianuarie, a declarat Manfred Paasch, directorul general al E.ON România, într-un interviu acordat AGERPRES.
El este convins că, la un an după liberalizare, piaţa va arăta cu totul altfel. Concurenţa va creşte între furnizori, ofertele vor fi diversificate şi, astfel, costurile vor scădea, iar serviciile se vor îmbunătăţi.
Pentru a arăta ce dinamică există în piaţă, Paasch a precizat că E.ON a câştigat deja 32.000 de noi clienţi doar în luna ianuarie.
Reprezentantul E.ON a mai vorbit, în interviu, despre ce ar putea face oamenii pentru a-şi reduce factura şi, de asemenea, ce opţiuni au cei care nu pot folosi internetul.
AGERPRES: Cum aţi caracteriza piaţa de energie din România?
Manfred Paasch: Suntem la începutul perioadei de liberalizare, care a avut loc la 1 ianuarie, iar liberalizarea pot spune că aduce oportunităţi în plus pentru consumatori: ei pot alege între diferite oferte, între diferiţi furnizori şi îşi pot alege oferta care răspunde cel mai bine necesităţilor lor. Vedem un trend de creştere a numărului de furnizori în piaţă, de diversificare a ofertelor noi, iar piaţa a devenit din ce în ce mai dinamică, chiar şi după aceste şase săptămâni.
Ca exemplu, în zona în care activăm sunt aproape 60 de competitori cu diferite oferte pentru consumatori şi, bineînţeles, cu diferite preţuri. Cred că competiţia pentru a atrage noi consumatori va duce cu siguranţă la preţuri competitive. Dar de asemenea cred că va duce la servicii mai bune şi la apariţia de noi produse.
AGERPRES: Cum s-a desfăşurat procesul de liberalizare în Germania?
Manfred Paasch: A fost în urmă cu mult timp, dar cred că a fost ceva foarte similar cu ceea ce vedem noi acum. Liberalizarea în Germania a început acum 20 de ani şi a început foarte încet. În primele săptămâni, nu s-au întâmplat prea multe lucruri, dar piaţa a devenit din ce în ce mai dinamică şi este ceea ce cred că vom vedea şi aici. Este nevoie de timp. Liberalizarea nu este ceva ce se întâmplă peste noapte, este nevoie de timp şi, dacă vom discuta aceste aspecte peste un an, vom vorbi despre o situaţie cu totul diferită faţă de ceea ce vedem acum.
Cred că este nevoie de mai multe luni şi să dăm liberalizării şi pieţei libere timp să se dezvolte. Este foarte important.
AGERPRES: Ce ar trebui să facă autorităţile române pentru ca acest proces să se desfăşoare corect?
Manfred Paasch: Mi-ar plăcea să vă spun ce facem noi. Cred că am început să transmitem primele informaţii cu privire la liberalizare în octombrie anul trecut. În octombrie 2020 am trimis primele informaţii către toţi consumatorii noştri pentru a-i informa cu privire la liberalizarea pieţei. După ce au fost comunicate toate regulile, am trimis în decembrie oferta de serviciu universal pentru toţi clienţii noştri.
Iar, începând din ianuarie, am pregătit şi am transmis către toţi consumatorii noştri alte oferte concurenţiale. Aceasta o vom face şi în următoarele luni, pentru ca oamenii să se uite pe ofertele noastre concurenţiale, ce avem în produsele noastre şi ce alte lucruri oferim, pentru a alege.
Cred că este important ca oamenii să nu intre în panică, să ştie că nu trebuie să se grăbească şi că nu trebuie să se decidă imediat. Nu, nu este cazul. Clienţii îşi pot schimba furnizorul sau pot alege altă oferă oricând doresc, chiar şi după 30 iunie, chiar şi după această zi, pot alege oricând un alt furnizor. Şi că pot trece la un alt furnizor după 21 de zile, acestea sunt regulile. Deci nu este nevoie să ne panicăm, să ne grăbim. Cu siguranţă, nu.
AGERPRES: Ce îi sfătuiţi pe oameni să facă pentru a-şi reduce factura?
Manfred Paasch: Este foarte important, pentru început, să se uite la prima ofertă. Oferta pe care o caută trebuie să se potrivească cu consumul lor şi cu ceea ce au nevoie. Consider că nu ar trebui să se uite doar la preţ, ar trebui să se uite şi la serviciile adiacente pe care i le oferă furnizorul. Spre exemplu: ce acces au la furnizorul lor, care sunt canalele de informare pe care le au, există un call-center sau un centru de relaţii cu clienţii unde oamenii se pot duce să pună întrebări, au canale online?
Toate aceste lucruri sunt importante. Desigur, şi preţul este important, dar şi aceste lucruri sunt foarte importante.
În plus, noi oferim clienţilor servicii tehnice, ei pot veni la centrele de servicii şi pot cere echipamente, spre exemplu frigidere, care au cel mai scăzut consum de energie şi li se vor oferi sfaturi. Acestea sunt, de asemenea, sfaturi pentru a reduce consumul şi, de asemenea, pentru a micşora factura pe care trebuie să o plătească.
AGERPRES: În acest moment, câţi consumatori casnici are E.ON România? Câţi dintre ei au trecut pe piaţa concurenţială?
Manfred Paasch: În total, avem 3,3 milioane de clienţi. Dintre aceştia, 3,1 milioane de clienţi casnici, din care 1,4 milioane de clienţi pe segmentul de electricitate. Din aceşti 1,4 milioane, în jur de 23%, ceea ce înseamnă aproximativ 330.000, sunt pe piaţa liberă.
Pentru a arăta ce dinamică există, doar în ianuarie 32.000 de clienţi au trecut de la oferta de serviciu universal la ofertele de piaţă liberă. Cred că este mult şi cred că arată cât de dinamică este piaţa şi cred că această dinamică va creşte cu siguranţă în următoarele luni.
AGERPRES: Aceasta doar de la începutul anului până acum?
Manfred Paasch: Acest 32.000 este numărul (clienţilor - n.r.) din ianuarie. În total, aşa cum am spus, avem 330.000 de clienţi pe piaţa liberă. Ştiţi că piaţa liberă nu a început de fapt la 1 ianuarie. Şi înainte clienţii puteau alege ofertele de piaţă liberă şi mulţi consumatori făcuseră deja asta înainte de 1 ianuarie. Deci nu am văzut schimbări doar de la 1 ianuarie, ci acest lucru s-a întâmplat şi înainte. Dar, în total, aşa cum am spus, 330.000 de consumatori sunt pe piaţa liberă, ceea ce înseamnă, din totalul consumatorilor noştri, aproximativ 23%.
AGERPRES: Care este strategia dumneavoastră de a atrage noi clienţi?
Manfred Paasch: Strategia de a atrage noi clienţi... Strategia principală este să ne uităm la necesităţile consumatorilor noştri. Ceea ce înseamnă că încercăm să le oferim clienţilor noştri beneficii maxime în produsele noastre. Un portofoliu minunat de produse. Pentru ca oamenii să poată alege care este cea mai bună ofertă pentru ei.
Aş menţiona aici că în preţurile noastre sunt incluse toate serviciile noastre, spre exemplu utilizarea canalelor noastre digitale, utilizarea call-center-ului şi a centrelor de relaţii cu clienţii, aşa cum am spus, pentru a ajuta clienţii să-şi reducă consumul şi toate serviciile pentru utilizarea în siguranţă a electricităţii.
Aş spune, dacă ne uităm la portofoliul nostru de clienţi, că ultimii ani au fost chiar de succes. Dacă vrem să comparăm numărul de clienţi din 2019 cu cel din 2020, în 2020 am câştigat 100.000 de consumatori noi în zona de energie electrică. Cred că este important ce spun clienţii şi se pare că clienţii sunt mulţumiţi cu strategia noastră. Deci suntem încrezători că aceasta este strategia corectă pentru segmentul de electricitate de pe piaţa din România.
AGERPRES: De ce aveţi preţuri mai mari decât alte companii?
Manfred Paasch: Aş spune că trebuie să luaţi în calcul faptul că, începând cu 1 ianuarie, doar preţul de furnizare şi cel angro au fost liberalizate. Toate celelalte componente ale preţului, tot ce vine de la stat, TVA, accize şi tot ce plătim pentru operatorul de transport şi pentru companiile de distribuţie, toate acestea sunt incluse în preţ.
Din factura pe care o plăteşte consumatorul, o parte foarte mare se duce către aceste componente: către producători, generatori, compania de distribuţie şi de transport şi către stat. Iar competiţia este doar pe această parte mică, de furnizare. Şi, credeţi-mă, am încercat să facem tot posibilul să le oferim clienţilor noştri cel mai bun preţ concurenţial care este posibil.
AGERPRES: Cum ar trebui să arate o piaţă de energie liberă funcţională?
Manfred Paasch: Baza unei pieţe libere este existenţa unui număr mare de competitori. Un număr mare de competitori care vin cu multe oferte. Aşa cum am spus mai devreme, avem aşa ceva chiar şi acum şi este clar că numărul competitorilor va creşte în următoarele luni. Chiar şi acum, la şase săptămâni de la liberalizare, avem 60 de competitori în zona noastră, ceea ce este mult. Dar cu siguranţă numărul va creşte.
Deci este nevoie de mulţi competitori, multe oferte diferite, ceea ce înseamnă să asculţi nevoie consumatorilor, ce anume îşi doreşte consumatorul şi să oferi produse care sunt cu adevărat necesare pentru consumatori, iar ei să aibă şansă să aleagă dintre ofertele diferite. Acestea sunt foarte importante pentru o piaţă liberă.
Dar, aşa cum am zis, este nevoie de timp ca toate acestea să fie dezvoltate. Este nevoie de timp ca noi furnizori să intre pe piaţă.
Aţi întrebat care a fost experienţa mea în Germania şi am văzut acest lucru în cadrul proceselor de liberalizare din alte pieţe, iar principalul lucru pe care vi-l pot spune este să nu intraţi în panică şi să nu vă grăbiţi. Toate aceste lucruri au nevoie de timp.
Dar vom vedea că, la un an după liberalizare, piaţa va fi total diferită, dar este nevoie de timp.
AGERPRES: Credeţi că preţul energiei va creşte sau va scădea în următoarele luni sau ani?
Manfred Paasch: Uitându-mă la viitor, ceea ce pot spune cu certitudine este că eu cred cu tărie că vom vedea preţuri competitive. Cred că acesta este cel mai important lucru. Trebuie să luăm în calcul că, dacă ne uităm la ideea de liberalizare, competiţia dintre mai mulţi producători şi mai mulţi furnizori va duce la reducerea costurilor.
Cu siguranţă, o piaţă liberalizată este mai eficientă, ceea ce nu este posibil pe o piaţă non-competitivă. Furnizorii vor căuta să reducă costurile pentru a oferi consumatorilor cel mai bun preţ competitiv, ceea ce facem şi noi, nu doar de la 1 ianuarie, ci şi înainte. Căutăm mereu să facem serviciile noastre, totul, procesele noastre, cât mai eficiente posibil, pentru a oferi consumatorilor cel mai bun preţ posibil.
AGERPRES: Ce facem cu cei care nu au acces la internet? Spre exemplu, să presupunem că sunt o doamnă în vârstă, care locuieşte la ţară, nu cunoaşte piaţa de energie şi primeşte o factură mare. Ce am de făcut?
Manfred Paasch: Mulţi dintre competitorii noştri lucrează doar pe platforme online, ceea ce înseamnă că, dacă vrei o ofertă a acestui furnizor, trebuie să o faci online. Este foarte dificil. Mă uit la părinţii mei, spre exemplu, iar ei nu sunt obişnuiţi să folosească aceste canale online. Consumatorii noştri în vârstă, care nu au posibilitatea de a se deplasa, pot folosi call-center-ul nostru. Este un mod uşor de a ne contacta şi pot face totul prin call-center.
Dacă sunt mai flexibili, pot folosi centrele de servicii, de relaţii cu clienţii. Avem aceste centre unde se pot duce oricând şi avem angajaţi bine instruiţi care pot răspunde tuturor întrebărilor pe care le au oamenii.
Într-adevăr, pentru oamenii mai în vârstă, care nu sunt obişnuiţi să folosească canalele online, este puţin mai dificil.
AGERPRES: Pentru moment, este suficient, însă sugestia mea este să ne revedem în februarie 2022, să vedem ce am făcut în acest an.
Manfred Paasch: Da, este o idee foarte bună. Aşa cum am spus, cred cu tărie că situaţia se va schimba. Nu aş spune dramatic, dar cu siguranţă se va schimba. Pentru că este vorba de experienţa pe care o avem şi le spun şi oamenilor şi autorităţilor din zona politică să îşi ia timp, lucrurile nu se întâmplă peste noapte.
Dar veţi vedea, dacă vă veţi uita în piaţă peste o jumătate de an, peste un an, veţi vedea că s-a schimbat total faţă de ceea ce vedem acum.
Pentru consumatori, din nou: Luaţi-vă timp, nu vă grăbiţi, puteţi schimba oricând vreţi. Uitaţi-vă cu atenţie la oferte, nu vă focusaţi doar pe discount, "vă ofer 30% discount", sună bine, dar uitaţi-vă la preţul final pentru consumatori. Uitaţi-vă la preţul final, la tot ce este inclus acolo, doar preţul final contează. Comparaţi aceleaşi lucruri, nu mere cu cireşe sau altceva, comparaţi lucrurile care pot fi comparate. Este un avantaj pentru consumatorii noştri, ei trebuie să facă ceva, să se uite în contracte, dar trebuie să o facă. Este o parte a procesului de liberalizare, a faptului că trebuie să alegi, astfel că trebuie să compari ofertele. AGERPRES/(Autor: Florentina Cernat, editor: Mariana Nica, editor video: Sergiu Olteanu, montaj: Andrei Cârlan, editor online: Ady Ivaşcu)
Sursa foto: eon-romania.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Zincă (Ministerul Finanțelor): O eventuală retrogradare a ratingului României ar restrânge baza de investitori și ar crește costurile de finanțare
O eventuală retrogradare a ratingului suveran al României sub categoria recomandată investițiilor ar limita semnificativ baza de investitori și ar putea determina creșterea costurilor de finanțare, în condițiile în care statul are în continuare un necesar ridicat de împrumuturi, a declarat joi Bogdan Zincă, șef serviciu în cadrul D
Ministerul Energiei va iniția demersuri legislative pentru alinierea salariilor angajaților Complexului Valea Jiului la nivelul maxim în plată
Ministerul Energiei va iniția, în maximum 30 de zile, demersuri legislative pentru alinierea salariilor angajaților Complexului Energetic Valea Jiului la nivelul maxim aflat în plată pentru fiecare categorie de personal, în urma discuțiilor cu reprezentanții minerilor de la Vulcan. 'În ceea ce privește alinierea dre
Hanga (BVB): Schimbările economice și sociale din Europa vor avea efecte și asupra României
Schimbările economice și sociale prin care trec statele europene vor avea efecte și asupra României, în condițiile în care modelul de dezvoltare urmat în ultimele decenii este supus unor transformări, a declarat joi președintele Bursei de Valori București (BVB), Radu Hanga, la conferința 'România sub lupă - Economia românească
ANSVSA: Primele 300.000 de doze de vaccin împotriva pestei micilor rumegătoare au ajuns în România
O primă tranșă de 300.000 de doze de vaccin împotriva pestei micilor rumegătoare a ajuns joi în România, urmând ca alte 800.000 de doze, destinate combaterii variolei ovine și caprine, să fie livrate etapizat până duminică, 25 octombrie, potrivit unui comunicat al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor
Barbu: Actul normativ privind despăgubirile pentru secetă va fi corectat în urma unei erori de calcul
Actul normativ referitor la despăgubirile acordate fermierilor afectați de secetă va fi corectat, după ce s-a constatat că, la elaborarea acestuia, procentul gradului de calamitate a fost aplicat de două ori, a anunțat joi ministrul Agriculturii, Florin Barbu, pe pagina sa de Facebook. 'Corectăm actul normativ referitor la despăgubirile pentru secetă! Am d
Niculescu: România este pregătită să își consolideze rolul de hub logistic, economic și strategic pentru reconstrucția Ucrainei
România este pregătită să își consolideze rolul de hub logistic, economic și strategic pentru reconstrucția Ucrainei, iar companiile românești au expertiza, determinarea și proximitatea geografică necesare pentru a fi în prima linie a acestor șantiere ale viitorului, a afirmat, joi, premierul Luca Niculescu, într-un mesaj transmis de con
Hanga: BVB a crescut cu 235% în ultimii 5 ani, cel mai mult din Europa Centrală și de Est
Bursa de Valori București (BVB) a înregistrat o creștere de 235% în ultimii cinci ani, cea mai mare din Europa Centrală și de Est, în timp ce numărul conturilor de investiții a ajuns la 325.000 la jumătatea acestui an, față de 53.000 în 2020, a declarat, joi, președintele BVB, Radu Hanga, la conferința 'România sub lupă - Economia ro
Dan: Condamnăm cu toată fermitatea atacurile Rusiei ce vizează coridoarele comerciale și constituie o încălcare flagrantă a dreptului internațional
România condamnă cu toată fermitatea atacurile cu drone care vizează coridoarele comerciale și care constituie o încălcare flagrantă a dreptului internațional de către Federația Rusă, aceste incidente din Marea Neagră nefiind izolate, ci, dimpotrivă, în ultima perioadă, s-au multiplicat și s-au acutizat, a transmis, joi, președintele Nicușor Dan, pr
Lazea (BNR): Este nevoie de un pact între forțele politice pentru reducerea deficitului bugetar până în 2030
România are nevoie de un pact între forțele politice responsabile, prin care acestea să se angajeze să respecte, în următorii patru ani, corelația dintre evoluția PIB-ului nominal, salarii și pensii și să susțină îmbunătățirea colectării TVA și a impozitului pe profit, pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 203
Târgul de Turism China 2026 se desfășoară în perioada 23-25 octombrie, la București
Cea de-a doua ediție a Târgului de Turism China va avea loc în perioada 23-25 octombrie 2026, la Centrul Cultural Chinez din București, evenimentul reunind agenții de turism din România și China, companii aeriene și instituții culturale, pentru promovarea destinațiilor turistice și dezvoltarea cooperării dintre profesioniștii din cele două țări, pot
Ciucu: Avem pe ordinea de zi a Consiliului General de săptămâna viitoare un proiect prin care ne înfrățim cu orașul Kiev
Consiliul General al Primăriei Municipiului va avea pe ordinea de zi, săptămâna viitoare, un proiect prin care Bucureștiul se înfrățește cu orașul Kiev și sper ca în baza acestui acord să putem ajuta și noi capitala Ucrainei poate cu niște generatoare sau cu ce mai este nevoie să treacă prin iarna care vine, a declarat, joi, primarul general al Capi
Lazea, despre deficitul trimestrial: E vorba de volatilitatea foarte mare dintre trimestre; sunt convins că MF va explica situația
Datele publicate de Eurostat privind deficitul consemnat de România în trimestrul doi din 2026 se referă la deficitul înregistrat în interiorul unui trimestru raportat la Produsul Intern Brut (PIB) din acea perioadă, a declarat joi Valentin Lazea, economist-șef al Băncii Naționale a României, la conferința 'România sub lupă - E
Cristian Popa: Programul european SAFE poate consolida apărarea și economia României
Investițiile în apărare au devenit o necesitate în contextul războiului de la graniță, iar programul european SAFE oferă României acces la finanțare în condiții favorabile pentru modernizarea armatei, dezvoltarea industriei naționale de apărare și construirea unor infrastructuri cu utilizare atât civilă, cât și militară, susține Cr
CORECTURĂ ARIR anunță aderarea XBRL Center ca Membru Afiliat
În știrea cu titlul 'ARIR a aderat la platforma de consolidare financiară și raportare electronică XBRL Center', difuzată joi, la ora 12:51, pe fluxurile Economic Intern și Bănci - Piețe Financiare, în titlu și lead se va citi corect 'ARIR anunță aderarea XBRL Center ca Membru Afiliat' Reluăm știrea în forma corectă:
Silaghi (CCIR): Dorim să nu fim doar o țară de tranzit de marfă pentru Ucraina; vrem să participăm la procesul de reconstrucție a acesteia
România dorește să nu fie doar o țară de tranzit de marfă pentru Ucraina, ci chiar vrea să participe efectiv la acest proces de reconstrucție al acesteia, pe care cu siguranță un singur stat nu va fi capabil să-l ducă la bun sfârșit și cu câteva firme, a transmis, joi, secretarul general al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Ovi






