Unii fermieri din judeţul Tulcea îşi vând produsele agricole de mai mulţi ani la marginea terenurilor cultivate şi sunt ajutaţi de asociaţii neguvernamentale pentru a se dezvolta, în timp ce comercianţii din pieţele agroalimentare din municipiu sunt nemulţumiţi din cauză că au fost obligaţi să vândă în aer liber, ca măsură de prevenire a răspândirii noului coronavirus.

Tronsonul Sabangia-Sarichioi al drumului judeţean 222 Murighiol-Agigiol-Enisala-Jurilovca-2 Cantoane, tronson transformat de-a lungul timpului în "Drumul legumelor", devine o sursă importantă de materie primă pentru unităţile de cazare din Delta Dunării care vor să le ofere turiştilor produse de calitate specifice zonei.

"Noi vindem şi în piaţă (la Tulcea - n.r.), dar este mult mai profitabil aici, pe câmp, că nu plătesc taxă de tarabă, om care să care marfa la tarabă sau transportul produselor până în piaţă. Anul acesta a mers mai bine, datorită turiştilor şi a faptului că avem sistem de irigaţii, iar apa este gratuită", a declarat, pentru AGERPRES, unul din vânzătorii de pe marginea drumului Sabangia-Sarichioi, George Chirilă, în vârstă de 64 de ani.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

El a mai spus că are o suprafaţă de 7.000 de metri pătraţi pe care o cultivă şi că tinerii care lucrează în zonă pot să câştige uşor 1.000 de euro pe lună.

"Ca să obţii 1.000 de euro pe lună din munca asta trebuie să ştii ce legume să pui, când să le scoţi pe piaţă, că sunt şi aici nişte chestii. Ar fi fost bine să avem o asociaţie cu un depozit de legume. Mi-ar fi convenit că ei ar fi sortat marfa, ar fi pus preţul şi ar fi vândut-o, iar eu doar aş fi muncit pe câmp. Acum, muncesc şi pe câmp, stau şi la vânzare şi strângem bani cu ţârâita", a afirmat Chirilă.

La punctul de vânzare al familiei Ardeleanu servesc doi tineri şi mama lor. Copiii s-au întors acasă, după ce ani la rând au muncit în străinătate. Acum lucrează trei hectare pe care anul acesta le-au cultivat cu ardei capia, gogoşari, roşii, rădăcinoase, pătrunjel şi mărar.

"Am muncit în afară trei ani şi jumătate, dar am zis să ne întoarcem acasă, să lucrăm în familie. Câştigi cât câştigi, dar măcar eşti lângă cei dragi şi altfel munceşti în familie. Se câştigă bani mai mulţi, dar asta se poate face şi aici. Ai ambiţie, faci şi în ţară. Nu ai ambiţie, nu faci nimic, nicăieri. (...) Anul acesta s-au cunoscut turiştii. Au venit de la începutul lunii august şi pleacă cu portbagajele maşinilor pline cu legume", a afirmat Mădălin Ionuţ Ardeleanu, în vârstă de 26 de ani.
Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

El a adăugat că producţia din acest an a fost mai slabă cu aproximativ 60% faţă de cea de anul trecut.

"Noi am plantat şi târziu, n-am avut irigaţii, că lucrăm pământ luat în arendă. Anul trecut a rămas foarte mult ardei capia şi i-am lăsat pe ciobani să intre cu oile în teren să cureţe terenul. Anul acesta însă nu se va mai întâmpla la fel", a afirmat tânărul fermier.

Mama lui, Dina Ardeleanu, în vârstă de 45 de ani, speră că anul viitor va fi mai bun pentru ei.

"Cred că anul viitor va fi mai bine. Suntem curajoşi. Ne-au încurajat foarte mult şi turiştii care ne-au făcut vânzare anul acesta. (...) Înainte de a-i avea pe copii acasă, tot profitul îl dădeam la oameni. Aveam în fiecare zi pe câmp cinci sau şase oameni pe care-i plăteam. Acum e foarte bine că ne rămâne profitul", a spus Dina Ardeleanu.

Şi drumul Tulcea-Galaţi are câteva tarabe improvizate pe marginea carosabilului, pe drumul Tulcea-Murighiol, la Malcoci şi Nufăru fiind producători care în mod tradiţional îşi vând produsele călătorilor.

"De şase ani, am aici propria afacere. Pun legume la baltă, peste Dunăre, pun şi în curte. Anul acesta am avut o producţie proastă. Noi tragem apă din canalul Litcov, dar degeaba. Am ardei, gogonele. Nu sunt date cu chimicale. Am şi mere de la un unchi, Nelu Fâstâc, care are o livadă. Am clienţi şi din Tulcea, dar am şi din Bucureşti", a afirmat o vânzătoare din satul Malcoci, Alexandrina Mogoş.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

În Deltă, la Sulina, Vladimir Ivlev, în vârstă de 51 de ani, cultivă legume pe un teren nefolosit de autorităţile statului.

"Am fost marinar, apoi am muncit în străinătate şi acum cultiv un pământ de la marginea oraşului cu porumb, roşii şi câteva alte legume. Nu pot să fiu pescar comercial, că trebuie să fac şcoală la Tulcea, muncesc un pământ care nu-i al meu şi încerc şi eu să vând ce îmi mai prisoseşte. Nu vând însă cantităţi industriale", a spus Ivlev.

Proprietarul unei pensiuni din Sulina, Cristian Mozăceanu, a criticat faptul că autorităţile locale nu se implică în dezvoltarea micilor întreprinzători.

"Oamenii nu sunt informaţi. Ei nu stau pe internet să afle cum să devină producători şi e foarte greu pentru ei. Trebuie să vină cineva să le explice ce pot să facă pentru a obţine un certificat de producător agricol ca să-şi vândă produsele în piaţă, dar nu face nimeni lucrul acesta", a declarat Mozăceanu.

În Crişan, la un sat distanţă pe canalul Sulina, brăileanul Dragoş Olaru, stabilit din anul 1991 în Delta Dunării, spune că este la finalul procesului de atestare a unui produs apicol pe care intenţionează să-l ofere spre vânzare unităţilor de cazare.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

"Trebuie să mai iau codul de stupină de la primărie, am toate celelalte autorizaţii şi o să mă ocup de apicultură. Vreau să şi certific produsul bio şi cred că o să fiu primul din deltă cu un asemenea certificat", a afirmat ghidul turistic Dragoş Olaru.

Multe unităţi de cazare caută să cumpere produse de la localnici, iar directorul unui resort din Crişan, Beniamin Crăciun, a explicat această tendinţă prin dorinţa de a le oferi clienţilor produse de calitate.

"Încurajăm producătorii locali şi folosim piaţa locală, pentru că produsele sunt mai gustoase. Având în vedere că suntem un consumator mare, putem avea parteneriate cu cei care produc legume şi fructe în zonă", a afirmat Beniamin Crăciun.

Pe Drumul satelor albastre, în zona Sarichioi-Sabangia, primii paşi pentru dezvoltarea legumicultorilor au fost făcuţi acum opt ani, atunci când Asociaţia de Dezvoltare Durabilă Delta Dunării (ADDDD) a derulat un proiect transfrontalier cu un buget total de aproximativ 500.000 de euro prin care în Sarichioi, România, Utconosovca, Ucraina, şi Colibaşi, Republica Moldova, în clădiri lăsate în paragină, s-au înfiinţat centre de procesare a legumelor.

"Proiectul a început în 2012, iar în comunitatea din Sarichioi era o euforie, o dorinţă extraordinară de a se implica. Noi aveam cursuri de procesatori de legume şi fructe pentru 20 de persoane, dar s-au înscris de aproape două ori mai multe. (...) Am modernizat clădirile cu bani europeni, le-am dotat pentru procesare şi le-am adus în stadiul în care să fie utilizate de doritori. Ideea proiectului a fost că noi realizăm centrele, le predam primăriilor, iar acestea le cedau într-o formă sau alta unor asociaţii de producători. Acest lucru s-a întâmplat în Colibaşi, Republica Moldova. Acolo, producătorii au realizat un produs sub brandul 'Borcănaş de Colibaşi' pe care l-au introdus în circuitul turistic cu foarte mult succes", a declarat preşedintele ADDDD, Octavian Motoc.

El şi-a exprimat încrederea că autorităţile române vor amenaja în perioada următoare depozite de legume şi fructe pentru producători şi că oamenii din Sarichioi se pot uni într-o asociaţie care să certifice un produs căutat în România.

"Cred că satul Sarichioi este unul din locurile în care oamenii au acumulat capital şi pot investi într-un obiectiv comun. Este nevoie ca aceşti oameni să se strângă şi să construiască împreună. E nevoie de asociaţii care să fie ajutate, de asemenea, de autorităţile locale, direct interesate de dezvoltarea comunităţilor", a mai spus preşedintele ADDD.

De altfel, pe pagina proprie de Facebook, Octavian Motoc a postat zilele trecute o imagine cu câteva conserve realizate de producătorii agricoli din Sarichioi în centrul de procesare amenajat în urmă cu opt ani, dar el recunoaşte că, deocamdată, producătorii tulceni sunt doar la început.

Asociația pentru Dezvoltarea Durabilâ a Deltei Dunării, al cărui președinte sunt, a implementat un proiect cu fonduri...
Publicată de Octavian Motoc pe Duminică, 8 noiembrie 2020

Pentru Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD), drumul 2 Cantoane-Agighiol-Murighiol este "Drumul satelor albastre", de-a lungul căruia vizitatorii pot admira casele tradiţionale din Lunca, Vişina, Jurilovca, Enisala, Sarichioi, Sabangia şi Murighiol, dar şi satul tezaurului princiar din secolul al IV-lea î.e.n., Agighiol, şi o zonă protejată, Sărăturile Murighiol.

"AMDTDD îşi propune să fie liantul dintre pensiuni, hoteluri şi producătorii locali, având deja o iniţiativă care va aduce la aceeaşi masă toţi factorii implicaţi, pentru o colaborare benefică întregii destinaţii turistice. Ne dorim ca turiştii care ajung în judeţul Tulcea, pe lângă deja bine-cunoscutele preparate tradiţionale din peşte, să fie întâmpinaţi cu legume de la Sarichioi, fructe de la Sabangia, plăcintă dobrogeană de la Greci, salată de icre şi scrumbie afumată de la Tulcea, miere de la Jurilovca, pastramă de oaie de la Cerna, brânză de la Sarighiol de Deal, pâine de la Baia, vinuri de la Hamangia, Măcin, Niculiţel şi multe alte produse locale care poate abia acum se pun la cale", a declarat Cătălin Ţibuleac, preşedintele AMDTDD.

La începutul acestei săptămâni, mai mulţi comercianţi din pieţele agroalimentare din municipiul Tulcea şi-au exprimat nemulţumirea din cauză că sunt obligaţi să vândă în aer liber, conform unor decizii luate la nivel naţional pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus.

Potrivit ratei incidenţei cumulative a COVID-19 la 1.000 locuitori la data de 10 noiembrie, raportată de Direcţia de Sănătate Publică pentru perioada 27 octombrie - 9 noiembrie, rata incidenţei este de 2,9 în municipiul Tulcea, iar în judeţ este de 1,52 de cazuri la mia de locuitori. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Irina Poenaru, editor online: Irina Giurgiu)