Discursuri, boicotarea meciurilor, lobby pentru votul persoanelor de culoare: în anul 2020 sportivii americani s-au mobilizat ca niciodată pentru a lupta împotriva nedreptăţii rasiale, scrie AFP, într-o analiză a protestelor izbucnite în Statele Unite, pornind de la punerea genunchiului în pământ înaintea meciurilor şi ajungând la explozia socială în urma uciderii de către poliţişti albi a lui George Floyd, în Minneapolis.

''Nu ştim cu adevărat ce ne rezervă viitorul. Dar facem ceea ce trebuie''. Acel ''ceea ce trebuie'' era pentru baschetbalistul Kyle Korver boicotul echipei sale, Milwaukee Bucks, al meciului din play-off-ul NBA împotriva lui Orlando Magic, pe 26 august.... la trei zile după ce Jacob Blake fusese împuşcat de mai multe ori în spate de un ofiţer de poliţie în Kenosha, lângă Milwaukee.

Înaintea acestei mişcări de protest fără precedent din istoria sportului american, totul a început cu un ''genunchi pe pământ'', cu trei luni mai devreme: pe 25 mai, lumea descoperea imaginile suferinţei insuportabile a lui George Floyd, asfixiat timp de 8 minute şi 46 de secunde, în timpul arestării sale în Minneapolis, şi declarat decedat după o oră la spital.
 

Foto: (c) ERIK S LESSER / EPA 

LeBron James a fost prima persoană care şi-a exprimat furia. ''Înţelegeţi acum!!?? Sau este încă neclar?'', a scris el în textul unui montaj foto punând în paralel imagini cu imobilizarea violentă a lui Floyd cu gestul de protest început de fosta vedetă a fotbalului american, Colin Kaepernick, prin care atrăgea atenţia, în timpul intonării imnului SUA înaintea meciurilor, cu privire la violenţa împotriva persoanelor de culoare.

Acest gest, de punere a unui genunchi în pământ, care l-a costat până la urmă cariera, a devenit în cele din urmă, patru ani mai târziu, unul dintre simbolurile luptei împotriva nedreptăţii rasiale. Atât de mult încât chiar şi poliţiştii îngenuncheau la protestele în favoarea mişcării Black Lives Matter.

Vedetele NBA Stephen Curry, Giannis Antetokounmpo şi Damian Lillard au ieşit chiar la proteste pe stradă, la fel şi vedeta tenisului Naomi Osaka. În Europa, ''genunchiul pe pământ'' a fost un gest ''îmbrăţişat'' pe terenurile de fotbal, la Liverpool, Dortmund, Madrid...

Bubba Wallace, singurul pilot afro-american din foarte conservatorul campionat auto NASCAR, a reuşit chiar să interzică drapelul confederat, considerat un simbol rasist, în incinta şi în jurul pistelor.
 

Foto: (c) RHONA WISE / EPA 

În ceea ce priveşte federaţiile, ligile, francizele, fiecare dintre acestea au difuzat comunicate de presă care balansau între emoţie şi indignare, cu mai multă sau mai puţină convingere. Presat de vedetele sale, preşedintele NFL, Roger Goodell, şi-a cerut scuze pentru că nu a dat curs cererilor jucătorilor care îi solicitau mai demult să condamne rasismul şi să susţină protestele.

Între timp, NBA îşi pregătea revenirea în ''bula'' de la Disney World. Unii jucători, precum Kyrie Irving (New Jersey Nets), spuneau însă că nu este timpul pentru baschet, ci pentru proteste sociale. Alături de LeBron James, el a fondat asociaţia ''Mai mult decât un vot'', al cărui scop era de a încuraja populaţia de culoare să voteze la alegerile prezidenţiale. ''Este timpul să facem diferenţa'', susţinea asociaţia.
 

Foto: (c) ROBERT GAUTHIER LOS ANGELES TIMES / EPA 

Pe teren, Los Angeles Lakers reîncepea sezonul întrerupt de pandemia de coronavirus, pe 31 iulie, împotriva lui LA Clippers. Partidele s-au aflat sub semnul Black Lives Matter, cu genunchi puşi pe pământ şi lozinci de protest imprimate pe tricouri în care se cerea dreptate socială.

Boicotul la care a apelat echipa Milwaukee Bucks a fost susţinut şi de alte echipe, obligând NBA să amâne şase meciuri. Ligile profesioniste MLS (fotbal), NHL (hochei pe gheaţă), MLB (baseball) au urmat acest exemplu. Pe de altă parte, nipona Naomi Osaka a refuzat să joace semifinala turneului de la Cincinnati pentru a protesta împotriva focurilor de armă trase de poliţie asupra afro-americanului Jacob Blake. "În calitate de femeie de culoare, eu am impresia că sunt lucruri mult mai importante care necesită o atenţie imediată, mai degrabă decât să fiu văzută jucând tenis", declara, pe Twitter, jucătoarea născută din mamă japoneză şi tată haitian.
 

Foto: (c) ERIK S LESSER / EPA 

Toate aceste proteste au fost la o scară nemaiîntâlnită în sportul american, deşi de-a lungul timpului au fost iluştrii activişti pentru cauze sociale: Bill Russell, Jackie Robinson, Muhammad Ali ... S-a ajuns chiar până la punctul în care preşedintele Donald Trump a criticat NBA, afirmând că a ajuns ''o organizaţie politică''.

După discuţii lungi, play-off-urile din diferite sporturi au reînceput. Sfătuiţi de Barack Obama, jucătorii i-au obligat pe proprietarii de francize să se implice în lupta lor. Facilitarea accesului la vot prin punerea la dispoziţie a unor spaţii speciale a fost una dintre măsurile cheie ale planului de acţiune, în condiţiile în care meciurile se desfăşurau în ''bule'' sanitare cu reguli stricte. În cele din urmă, 23 de cluburi din cele 30 din NBA au respectat acest angajament, şi 16 dintre cele 32 de francize din NFL.

Ca impact, în statele Michigan şi Wisconsin, ratele de participare la vot a populaţiei de culoare negru au crescut semnificativ faţă de 2016.
 

În noaptea în care se anunţa victoria victoria lui Biden, LeBron James, devenit campion în NBA cu LA Lakers, spunea că succesul se datorează şi asociaţiei ''Mai mult decât un vot''.

Dar ''lupta nu s-a terminat'', a declarat el pentru The New York Times. ''Trebuie să continue, ştim asta. Luptăm în fiecare zi pentru a fi ascultaţi şi respectaţi'', a spus acesta. AGERPRES/(AS- autor: Adrian Drăguţ, editor: Mihai Ţenea, editor online: Gabriela Badea)