REPORTAJ Tulcea: Mănăstirea Celic-Dere, vizitată tot mai puţin în pandemie
Mănăstirea Celic Dere este căutată de turişti chiar şi în timpul pandemiei cu noul coronavirus, însă numărul oaspeţilor s-a redus semnificativ faţă de anii trecuţi, a declarat, pentru AGERPRES, ghidul turistic al lăcaşului monahal, maica Irina.
Ea a mai spus că spre deosebire de anii trecuţi, oaspeţii mănăstirii vor să stea mai mult în faţa icoanelor şi a explicat acest comportament al turiştilor prin nevoia de reculegere.
"Am văzut oameni foarte deschişi, care respectă normele sanitare. Poartă mască. Sunt dornici să stea mai mult în faţa icoanelor, să vorbim mai mult, dar sunt mult mai puţini decât în anii trecuţi", a afirmat maica Irina.
Unii turişti vin de la sute de kilometri distanţă şi sunt emoţionaţi în faţa icoanelor.
"Când am intrat în biserică, am simţit un aer care m-a copleşit. Mănăstirea e într-un loc pitoresc şi este întreţinută foarte bine. M-a impresionat icoana lui Iisus Hristos", a afirmat o vizitatoare din Huşi, Mihaela Donea.
Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES
Alţi oaspeţi revin la mănăstire după aproape 20 de ani.
"Am mai fost o dată când fiul meu era mic şi-mi aduc aminte că măicuţele erau foarte serviabile. Era cam părăsită atunci. Sperăm ca acum să fie mai bine întreţinută", a afirmat Ioana M., din judeţul Brăila.
Maica Irina, în buletin Ilinca Gociu, este ghid turistic al mănăstirii Celic-Dere din Tulcea de ani buni. S-a născut în anul 1958, în satul Băseşti, comuna Viişoara, judeţul Vaslui, şi a ajuns în mănăstirea dobrogeană în anul 1981, printr-o întâmplare.
"Am terminat Liceul pedagogic din Iaşi, iar în anul acela mă pregăteam pentru admiterea la Facultatea de Medicină. Aveam o prietenă din Tulcea, medic pediatru, la care am apelat să-mi dea programa, dar mi-a zis că nu are cum să mă ţină în oraş dar pot să stau aici, la mănăstire. Era primăvară, înfloreau ghioceii şi eu învăţam după clopotniţă, iar o măicuţă m-a întrebat dacă nu vreau să cânt în cor", a afirmat maica Irina.
Vocea ei a plăcut maicilor mănăstirii care au reuşit să o convingă să rămână la Celic-Dere.
"Am venit aici într-o perioadă comunistă, când era în vigoare acel decret 410 din 1959 prin care mai multe mănăstiri au fost închise, iar tineretul a fost dat afară. În anul 1981, am minţit şi am spus că vreau să învăţ să lucrez covoare. Aici am găsit o adevărată călugărie. Atunci erau 150 de maici. În anul 2000, eram 90, iar acum am mai rămas 40, pentru că după 2000, în Dobrogea, s-au înfiinţat multe mănăstiri", şi-a amintit maica Irina.
Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES
În anul 1991, ea a fost aleasă stareţă, funcţie pe care a îndeplinit-o cinci ani, perioadă care i s-a părut foarte dificilă. Ea a mai spus că-i place să fie ghid turistic şi a povestit că atunci când era copil cânta la vioară şi juca handbal.
"Din clasa a IV-a până în al treilea an de liceu, am făcut handbal la Vaslui şi-mi doream să fiu golgheter. La un moment dat însă, m-am îmbolnăvit şi am renunţat la sport. De asta nu-mi pare rău. Am făcut vioara tot aşa, din clasa a IV-a până la liceu. Mergeam cu vioara în mână prin tot satul să fac repetiţii cu cinci fraţi, dintre care unul era angajat al Filarmonicii din Iaşi. Îmi pare rău că nu am o fotografie cu mine cântând la vioară sau jucând handbal", a afirmat maica Irina.
Mănăstirea Celic-Dere din comuna Frecăţei este un obiectiv turistic religios important pentru judeţul Tulcea, iar biserica acesteia a fost construită de patru ori.
"Aici, călugări au fost din primele secole, dar prima biserică a fost ridicată de călugări ardeleni şi basarabeni la 1800, pe locul actualului cimitir. A ars însă. A doua biserică a fost ridicată la 1840, pe malul pârâiaşului de mai jos, dar a fost inundată în 1900. A treia biserică a fost dărâmată în perioada comunistă, iar cea pe care o vedeţi acum este a patra biserică. A fost construită în anul 1901 şi terminată abia în anul 1916, dar aici sunt două biserici suprapuse", a explicat ghidul turistic al mănăstirii Celic-Dere.
Biserica are hramul Adormirea Maicii Domnului, iar pentru ridicarea clădirii o donaţie importantă a fost primită din partea Familiei Regale, umbre ale unor portrete votive ale membrilor acestuia, acoperite în perioada comunistă, putând fi văzute pe pereţii de la intrarea în lăcaş.
Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES
"Regimului trecut nu i-au rezistat trei picturi. Vedeţi, acolo este fostul patriarh Iustinian Marina, dar în anul 1928 în locul acela era pictat regele Ferdinand. Dincolo, este fostul episcop Chesarie Păunescu al Galaţiului. A fost pictat deasupra reginei Maria. Vedeţi sceptrul? Deasupra uşii, în medalion, este pictat portretul regelui Mihai. Era atunci un băieţel de 6-7 ani. Familia Regală a donat o sumă mare pentru ridicarea bisericii, dar pictura lor a rezistat până în anul 1967, atunci când conducătorii ţării i-au dat părintelui pictor Lămbrău o noapte la dispoziţie să raşcheteze tot ce aparţine regilor. Dar părintele i-a salvat. A pictat pe o pânză deasupra lor. De ce nu se dă jos pânza? E treaba mai-marilor, nu a mea!", a afirmat maica Irina.
Podoabele cele mai de preţ pentru biserica mănăstirii Celic-Dere sunt icoanele, iar ghidul turistic povesteşte oaspeţilor istoria câtorva dintre ele.
"Icoana Maicii Domnului a fost adusă din Grecia de părintele Athanasie Lisivenco. Maica Domnului i-a apărut în vis în trei nopţi şi i-a spus părintelui să meargă în Turcia, unde sunt şapte izvoare şi se face o mănăstire. Pe atunci, Dobrogea era a Imperiului Otoman, iar în apropierea de mănăstirea noastră erau şapte izvoare. Maica mea îmi povestea că până în anul 1948 toate izvoarele s-au păstrat. Acum, nu mai este decât unul. Părintele Athanasie Lisivenco a găsit locul după doi ani de căutări. Minunea a fost în anul 1916, atunci când în biserică, înainte de slujba de miezul nopţii, două maici se întrebau cine să le fie stareţă, iar Maica Domnului le-a spus că ea e stareţa lor", a povestit ghidul turistic.
Cea mai cunoscută dintre icoanele din mănăstirea Celic-Dere este însă cea a lui Iisus Hristos, cunoscută sub numele de "Icoana soldatului" şi celebră pentru faptul că se curăţă singură.
Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES
"Nu ştim de când datează. A fost primită se pare acum aproape 250 de ani de un soldat. Străbunicul lui i-a dăruit icoana şi i-a spus să o ţină în casă, cum e tradiţia. El a luat cu el icoana pe front, iar aici a găsit călugări ruşi cărora le-a spus că atunci când va vrea Dumnezeu icoana se va curăţa, se vor deschide ochii şi ce va fi, va fi. Minunea care se întâmplă este că se curăţă încet", a afirmat maica Irina.
Despre o altă icoană care o înfăţişează pe Maica Domnului, ghidul turistic spune că a vorbit de două ori, că a scăpat din două incendii şi că a plâns.
Mănăstirea Celic-Dere din judeţul Tulcea este monument istoric, iar în ansamblul acestuia intră şi moara de vânt situată în imediata apropiere.
Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES
"Moara a fost lucrată aici în anul 1953. A fost folosită vreo 20 de ani, dar acum e doar piesă de muzeu", a mai afirmat maica Irina. AGERPRES / (A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Marius Frăţilă, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Harghita: Tradiționalul ceremonial de sfințire a bucatelor de Paștele Catolic, în centrul municipiului Miercurea-Ciuc
O mulțime impresionantă de persoane s-a adunat, duminică dimineața, în centrul municipiului Miercurea-Ciuc la tradiționalul ceremonial de sfințire a bucatelor de Paștele Catolic, obicei instituit în urmă cu peste 20 ani și care este foarte iubit în zonă.
VIDEO Patriarhul Daniel: Învierea lui Hristos - izvor de pace și bucurie
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a afirmat că Învierea lui Hristos este izvor de pace și bucurie și a atras atenția asupra consumului de droguri - 'o mare primejdie pentru viața oamenilor'. 'Cuvintele 'Nu v
VIDEO UPDATE/Sfânta Lumină de la Ierusalim - în România; PS Paisie: Biserica ne invită spre lumina cea adevărată, Hristos Domnul
Biserica ne invită pe toți, astăzi, spre lumina cea adevărată, care este Hristos Domnul, cel Înviat, oferindu-ne luminarea vieții noastre, prin învățătura Sa, prin prezența Sa vie, plină de Duhul cel Sfânt în viața noastră, a afirmat sâmbătă episcopul vicar patriarhal Paisie Sinaitul. 'Însă, așa cum crucea precede Lumina
Sfânta Lumină - adusă, sâmbătă seara, de la Ierusalim; tradiția inaugurată de Patriarhul Daniel continuă în Anul Centenar
Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim, sâmbătă seara, de superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, și va fi oferită delegaților eparhiilor prezenți la Aeroportul Internațional 'Henri Coandă'. Ulterior, prin intermediul protopopiatelor, centrele eparhiale vor distribui
Mitropolitul Irineu al Olteniei: Mântuitorul, Înviind din morți, ne-a dat bucuria nesfârșită a iubirii Lui
IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, subliniază, în scrisoarea pastorală la sărbătoarea Învierii Domnului, că Mântuitorul Hristos, Înviind din morți, a dat credincioșilor bucuria nesfârșită a iubirii Lui, dacă vor crede și vor nădăjdui în El. 'Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare a Bisericii noastre, izvoru
Dâmbovița: Calea Luminii - 2.026 de candele aprinse în centrul Târgoviștei în Joia Mare
Evenimentul Calea Luminii a avut loc, joi seara, în centrul municipiului Târgoviște, unde 2.026 de candele au fost aprinse de la Catedrala Mitropolitană până în Piața Mihai Viteazul și pe Bulevardul 'Regele Carol I'. Acest eveniment este unic în țară și are loc în fiecare an la Târgoviște, &ici
Episcopul Mihai Frățilă: Paștele - prilej de a ne întreba dacă bucuria Învierii continuă să fie un privilegiu al credinței
Paștele reprezintă un fericit prilej de a ne întreba dacă bucuria Învierii continuă să fie și pentru noi un privilegiu al credinței, afirmă PS Mihai Frățilă, Episcopul Eparhiei Greco-Catolice 'Sfântul Vasile cel Mare' de București, în Scrisoarea Pastorală la sărbătoarea Învierii Domnului - 2025. '&Icir
Galați: Rânduiala spălării picioarelor a 12 copii - săvârșită, în Joia Mare, la Catedrala Arhiepiscopală
Rânduiala spălării picioarelor a 12 copii, un obicei păstrat cu sfințenie an de an, amintind de fapta Mântuitorului Iisus Hristos care a spălat picioarele apostolilor, a fost săvârșită în Joia Mare la Catedrala Arhiepiscopală din Galați, informează Arhiepiscopia Dunării de Jos. Ca în fiecare an, în Joia cea
Hunedoara: Credincioșii sunt așteptați la procesiunea religioasă 'Drumul Crucii', de la Lupeni spre Straja
Credincioșii creștini sunt așteptați vineri, 18 aprilie, la biserica ortodoxă din centrul municipiului Lupeni la procesiunea religioasă 'Drumul Crucii', în care participanții străbat un traseu de peste 10 kilometri, până în stațiunea Straja, în semn de prețuire față de jertfa lui Isus Hristos din Vinerea Mare. M
Patriarhie - s-a sfințit Marele Mir; PF Daniel: Acest mir reprezintă o credință puternică
Patriarhul Daniel a săvârșit în Joia Mare, la Altarul de Vară al Catedralei Patriarhale, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sfințirea Marelui Mir, unul dintre evenimentele de seamă ale Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române.
Scrisoarea Pastorală la Sărbătoarea Învierii Domnului a Cardinalui Lucian
Scrisoare Pastorală la Sărbătoarea Învierii Domnului 2025 Cardinal LUCIAN prin harul și mila Bunului Dumnezeu, Arhiepiscop și Mitropolit al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, în deplină comuniune de credință cu Sfântul Scaun Apos
Scrisoarea Pastorală a episcopului de Cluj-Gherla, Claudiu
Onoratului cler împreună slujitor, cuvioșilor călugări și călugărițe, dragilor credincioși greco-catolici și tuturor creștinilor iubitori de Dumnezeu. Har, pace și binecuvântare de la Domnul nostru Isus Cristos! Iubiți credincioși, Am străbătut timpul Postului Mare pregătindu-ne prin rugăciu
Scrisoarea Pastorală a Arhiepiscopului Mitropolit de București, Aurel Percă
ÎPS Aurel Percă: Scrisoare Pastorală pentru Solemnitatea Învierii Domnului 2025 Cristos a înviat, a înviat cu adevărat! 'Pace vouă!' Iubiți frați și surori în Cristos! Dragă comunitate diecezană, Cu inima plină de bucurie și recunoștință doresc să vă transmit fiecăruia dintre dumneavoas
Pastorala de Paști a Patriarhului Daniel: Lumina și bucuria Învierii lui Hristos dau sens istoriei universale
Învierea lui Hristos și învierea morților - înțelesuri dogmatice și pastorale Pastorala de Sfintele Paști 2025 Hristos a înviat! 'Adevărat, adevărat zic vouă, că vine ceasul, și acum este, când morții vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, și cei ce vor auzi vor învia' (Ioan 5, 25)
Centenarul Patriarhiei Române/ Sfințirea Marelui Mir - la Catedrala Patriarhală
Patriarhul Daniel va săvârși pe 17 aprilie, la Catedrala Patriarhală, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sfințirea Marelui Mir, unul dintre evenimentele de seamă ale Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române. ''După o temeinică pregătire prealabilă, care va începe încă din