Turismul din Delta Dunării a înregistrat o scădere cu peste 50% în primele opt luni ale anului, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în ciuda numărului mare al vizitatorilor care au preferat această zonă a ţării în ultimele luni, pe fondul pandemiei cu noul coronavirus.

Unii operatori turistici şi-au închis unităţile, alţii se pregătesc să o facă, în timp ce marii investitori ai Deltei au anunţat oferte pentru Halloween, Ziua Naţională a României şi sărbătorile de iarnă.

"Faţă de 2019, în perioada ianuarie-august, avem o scădere de 50,57%. Chiar şi pentru luna august, avem o scădere de 8,99%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Situaţia se explică în primul rând prin faptul că din toate statisticile lipsesc turiştii străini care reprezentau o pondere importantă în ceea ce priveşte vizitarea destinaţiei Tulcea", a declarat, pentru AGERPRES ,preşedintele Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD), Cătălin Ţibuleac.

În opinia lui, redeschiderea restaurantelor în luna septembrie a fost o măsură care a reprezentat "o gură de oxigen" doar pentru unităţile de cazare din municipiul Tulcea, iar în perioada imediat următoare se vor închide peste 50% din unităţile de cazare din Deltă, din cauza lipsei cererilor.

"Odată cu redeschiderea noului an şcolar se înregistrează o scădere a cererii. În mod tradiţional, septembrie-octombrie sunt luni destinate persoanelor cu vârste de peste 50 de ani, dar pandemia a dus la o scădere a cererii, motiv pentru care mulţi proprietari au decis să închidă porţile. Cred că 50% din pensiuni se vor închide în perioada următoare, din cauza lipsei cererii, urmând să rămână deschise unităţile care şi-au fidelizat pescarii sportivi", a apreciat preşedintele AMDTDD.

Ţibuleac şi-a exprimat speranţa ca Guvernul României să adopte ordonanţele de urgenţă prin care industria hotelieră să beneficieze de amânarea plăţii impozitelor până la finele anului şi de decontarea cheltuielilor făcute pentru aplicarea măsurilor de prevenire a răspândirii noului coronavirus.

"Fără aceste măsuri, riscăm ca anul viitor să fie unul foarte greu pentru industria ospitalităţii. Există semnale că se vor adeveri prognozele făcute la nivelul turismului mondial potrivit cărora această industrie nu-şi va reveni decât după trei sau cinci ani", a mai spus preşedintele Ţibuleac.

Absenţa turiştilor străini i-a afectat şi pe unii agenţi economici cu activităţi conexe. Un timişorean stabilit în Deltă de aproape şase ani care le oferă vizitatorilor din Sulina excursii cu caiacul, Călin Ene, a avut anul acesta încasări cu 60% mai mici, deşi numărul clienţilor a crescut.

"Per total, numărul turiştilor a fost cu până la 60% mai mare decât anul trecut, dar nu am avut turişti străini. Pentru vizitatorii din străinătate avem alte tarife, iar ei preferă excursiile private cu doar două sau trei persoane, este un alt algoritm. Procentual, sunt la 40% din încasările de anul trecut", a afirmat Călin Ene.

Încă de luna trecută, proprietarul unei pensiuni turistice din Sulina a anunţat că va închide unitatea începând cu această lună, din cauza lipsei turiştilor, însă în alte zone ale Deltei vizitatorii continuă să bată la uşile pensiunilor.

"Toamna a început bine, dar ştiuca nu prea trage. Dovadă şi concursul cu aproape 100 de bărci care s-a desfăşurat la Crişan. S-a prins ştiucă foarte puţină, ei au mers pe răpitor, puţin avat, puţin biban, din toate câte puţin. Acum creşte apa, aşteptăm să se răcească şi să fie o toamnă bună", a afirmat ghidul turistic Dragoş Olaru, din satul Crişan.

De origine din Brăila, el s-a stabilit în anul 1991 în Deltă, a fost profesor de matematică la şcoala din Crişan, iar în acelaşi timp a început să se implice în turism.

"Este tot mai greu să prinzi peşte. Avem impresia că numai noi evoluăm, vedeţi aici scule performante, dar şi peştele a devenit tot mai conştient de pericol şi intră în plase tot mai greu. Sunt tot mai puţini pescari, iar asta se vede şi în lipsa peştelui din pensiuni. Deja se prefigurează o criză", a mai spus Dragoş Olaru.

El a menţionat că pandemia cu noul coronavirus a anulat toate evenimentele locale programate în acest an, iar acelaşi lucru e posibil să se întâmple şi cu un alt eveniment - Cupa deltei la ştiucă, anunţată pentru finele acestei luni.

"A fost o explozie a turismului anul acesta, iar Delta nu a mai avut aşa de mulţi turişti de mult timp. Tot sezonul a mers bine. Dacă noi aveam un turism de week-end, acum oamenii au venit şi în timpul săptămânii. Nu au mai existat preţuri diferenţiate la pensiuni. Nu s-a ţinut însă nici festivalul borşului de peşte, probabil că nu se va mai ţine niciun alt concurs de pescuit, dar va avea loc cu siguranţă concursul din noiembrie al Ligii Române de Spinning", a mai spus Dragoş Olaru.

Pandemia în Deltă a fost simţită diferit şi în satul Mila 23, potrivit proprietarei unei pensiuni din această localitate, Daniela Tureac.

"A fost un sezon mai scurt decât anul trecut, mai bun din punct de vedere turistic, dar foarte greu din punctul de vedere al măsurilor de siguranţă sanitară. Noi, aici, fiind feriţi de aglomeraţie, nu am simţit atât de mult pandemia. Am trăit mai lejer. Efectiv, când ajungeam în oraş şi vedeam presiunea, ne simţeam într-o altă lume", a afirmat Daniela Tureac.

Ea a mai spus că pensiunea pe care o deţine se va închide luna viitoare, aşa cum se întâmplă în fiecare an.

"Noi, cei care avem pensiuni mici, închidem, pentru că iarna păsările pleacă în ţările calde, cu pescuitul este mai greu în timpul sezonului rece, iar oamenii nu prea au ce să vadă", a afirmat localnica din satul Mila 23.

La Crişan, în satul considerat "inima Deltei", datorită poziţionării sale geografice, unii localnici se pregătesc de anotimpul rece.

"Viaţa în sat este grea. Vine iarna. E nevoie de lemne, trebuie să ne aprovizionăm, dacă îngheaţă Dunărea, este foarte greu. Avem o grădină, păsări, vite şi încercăm să ne descurcăm", a declarat Ana Pavel, în vârstă de 53 de ani, casnică, din satul Crişan.

Deşi legea îi dă dreptul să pescuiască zilnic cinci kilograme de peşte în baza permisului de pescuit familial la care au acces localnicii, ea a afirmat că a renunţat la acest drept.

"Localnicii au dreptul la două plase, dar dacă le lasă nesupravegheate, autorităţile vin şi le confiscă, susţinând că sunt ale braconierilor. O plasă pentru pescuit familial costă 400 de lei şi nu este marcată, spre deosebire de cele folosite la pescuitul comercial. Haosul acesta a fost întotdeauna în pescuit. Sunt şapte sau opt instituţii care fac controale, iar dacă mă verifică toţi, până la cherhana se strică tot peştele. Oamenii de aici nu au cu ce să se întreţină", a afirmat Lucian Ivanov, fost pescar comercial, acum angajat al unui resort din satul Crişan.

Născut în satul Caraorman din comuna Crişan, Lucian Ivanov, a fost pescar şi spune că pentru a obţine permisul de pescuit comercial a avut nevoie de o diplomă care să certifice faptul că ştie să pescuiască.

"Pe vremea mea, şcoala era mai simplă. Ţi se dădeau nişte cărţi, iar săptămânal făceai nişte teste. La final, era ultimul test, iar diploma ţi se dădea pe loc. Acum, nu ştiu cum mai este. Am plătit şcoala vreo 700 de lei doar taxele, iar pe lângă asta drumurile până acolo, cazarea pe timp de noapte. Doar şcoala m-a costat vreo 2.000 de lei, dar mai sunt alte hârtii care costă şi alea ca să-ţi deschizi permisul. După aceea, totul e mai simplu", a afirmat Lucian Ivanov.

În opinia lui, existenţa unor investitori privaţi care să ofere locuri de muncă stabile este o şansă pentru localnici.

"Munca de pescar este foarte grea şi nu îţi oferă nicio stabilitate financiară. Pe timpul prohibiţiei, eşti cu mâinile legate. Acum sunt angajat, am un venit stabil, iar pe timpul iernii nu trebuie să caut de muncă. Cred că sunt mult mai avantajat acum decât dacă aş fi fost pescar, iar la final de an aş fi plătit dările la stat", a mai spus Ivanov.

Localnicii le oferă turiştilor spectacole care pun în valoare tradiţiile păstrate în comunităţi.

"Prin acest cor, păstrez tradiţia părinţilor mei, a bunicului meu care a fost preot la noi în sat. La cor, fiecare mamă vine cu copilul, aşa încât tradiţia merge mai departe", a afirmat Daiana, una dintre membrele corului ruşilor lipoveni Rusalka, din satul Mila 23, la finele unei reprezentaţii oferite turiştilor dintr-un hotel din Crişan.

În timpul pandemiei, complexul din Crişan a înregistrat o creştere cu 20% a afacerii, faţă de anul trecut, potrivit directorului general, Beniamin Crăciun, care adaugă însă că evoluţia este cu cel puţin 10% mai mică decât cea estimată iniţial, din cauza pandemiei cu noul coronavirus.

"Cele mai solicitate oferte anul acesta au fost zborurile deasupra Deltei. A fost o surpriză pentru noi. Delta se vede nemaipomenit din barcă, dar este senzaţională din elicopter. De asemenea, bungalourile de pe malul Dunării au fost foarte cerute de oaspeţii noştri, datorită intimităţii şi priveliştii pe care le oferă", a afirmat Beniamin Crăciun.

În ciuda pandemiei cu noul coronavirus, complexul continuă investiţiile şi amenajează acum o piscină tip Infinity, o terasă cu specific libanez şi patru căsuţe suspendate.

"Avem reduceri pentru această lună, dar şi oferte speciale pentru Halloween, Ziua Naţională a României şi sărbătorile de iarnă. Delta este frumoasă şi în anotimpul rece. Putem observa păsările şi să facem fotografii în natură. Este foarte frumos când este un pic frig, când vegetaţia Deltei îngheaţă. Avem piscină, pachete de detoxifiere", a afirmat directorul de dezvoltare Christophe Jacquat.

Un produs nou pentru această perioadă este Home Schooling, oferta venind în întâmpinarea părinţilor ai căror copii fac ore online.

"Părinţii se pot relaxa la pescuit, la masaj, în timp ce copiii învaţă. În pauze, cei mici pot degusta preparatele făcute de bucătarii noştri de cinci stele sau pot merge la joacă. La cerere, putem oferi şi device-uri, dar în general până acum au venit cu laptopurile personale. Noi punem la dispoziţie sălile în care cei mici se pot simţi relaxaţi, dar ca la şcoală. Copiii nu plătesc nimic, părinţii trebuie doar să ne anunţe", a menţionat reprezentanta unităţii, Andrada Popovici.

Pe canalele din Deltă, plasele pescarilor se usucă, iar unii turişti sunt mulţumiţi de capturi, deşi nu sunt spectaculoase.

"Am venit la Crişan acum cinci ani cu nişte prieteni şi de-atunci tot vin. Cel mai mare peşte prins în Deltă a fost un crap de 4 kilograme şi jumătate. Îmi place aici că mă relaxez", a afirmat Vlad Călin Bina, în vârstă de 20 de ani, din Bucureşti.

Cu o întindere de peste 7 kilometri, satul Crişan este considerat cel mai lung din Delta Dunării, iar alături de satele Mila 23 şi Caraorman, formează comuna Crişan. AGERPRES / (A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES