Viteza şi traiectoria redresării economiei sunt incerte, depinzând de evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive asociate, precum şi de reacţia economiei la stimulii fiscali şi cei monetari, potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 5 august 2020.

"Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, s-a arătat că noile evaluări reconfirmă amplitudinea declinului economic anticipat pentru anul curent, evidenţiind şi o redresare relativ mai viguroasă a economiei în 2021, pe fondul relaxării treptate a restricţiilor de mobilitate fizică, dar şi al influenţelor venite din programele guvernamentale de sprijin şi din condiţiile monetare, alături de efectele refacerii treptate a cererii externe. Perspectiva face probabilă închiderea ceva mai alertă a deficitului consistent de cerere agregată deschis brusc în trimestrul II şi revenirea gap-ului PIB în teritoriul pozitiv chiar de la începutul anului 2022, uşor mai devreme decât s-a anticipat anterior. Viteza şi traiectoria redresării economiei sunt totuşi incerte, depinzând de evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive asociate, precum şi de reacţia economiei la stimulii fiscali şi cei monetari, au conchis membrii Consiliului. Reimpunerea generalizată a unor măsuri drastice de distanţare socială este totuşi puţin probabilă, au apreciat unii membri ai Consiliului, iar gradul de adaptare a comportamentului agenţilor economici la criza de sănătate ar putea creşte", menţionează sursa citată.

Potrivit BNR, s-a observat că reacutizarea recentă a pandemiei este de natură să sporească pe termen scurt incertitudinile asociate consumului gospodăriilor - anticipat să recupereze în trimestrul III aproape jumătate din contracţia suferită în precedentele trei luni, dar să crească gradual ulterior, pentru a reveni în 2021 în teritoriul pozitiv, ca dinamică anuală.

"Determinantă este evoluţia venitului disponibil real, care ar putea resimţi impactul majorării peste aşteptări a unor transferuri sociale, dar şi efectele unei deteriorări relativ mai pronunţate a condiţiilor de pe piaţa muncii, mai cu seamă ulterior retragerii/restrângerii schemelor de sprijin guvernamental. Influenţele în dublu sens ar fi receptate şi de sentimentul de încredere a populaţiei, care se prezumă că se reface treptat, dată fiind probabila persistenţă a temerilor legate de pandemie şi a celor privind perspectiva locurilor de muncă şi a veniturilor, de natură să întreţină, pe termen scurt, modificările survenite la nivelul comportamentului de consum în contextul crizei pandemice, precum şi schimbările produse în structura coşului de consum", arată banca centrală.

BNR precizează că situaţia epidemiologică curentă amplifică şi incertitudinile privind evoluţia viitoare a investiţiilor, a căror redresare se anticipează a fi ceva mai alertă decât se prezuma anterior, atât în semestrul II, după contracţia masivă din trimestrul II, cât şi pe parcursul anului viitor, inclusiv în contextul programelor guvernamentale iniţiate sau aprobate în ultima perioadă.

"S-a arătat că dinamica revenirii este însă condiţionată de evoluţia cererii de consum şi a celei externe, implicit de refacerea lanţurilor internaţionale de producţie, dar şi de situaţia veniturilor/profiturilor firmelor şi de încrederea investitorilor, precum şi de viteza de recuperare a ţărilor de origine a investiţiilor străine - toate potenţial afectate mai durabil de recrudescenţa pandemiei. Totodată, s-a observat că în condiţiile spaţiului fiscal foarte restrâns, creşterea susţinută a investiţiilor publice în perspectivă mai îndepărtată depinde de absorbţia fondurilor europene, caracterizată însă printr-o performanţă istorică modestă", se spune în minuta BNR.

BNR menţionează că uşoara ajustare ascendentă a ratei anuale a inflaţiei din semestrul II 2020 este atribuibilă acţiunii factorilor pe partea ofertei, reflectând mai ales efecte de bază şi corecţia ascendentă a cotaţiei petrolului.

Conform băncii centrale, acţiunea se anticipează a fi mai temperată decât în evaluările anterioare, dată fiind ieftinirea începând cu 1 iulie 2020 a energiei electrice, dar şi a gazelor naturale, în contextul liberalizării pieţei acestora, care ar putea fi chiar mai pronunţată decât cea previzionată, au observat unii membri ai Consiliului. În schimb, influenţe peste aşteptări de sens opus s-a considerat că pot veni din perturbaţii în lanţuri de producţie/aprovizionare, precum şi din costuri asociate măsurilor de prevenire a infecţiilor, dar şi din performanţe mai slabe ale unor culturi agricole şi din comportamentul de stabilire a preţurilor al unor agenţi economici - toate de natură a afecta evoluţia inflaţiei de bază. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)