Operatori turistici din Delta Dunării dezvoltă noi unităţi de cazare prietenoase cu mediul şi încearcă să-şi atragă oaspeţii cu produse inedite, dar şi cu măsuri suplimentare de siguranţă sanitară, în contextul pandemiei cu noul coronavirus.

Preşedintele Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD), Cătălin Ţibuleac, a declarat pentru AGERPRES că anul acesta operatorii turistici din Rezervaţie au pus mai mult accentul pe ecoturism, pe activităţi care asigură distanţarea fizică şi siguranţa sanitară necesară în contextul pandemiei.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

"Evident că este nevoie de efort şi din partea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) care să urgenteze definitivarea zonelor de campare, pentru că în prezent doar unul sau două locuri sunt autorizate pentru campare în deltă, astfel încât să evităm o înşiruire a corturilor pe malul Dunării, dar şi să scădem presiunea pe managementul deşeurilor şi pe mediul înconjurător în general", a precizat preşedintele AMDTDD.

Cătălin Ţibuleac a amintit că multe din ofertele actuale nici nu existau în urmă cu câţiva ani şi a subliniat importanţa fondurilor europene pentru dezvoltarea ecoturismului.

De altfel, AMDTDD a organizat zilele trecute un infotrip pentru a prezenta ofertele turistice ale Rezervaţiei, iar una dintre ele se află în apropiere de satul Lunca, acolo unde un investitor privat, Radu Manolache, a atras 135.000 de euro, prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, şi a amenajat 10 căsuţe din lemn pentru turişti.

"Suntem în curs de clasificare şi mai avem câteva lucruri de făcut, să amenajăm o parcare, spaţiul verde, dar sper ca în două sau trei săptămâni mare parte din aceste lucruri să fie făcute deja. Am vrut un proiect care să respecte natura şi cred că în mare parte am reuşit", a afirmat Manolache.

Căsuţele au interiorul din lemn şi sunt dotate cu toate utilităţile necesare unei vacanţe în confort.

La marginea satului Lunca, pe malul unui canal, managerii unei alte pensiuni au început să amenajeze corturi de lux pentru turiştii care vor să fie aproape de natură şi să aibă în acelaşi confortul unui hotel de câteva stele.

"Faţă de anul trecut, numărul turiştilor a crescut cu cel puţin 10-15%. În luna august, avem toate locurile ocupate, în luna septembrie sunt ocupate 50% din locuri, iar pentru luna octombrie avem deja rezervate toate spaţiile. Numărul mare de solicitări ne-a impus o nouă investiţie. Vom avea 10 corturi, în total", a menţionat administratorul pensiunii din satul Lunca, Mihaela Feodorof.
 

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

Ea a mai spus că, dacă în urmă cu câţiva ani turiştii ocoleau căsuţele din lemn pe care le închiria, acum aceste unităţi sunt primele ocupate.

Turiştii care ajung în zonă pot merge la pescuit, pot face plimbări până la Marea Neagră sau până la cetatea Enisala, iar din acest an, dacă sunt la Tulcea sau la Sarichioi, se pot plimba pe apă folosind biciclete nautice, primele din sud-estul Europei, aduse printr-un proiect european, început acum doi ani.

"Acum, suntem pe malul lacului Razim, iar aici avem posibilitatea unei excursii până la insula Popina, pe care accesul turiştilor este interzis. Excursia durează patru ore şi este recomandat să se facă dimineaţa sau seara. Cele mai frumoase trasee sunt însă în Deltă. Plecăm din Tulcea, mergem pe canalele 36, Trofilca, Sireasa, iar întoarcerea la Tulcea se face cu barca, pentru că pedalatul pe Dunăre, contra curentului, nu mai este o plăcere", a afirmat administratorul societăţii care închiriază bicicletele nautice, Silviu Anastase.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

Noul mijloc de deplasare pe apă este apreciat de unii turişti.

"Este mult mai frumos decât cu jet-ski-ul sau cu barca, unde din cauza vitezei nu vezi mare lucru în faţă. Poţi să admiri satul Sarichioi de pe apă, iar acoperişul bisericii se vede foarte frumos de pe lac", a menţionat Romina, în vârstă de 24 de ani, la finele unei plimbări cu bicicleta nautică.

După câteva ore de pedalat pe apă, turiştii sunt invitaţi la masă, iar preparatele din peşte oferite de gazde au garnituri din legume cultivate de localnici.

"Acasă, pentru noi şi pentru musafirii şi prietenii noştri, folosim legume din propriile curţi, acolo unde nu folosim îngrăşăminte sau substanţe chimice. Legumele, fiind coapte la soare, au un gust aparte şi dau savoare mâncării", a declarat administratorul unei unităţi de cazare din satul Sarichioi, Natalia Andrei.

Drumul spre Deltă trece prin Sabangia, un sat la marginea căruia se află o livadă cu 5.000 de pomi, administrată de Vali Clocotici, care le permite vizitatorilor să cumpere cât culeg şi să mănânce gratuit câte fructe pot.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

"Am lucrat în primărie, am fost profesoară, apoi am plecat în Italia, unde am lucrat opt ani. M-am întors acasă acum trei ani şi am cumpărat livada aceasta cu bani împrumutaţi de la bancă, 275.000 euro, pe care sperăm să-i achităm în 10 ani. Nu avem nici un afiş, dar publicitatea noastră este din om în om. Clientul plăteşte cât ia acasă, dar mănâncă aici atât cât doreşte. Livada asta îmi ţine familia. Iniţial, copiii lucrau în Germania, dar acum sunt toţi acasă şi lucrăm împreună aici", a afirmat Vali Clocotici, în vârstă de 48 de ani.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

La Mahmudia, proprietarul unui hotel a decis să extindă unitatea pe fosta groapă de gunoi a satului, aflată pe malul fluviului.

"Hotelul a fost construit în 1970, dar s-a dezvoltat de-a lungul timpului. Am făcut o terasă, am amenajat faleza Dunării cu foarte multe eforturi, iar piscina am construit-o pe fosta groapă de gunoi a satului. Acum, ar fi nemaipomenit pentru localitate dacă primăria ar prelungi faleza", a afirmat directorul hotelului, Gheorghe Chiscop.
 

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

În satul Crişan, localitatea care se recomandă drept "centrul Deltei", datorită faptului că de aici se ajunge foarte uşor în orice colţ al rezervaţiei, la un resort de lux au fost date în folosinţă o piscină, o terasă şi câteva bungalowuri. Aici, ecoturismul se traduce inclusiv prin panouri solare.

"Avem peste 150 de panouri solare pentru apă caldă şi energie electrică. Investiţia a fost făcută din fonduri proprii şi aduce economii considerabile. Ne ajută foarte mult, având în vedere vremea frumoasă din Deltă", a precizat managerul complexului, Beniamin Crăciun.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

În grădina unităţii sunt nouă fazani care fac deliciul copiilor, iar rezervaţia este o destinaţie ideală şi pentru cei mici.

"În fiecare vară, avem ateliere de desen pentru copii. În luna iulie, organizăm tabere de şapte zile, la finele cărora copiii prezintă o piesă de teatru. Avem profesori din Anglia, actori români, iar Vizante este prezentatorul", a declarat administratorul unei pensiuni din satul Enisala, Ion Calcan.

Arhitectura multor unităţi de cazare din Deltă respectă specificul local, iar acoperişul de stuf, deşi este dificil de întreţinut, pare să fie preferat.

"A durat o lună şi jumătate să se monteze, iar o dată la şapte sau opt ani se repară, se schimbă coama şi se perie. Din păcate, meşteşugarii se găsesc tot mai greu, fiindcă mulţi au plecat în Olanda. Acoperişul ne dă un pic de bătăi de cap, pentru că stuful adună păianjenii şi necesită o întreţinere suplimentară, dar am vrut să ne încadrăm în specificul local", a declarat proprietara unei pensiuni din Crişan, Denisa Mocanu.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

Toate unităţile de cazare au staţii de epurare, iar turiştii par să fie mai respectuoşi cu natura în ultimii ani.

"Pot să fac o comparaţie cu anul 2010, atunci când am deschis şi pot spune că acum turiştii sunt mult mai atenţi şi mai educaţi. Dacă se întorc din excursii, îşi aduc sticluţele din care au consumat şi le lasă la noi, iar apoi noi le separăm. Sunt foarte atenţi, iar asta se vede pe canale, pentru că nu mai sunt pet-uri", a mai spus Mocanu.

Plimbările cu caiacele în Deltă sunt în continuare la modă, iar la Mila 23 sibianul Robert Gândire, în vârstă de 27 de ani, îi învaţă pe unii turişti tainele padelei.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

"Turiştii trebuie să fie relaxaţi şi să nu le fie teamă de apă. Sunt caiace foarte stabile. Anul acesta turele cu caiacele au fost mai puţin solicitate decât anul trecut, cel mai probabil din cauza pandemiei. De-a lungul timpului, am avut şi turişti în vârstă care au vâslit pe Dunăre şi după care abia reuşeam să mă ţin. La finele turului, am aflat că au participat la campionate mondiale", a afirmat Robert Gândire.

Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO

La Mila 23 este ziua în care se strâng deşeurile, iar localnicii au pregătit sacii cu resturile menajere pe malul Dunării.

"Vin lună de lună cu o barcă mare şi strâng gunoiul. Se întâmplă asta de câteva luni. Înainte, fiecare ducea deşeurile la Tulcea, iar hârtiile erau puse pe foc", a afirmat Axenia Mihail, din Mila 23.

Mulţi turişti care au fost în Delta Dunării apreciază măsurile de siguranţă sanitară aplicate de proprietarii unităţilor de cazare în contextul pandemiei cu noul coronavirus, dar unii dintre ei susţin că turismul responsabil este doar un deziderat.

"Faţă de alte părţi ale României, cred că e mult mai interesant aici, în ideea că e mai mult de explorat. Spre deosebire de alţi ani, în toată ţara s-au făcut acţiuni care au dus la îmbunătăţirea ecoturismului, dar sunt oameni care nu înţeleg efectele bărcilor rapide şi bărcilor cu motor asupra faunei, de ce nu ar trebui să intre în anumite zone, ce înseamnă să fii un turist responsabil", a afirmat Alexandra Trif, în vârstă de 30 de ani, din Cluj, aflată zilele acestea pentru prima dată în Deltă.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

Unii proprietari de ambarcaţiuni spun că deocamdată nu au soluţii pentru un transport ecologic în rezervaţie.

"Căutăm cele mai performante motoare ca grad de eficienţă, dar motoarele electrice au o autonomie redusă, din cauza vântului, curenţilor puternici. Motoarele electrice sunt strict pentru pescuitul sportiv, pentru bărcile care transportă două sau trei persoane. S-a încercat o motorizare hibridă, dar nu face faţă", a afirmat proprietarul unei societăţi care efectuează curse regulate între Tulcea şi Sulina, Ştefan Ivanov.

Împreună cu Consiliul Judeţean, AMDTDD a organizat, în perioada 4-7 august, infotrip-ul "Ecoturismul în cea mai sigură destinaţie turistică - Delta Dunării", pentru a promova turismul deltaic, cu accent pe ecoturism, traseele turistice de caiac-canoe sau canotci şi gastronomia deltaică.

AMDTDD este o organizaţie neguvernamentală, cu personalitate juridică, înfiinţată în luna aprilie 2018, cu scopul de a promova şi de a dezvolta, pe termen scurt, mediu şi lung, Delta Dunării şi Dobrogea de Nord. AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

*Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO