Reconsiderarea rolului economic şi social al statului şi al parteneriatului public-privat, lansarea unui program de stopare a declinului demografic şi de creştere a natalităţii, asigurarea premiselor necesare şi suficiente pentru refacerea economiei şi dezvoltarea durabilă a României se numără printre direcţiile de acţiune propuse de grupul de reflecţie al Academiei Române, dedicate stopării crizei generate de pandemia de coronavirus.

Intitulat "România în şi după pandemie", punctul de vedere asumat de Biroul prezidiului Academiei Române, oferă o analiză a principalelor sectoare considerate a fi afectate de pandemie, precum educaţia, cercetarea ştiinţifică, agricultura, resursele minerale şi energia, mobilitatea, pentru care propune "obiective şi acţiuni pentru atenuarea sau chiar eliminarea efectelor crizei".

"Situaţia creată în România de apariţia şi evoluţia pandemiei, al cărei impact socio-economic este îngrijorător, dacă nu chiar dezastruos, pentru unele sectoare, a determinat constituirea unui grup de reflecţie în cadrul Academiei Române, format din academicieni, cercetători din institutele Academiei Române, reprezentanţi ai mediului universitar. Acesta a analizat şi propus o serie de măsuri necesare pentru atenuarea efectelor pandemiei pe termen scurt, mediu şi lung. Grupul de reflecţie consideră că pandemia a generat o criză care reprezintă o oportunitate pentru relansarea societăţii şi economiei româneşti în cadrul unui program strategic de dezvoltare durabilă", se precizează în documentul postat pe site-ul Academiei.

Potrivit sursei citate, "statul reprezintă un agent economic sui generis, a cărui intervenţie creşte odată cu mărirea gradului de complexitate a economiei, cu extinderea globalizării, a digitalizării pe plan mondial, în contextul unor probleme majore, generate de dezastre naturale, pandemii, degradarea mediului".

Grupul de reflecţie al Academiei consideră că este necesară "investigarea atentă a problemelor legate de migrarea populaţiei şi de reducerea îngrijorătoare a numărului de locuitori din anumite zone" şi "lansarea unui program de stopare a declinului demografic şi de creştere a natalităţii".

De asemenea, trebuie asigurate premisele "necesare şi suficiente" pentru refacerea economiei şi dezvoltarea durabilă a României prin: îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei; creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă; asigurarea unui nivel de educaţie cât mai apropiat de cerinţele economiei şi societăţii moderne; promovarea şi susţinerea finanţării investiţiilor publice şi private, ca factor de creştere economică şi de progres social; regândirea sistemului de împrumuturi şi dobânzi pentru susţinerea sectorului economic şi a iniţiativelor private; elaborarea unor măsuri şi instrumente de creştere a eficienţei economice şi de protecţie a mediului.

În acelaşi cadru sunt necesare: conceperea şi implementarea unor programe pentru creşterea rezilienţei economice, a vitezei de recuperare a declinului economic şi social; promovarea conceptelor legate de implementarea noii revoluţii industriale, cu profunde consecinţe în toate sectoarele socio-economice; acordarea unei atenţii sporite schimbărilor structurilor industriei, comportamentului consumatorilor, poziţiilor pieţei şi atractivităţii sectoarelor; stimularea creativităţii şi inovării pentru progresul social şi economic al ţării; refacerea încrederii populaţiei în viitorul ţării, în forţa unităţii naţionale; mobilizarea întregului potenţial intelectual pentru relansarea societăţii româneşti şi consolidarea prestigiului României, ca ţară cu o economie modernă, cu un sistem de educaţie performant, cu un sistem de sănătate eficient, cu un program coerent de dezvoltare generală.

Alte direcţii considerate importante de academicieni sunt valorificarea oportunităţilor oferite de Uniunea Europeană, cu rol complementar faţă de eforturile la nivel naţional, determinante pentru dezvoltarea socio-economică a ţării pe termen mediu şi lung, operaţionalizarea Strategiei naţionale de dezvoltare durabilă până în anul 2030, document oficial ca interfaţă la agenda ONU, cu accent pe noua paradigmă a dezvoltării durabile, având la bază reducerea inechităţi sociale şi a sărăciei extreme; participarea activă, cu resurse proprii şi cu resurse atrase, la programul european "Green Deal", cu impact major asupra ecosistemelor naturale la nivelul întregii ţări, pentru creşterea eco-eficienţei şi a capacităţii de protecţie a mediului.

Conform documentului, trebuie constituită o comisie guvernamentală pentru analiza modului de gestionare a capitalului bancar, menită să vizeze rata dobânzilor, facilităţile privind perioada de graţie şi rambursare a creditelor, dobânzile subvenţionate, precum şi modul de susţinere a capitalului bancar naţional public şi privat. De asemenea, trebuie elaborat un program naţional pentru gestionarea durabilă a resurselor minerale, ca şi programul geologic naţional de reevaluare a acestor resurse, cu recomandări de valorificare a lor.

Academia Română îşi propune să organizeze periodic dezbateri pe teme de interes naţional, cu invitarea unor reprezentanţi ai instituţiilor interesate, ai mediului de afaceri şi ai factorilor de decizie şi se oferă să constituie un grup de lucru cu scopul analizării evoluţiei decalajelor în diferite domenii din ţara noastră, în comparaţie cu statele dezvoltate din Europa.

Rezultatele urmează să fie publicate trimestrial într-un buletin informativ cu menţionarea principalilor indicatori la nivel naţional şi internaţional.

Totodată, Academia Română îşi manifestă disponibilitatea de a participa activ la elaborarea strategiei de dezvoltare a României pe termen mediu şi lung.

Grupul de reflecţie a fost alcătuit din academicienii Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, Ioan Dumitrache, secretar general, Nicolae Anastasiu, Secţia de Ştiinţe Geonomice, Florin Filip, preşedintele Secţiei de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei, Nicolae Săulescu, Secţia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române, director al Institutului de Economie Naţională, precum şi dintr-o serie de alţi directori ai unor importante institute ale acestui for. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)