Societatea din comuna tulceană Smârdan, acuzată că a îngropat leşuri de ovine în loc să le ardă, vrea să-şi redeschidă activitatea şi să-şi dubleze cel puţin capacitatea de incinerare, însă Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) susţine că acest lucru este imposibil în momentul de faţă.

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului doreşte să preleveze probe din zona incineratorului pentru analize de laborator, iar un expert de mediu susţine că ancheta procurorilor constănţeni ar trebui să se extindă şi la nivelul APM Tulcea.

Directorul DSVSA, Mitică Tuchilă, a declarat pentru AGERPRES că analizele probelor prelevate în repetate rânduri din zona incineratorului din satul Smârdan pentru depistarea antraxului, salmonellei şi listeriei au fost negative, dar că societatea nu are dreptul să-şi reia activităţile de incinerare şi de producere a îngrăşământului organic, după ce la mijlocul lunii trecute au fost depistate mai multe nereguli.

Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES

"În cazul activităţii de incinerare pentru care s-a emis ordonanţă de suspendare, s-au remediat şase din cele şapte deficienţe şi a rămas să rezolve şi vidanjarea şi dezinfecţia foselor care adună apele reziduale. Ulterior, echipa DSVSA va verifica modul în care s-au remediat deficienţele şi va decide dacă se va relua sau nu activitatea. În ceea ce priveşte ordonanţa de încetare a activităţii de producere a îngrăşământului organic, emisă din cauză că nu s-a respectat fluxul descris în memoriul justificativ care a stat la baza obţinerii autorizaţiei, agentul economic trebuie să reia toţi paşii pentru autorizarea activităţii", a explicat directorul DSVSA.

Mitică Tuchilă a mai spus că îngroparea animalelor nu este permisă şi că depozitarea subproduselor nedestinate consumului uman trebuie să se facă în spaţii frigorifice şi pe categorii.

"Trebuie să aibă spaţii frigorifice pe măsura activităţii prestate", a precizat Mitică Tuchilă.

La rândul său, administratorul societăţii, Gelu Cazacioc, a afirmat că îngroparea animalelor moarte a fost o soluţie găsită în contextul în care numărul cererilor primite pentru incinerare era mai mare decât capacitatea unităţii.

"Cel mai mare regret e că lumea nu înţelege ce facem aici. Luăm nişte deşeuri şi creăm plus valoare. Eu creez ceva din el. Fac un produs bio, recunoscut în Uniunea Europeană. Am îngropat hoiturile. Era fluxul foarte mare şi m-am gândit la o soluţie. Dacă arzi materia, o pierzi. Dacă o ţii, se transformă în materie organică, în îngrăşământ. Ia analize din el şi vezi dacă e pământ. Vezi ce conţine! Eu zic că e compost. Ei zic că este pământ", a menţionat Gelu Cazacioc.

Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES

El a mai spus că pământul în care a îngropat animalele moarte era folosit în producerea îngrăşământului organic.

"Încarc cenuşă din buncărul acela, apoi făina proteică, iar în al treilea buncăr încarc compost, ei spun că e pământ", a arătat Cazacioc.

Administratorul din Smârdan a afirmat că activitatea din firmă nu poluează olfactiv, principala sursă a mirosurilor grele din zonă fiind animalele moarte care sunt incinerate şi care, în mod normal, ar trebui ţinute la temperaturi sub zero grade Celsius până la preluarea lor de către societatea tulceană.

"Le luăm cum le luăm, le aduci într-un stadiu foarte avansat (de putrefacţie - n.r.). Am avut instalaţie frigorifică în maşină care s-a stricat într-o săptămână. Orice instalaţie ai avea, nu ai cum să le îngheţi să nu mai miroasă. Cam 99% nu sunt îngheţate. Este un domeniu dezastru. Ce e acum aici e parfumerie", a precizat Ionel Irimia, angajat de 18 ani ca şofer în societate.

De altfel, şi un alt angajat al societăţii, Gheorghe Cărbunaru, dă asigurări că din activitatea de incinerare a cadavrelor de animale nu rezultă mirosuri neplăcute, aşa cum se plâng atât unii locuitori ai satului tulcean, cât şi cei din municipiul Brăila.

"Incineratorul are două camere, una pentru deşeuri şi una în care se arde fumul. Nu iese fum pe coş şi atunci nu are de unde să iasă nici miros", a explicat Cărbunaru.

Administratorul firmei din Smârdan spune că în zonă există şi alte surse de poluare olfactivă, ferme de animale, locuri de deversare a vidanjelor, şi că pentru a proteja comunitatea în urmă cu doi ani a pus în funcţiune o instalaţie de pulverizare a unei substanţe care elimină mirosurile neplăcute.

"De doi ani de zile, am cerut sprijin autorităţilor pentru mărirea de capacitate. Noi am observat că putem arde mai mult de nouă tone, pe un incinerator", a arătat Gelu Cazacioc.

Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES

Preşedintele ANPM, Eugen Cozma, prezent zilele trecute la Tulcea, s-a arătat surprins de faptul că societatea din Smârdan doreşte să-şi majoreze capacitatea de incinerare fără să facă investiţii.

"Societatea se află într-o procedură de solicitare a unui nou act de reglementare pentru mărirea capacităţii de incinerare. Problema este că în documentaţia depusă până acum nu fac referire la nicio îmbunătăţire tehnică sau o retehnologizare. Procedura continuă, iar în momentul în care vom avea o imagine clară a ceea ce se doreşte, o să emitem un punct de vedere", a declarat Cozma.

El s-a arătat îngrijorat de rezultatele analizelor probelor de apă prelevate din zonă de reprezentanţii Apelor Române care arată depăşiri de sute de ori ale concentraţiilor maxime admise la mai mulţi indicatori.

"Am avut o discuţie cu Parchetul Constanţa care se ocupă de acest caz şi vom face şi noi o verificare a aceluiaşi levigat să vedem dacă datele noastre corespund cu cele ale Apelor Române", a precizat preşedintele ANPM.

În acelaşi timp, fostul director al Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) din Tulcea, Cadâr Bectaş, actualmente expert de mediu în judeţul Prahova, susţine că ancheta procurorilor constănţeni ar trebui lărgită şi asupra modului în care a început procedura de emitere a acordului de mediu pentru firma din Smârdan.

"Legea 292 din 2018 stipulează că acordul de mediu se emite pentru proiecte, adică investiţii, în baza unui proiect tehnic, cu valori de investiţii, descrierea caracteristicilor lucrărilor care se realizează, grafic de eşalonare a investiţiei. Fără certificatul de urbanism şi piesele desenate elaborate de un proiectant de specialitate, APM nu are dreptul să înceapă procedura de emitere a acordului de mediu", a precizat Cadâr Bectaş.

El a menţionat că anul trecut a transmis ANPM mai multe sesizări privind activitatea societăţii de incinerare din satul Smârdan.

Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES

"Se încalcă trei legi - Legea nr. 292/2018, Legea nr. 278/2013 şi Legea nr. 50/1991. Ar trebui să se sesizeze Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa", a mai spus Cadâr Bectaş.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa a pus în aplicare, pe 20 ianuarie, două mandate de percheziţii domiciliare în oraşul Măcin, pentru stabilirea legalităţii modului în care s-a derulat incinerarea ovinelor înecate pe nava Queen Hind, eşuată în luna noiembrie 2019, în Portul Midia.

Ancheta procurorilor a stabilit că mare parte din deşeurile animale nu au fost distruse prin incinerare, ci au fost îngropate pe un teren viran din apropierea localităţii.

În urma controalelor efectuate de autorităţile tulcene, au fost aplicate două amenzi în valoare de 1.200 de lei şi 5.000 de lei, iar activitatea societăţii a fost suspendată.

Vasul Queen Hind, cu peste 14.000 de oi la bord, a eşuat la finalul lunii noiembrie 2019 la plecare din Portul Midia. Echipajul format din 22 de marinari sirieni a fost salvat de pe nava înclinată parţial, dar puţine ovine au putut fi aduse la mal.

În perioada 28 februarie - 13 martie 2020, în urma a 26 de transporturi Midia-Smârdan, la incineratorul din judeţul Tulcea au fost sacrificate 14.230 de ovine cu o greutate totală de 542.100 kilograme. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dãdârlat)