Consumatorii nu trebuie să se uite doar la preţ, atunci când încheie un nou contract la energie, întrucât un tarif prea mic poate ascunde capcane, a afirmat Corina Popescu, directorul general al Electrica, într-un interviu acordat AGERPRES.

Ea sfătuieşte consumatorii să fie foarte atenţi la toate clauzele contractuale, la condiţiile de plată şi la modul în care pot rezilia contractul, astfel încât să nu rămână captivi acelui furnizor. Piaţa de energie va fi complet liberalizată la 1 ianuarie 2021 şi există riscul ca oamenii să ia decizii proaste dacă nu se informează corect, susţine Popescu.

În opinia sa, pentru ca piaţa să funcţioneze optim şi preţurile să fie cele corecte, ar trebui să fie identificaţi consumatorii vulnerabili înainte de liberalizare, iar aceasta ar trebui să fie prioritatea anului 2020.

Şefa Electrica a vorbit şi despre măsurile care trebuie luate la nivel guvernamental, pentru a nu exista riscul ca România să piardă sumele uriaşe pe care le poate obţine de la Uniunea Europeană prin planul Green Deal. În opinia sa, ar trebui definitivate de urgenţă Strategia Energetică a României şi Planul Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice, astfel încât companiile să vină cu proiecte concrete pentru care să ceară bani la Bruxelles.

Electrica vrea să cumpere CEZ România, în consorţiu cu Hidroelectrica şi SAPE, iar Corina Popescu a detaliat, în interviu, cum a fost fundamentată oferta companiilor româneşti.

Corina Popescu lucrează din anul 1991 în sectorul energetic, iniţial în CONEL şi RENEL, ulterior având funcţii de conducere în companiile Electrica, E.ON, OMV Petrom şi Transelectrica. În perioada decembrie 2015-februarie 2017, ea a fost secretar de stat în Ministerul Energiei.
 

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Cum aţi caracteriza piaţa de energie din România?
Corina Popescu: Este o piaţă matură, în sensul în care avem la dispoziţie toate instrumentele de tranzacţionare. Ce mai lipseşte sunt acele contracte bilaterale negociate direct şi acele PPA-uri (Power Purchase Agreement - n.r.), care se introduc pentru proiectele noi, în pragul liberalizării. De la 1 iulie, piaţa gazelor a fost liberalizată şi urmează piaţa de energie electrică.

Ce ar mai trebui făcut ca să fie o piaţă funcţională corectă: ar trebui definită acea categorie a consumatorilor vulnerabili şi trebuie identificate acele instrumente prin care consumatorii vulnerabili să fie protejaţi. La nivelul UE, România este cunoscută ca o ţară cu un grad ridicat de sărăcie energetică. Eu cred că, pentru a avea o piaţă liberalizată funcţională, ar trebui ca această categorie de clienţi să fie identificată, la fel şi instrumentele de protecţie.

AGERPRES: Ce risc există dacă liberalizăm piaţa fără a defini această categorie de consumatori?
Corina Popescu: Aici sunt două direcţii: mecanismul actual prin preţ reglementat, adică un anumit control asupra preţului la consumatorul final, în aşa fel încât atât energia electrică, cât şi gazele naturale să fie accesibile consumatorilor casnici, dar cu plusuri şi minusuri, pentru că nu sunt date semnale corecte de preţ şi prin faptul că beneficiază de protecţie şi acele categorii de clienţi care nu au nevoie. Se creează un defazaj.

Pe de altă parte, nu este nici concurenţa foarte acerbă şi consumatorul nu beneficiază de ceea ce se întâmplă pe o piaţă liberalizată. Din perspectiva mea, cred că înainte de o liberalizare completă, trebuie definită această categorie de consumatori şi identificate instrumentele de protejare. Ar trebui să fie un proiect al anului 2020.

AGERPRES: Ce altceva mai lipseşte?
Corina Popescu: Lipsesc semnale de preţ corect pe termen mediu şi lung. Pentru a fi cumva incentivate investiţiile în segmentul de producţie. Mă refer la ambele segmente, atât la producţia de energie electrică, cât şi la gaze naturale. În general, în pieţele mature aceste semnale apar de la sine, sunt semnale pe care le dau bursele de energie, dar şi alte instrumente, cum sunt aceste PPA-uri, care mă aştept să restarteze investiţiile în segmentul de producţie.

AGERPRES: Acest tip de contracte pe termen lung, negociate direct, au fost interzise când au existat acele probleme legate de "băieţii deştepţi" din energie. Credeţi că există riscul să se repete istoria?
Corina Popescu: Aceasta este o întrebare pe care mi-am pus-o de multe ori. Ce s-a întâmplat atunci în 2012, deşi a fost foarte dureros pentru o mare parte din segmentul de business, cred că a fost ceva corect. O cantitate importantă de energie era blocată în aceste contracte de tip PPA, pe termen mediu şi lung, şi astfel nu apăreau tranzacţii pe bursă şi nu erau o concurenţă corectă.

Acum, totuşi, piaţa s-a dezvoltat, sunt implementate mecanisme de supraveghere la nivel european. Nu trebuie să uităm că toate contractele pe pieţele angro sunt raportate către REMIT şi că acolo cineva analizează modul în care sunt încheiate aceste contracte şi, dacă există cele mai mici suspiciuni, se iau măsuri la nivel european, nu mai rămâne decizia la nivel naţional.

Eu cred că există instrumente suplimentare care, pe lângă guvernanţa corporativă implementată, bunele practici, care nu ar mai permite apariţia acestor contracte, instrumente care nu existau la nivelul anului 2011-2012.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Ce câştigă consumatorii din liberalizare?
Corina Popescu: Într-o piaţă cu o competiţie corectă, ar trebui să câştige la calitatea serviciului. Când mă refer la calitatea serviciului, nu m-aş referi doar la preţ, nu este doar preţul important, pentru că de mult ori preţul, privit singur, poate să ascundă anumite capcane. Trebuie făcută o analiză la ofertă cu totul: care sunt condiţiile de plată, ce clauze contractuale sunt, există posibilitatea ca, prin anumite clauze contractuale, clientul să fie păstrat captiv dacă reziliază contractul mai repede... Ar trebui ca fiecare client să-şi facă o analiză neţinând cont doar de preţ.

Evident că foarte important este şi preţul. Că, până la urmă, dacă mă refer aici la consumatorul industrial, fiecare reflectă acest cost, preţul energiei, în produsul propriu. Ei au, şi ei, o piaţă destul de competitivă şi atunci încearcă să-şi optimizeze costurile cât pot de mult. Dar eu nu aş lua o decizie doar bazându-mă pe preţ, ci pe calitatea serviciului.

AGERPRES: Cât de greu îi este unei firme mici să intre pe piaţa furnizării de energie electrică?
Corina Popescu: Este destul de greu, pentru că trebuie să ai o bonitate financiară destul de mare. Nu este un business pe care să-l începi fără să ai o bonitate financiară bună. Trebuie să te gândeşti că modelul de piaţă din România este acela în care furnizorul este single facing front of customer (singurul care relaţionează cu clientul - n.r.) şi că de cele mai multe ori furnizorul trebuie să plătească serviciile din amonte înainte ca el să încaseze factura de la consumatorul final. Şi atunci este un business unde trebuie să poţi să susţii această plată în amonte.

AGERPRES: Care sunt dezavantajele liberalizării pentru consumatori?
Corina Popescu: Că ar putea să ia decizii proaste în condiţiile în care nu se informează corect. Dar pentru asta, există instrumente create atât la nivelul Autorităţii Naţionale de Reglementare, cât şi la nivelul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, două autorităţi cărora pot să li se adreseze şi, cu siguranţă, se pot proteja.

Acesta ar fi principalul dezavantaj, că este un domeniu destul de specific, am fost obişnuiţi ani de zile că factura vine de la Electrica, de la Enel, CEZ, E.ON şi că există un anumit confort şi plătesc acolo, fiind într-o rutină.

Pe de altă parte, şi acest segment, ca şi cel al comunicaţiilor, cred că trebuie să se modernizeze şi, cu timpul, nu cred doar în furnizarea de un singur tip de utilitate. Cred în furnizarea de servicii, aici incluzând vânzarea de energie, de gaze naturale, poate pe viitor şi vânzarea de comunicaţii. Mă gândesc la ce au făcut competitorii noştri la ei acasă: Enel şi-a dezvoltat în Italia o firmă de comunicaţii, CEZ vrea să iasă din România şi să investească într-o firmă de comunicaţii... Este cumva parte a procesului de transformare al acestui sector al energiei.

Deocamdată am făcut primul pas, acela de a începe şi noi să vindem integrat, pe lângă vânzarea unui produs împreună, gaze şi electricitate, vindem servicii conexe abonamentului de energie electrică, dacă aveţi nevoie de reparaţii în casă, de instalaţii, un aer condiţionat. Deci începe şi grupul Electrica să se axeze pe acest tip de vânzări de servicii.

AGERPRES: Şi echipamente?
Corina Popescu: Da, curând vom lansa ceva de genul acesta. Deşi nu suntem aşa de prezenţi cu reclame, avem colaborări şi am început să vindem echipamente, aere condiţionate.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Dar pe piaţa telecom analizaţi ceva?
Corina Popescu: Piaţa telecom este un proiect pe care îl analizăm, dar este un proiect pe termen mediu şi lung, n-aş putea să spun că în anii care urmează... Ar trebui să stabilizăm business-ul actual pe care îl avem, să-l consolidăm şi apoi după aceea să facem pasul următor. Şi aşa sunt foarte multe proiecte de transformare pe care le avem acum în grup şi trebuie să dăm timp organizaţiei să se aşeze, ca urmare a acestor proiecte de transformare şi abia apoi să începem altceva. Dacă pui prea multe, la un moment dat există riscul să pierzi controlul şi să nu-ţi mai atingi obiectivele pe care le ai.

AGERPRES: Se zvonea la un moment dat că vă gândiţi inclusiv la achiziţia Telekom.
Corina Popescu: Nu, n-a fost niciodată scopul proiectelor de M&A (fuziuni şi achiziţii - n.r.) pe care le-am analizat.

AGERPRES: Aţi anunţat că intraţi pe piaţa gazelor. Aveţi deja primii clienţi?
Corina Popescu: Da, am intrat pe piaţa gazelor şi avem primii clienţi. Deocamdată nu pot spune că e un impact major în ceea ce facem noi, dar, din perspectiva mea, este drumul corect pe care trebuie să-l urmăm. E adevărat că cel puţin pe piaţa asta a gazelor naturale nu avem la fel de multă experienţă cum au competitorii mari de pe piaţă, Engie şi E.ON, dar cred că avem şi noi potenţial.

AGERPRES: De unde aţi luat gazul?
Corina Popescu: De pe platforme. Am început să tranzacţionăm pe acest Gas Release Program, dar şi înainte am tranzacţionat atât pe platformele OPCOM cât şi pe platformele BRM, avem o echipă de managementul portofoliului în cadrul Electrica Furnizare care gestionează acest lucru, e adevărat că cu paşi timizi - acum stabilim şi strategii... Diferenţele nu sunt chiar atât de mari între cele două tipuri de utilităţi şi sunt oameni acolo care au background şi experienţă pe ambele tipuri de tranzacţionare.

AGERPRES: Aţi angajat oameni special pentru gaz?
Corina Popescu: Încercăm să facem o echipă special pentru gaz, nu la nivelul agenţilor de vânzări, ci mai mult la partea de prognoză, achiziţie.

AGERPRES: Pe ce termen aţi achiziţionat gaze?
Corina Popescu: Nu avem contracte pe termen lung, maximum un an, un an şi jumătate. Acesta este şi motivul pentru care ofertele noastre sunt gândite pe un an de zile. Trebuie văzut şi cum funcţionează acest program de gas release, dar creştem.

AGERPRES: Cum estimaţi că va evolua preţul în iarna următoare şi în anul următor, atât la gaze cât şi la energie electrică?
Corina Popescu: Depinde foarte mult ce se întâmplă cu această criză sanitară. Contează foarte mult modul în care economia se restartează. Am tot sperat ca începând cu luna iunie-iulie să revenim cu consumul şi să recuperăm acest gap (decalaj - n.r.) al consumului în trimestrul al doilea. Nu s-a întâmplat la nivelul aşteptărilor noastre. Nu aş putea să văd pe contractele încheiate pe termen mediu şi lung o scădere dramatică a preţului, aşa cum s-a întâmplat în piaţa pentru ziua următoare (PZU).

Ce nu mi-aş dori eu este să repetăm experienţele negative ale acelor ani în care toată lumea, fiind atrasă de preţurile mici de pe PZU să rămână necontractată, să rămână cu expunere foarte mare pe PZU şi atunci să avem nişte tranzacţii la preţuri foarte mari pe această piaţă, pe timpul perioadei acesteia de iarnă. Cred că România nu ar trebui să mai repete acest lucru şi această experienţă.

Îmi aduc aminte de iarna anului 2017, când s-a întâmplat şi când a fost cumva o criză la nivel european, atunci nu a fost doar aici în România. Îmi aduc aminte că în Franţa, Italia, s-au înregistrat preţuri de sute de euro pe megawatul tranzacţionat, deci a fost cumva o criză la nivel european, resimţită bineînţeles şi de România, având în vedere că pieţele sunt cuplate şi cumva se propagă de la ei către noi.

Deocamdată avem o scădere a preţului, cumva liberalizarea aceasta vine într-un moment în care este justificată, ea trebuie să fie consolidată şi, cum am spus, să avem lângă aceste instrumente prin care protejăm consumatorii vulnerabili şi voi continua să afirm lucrul acesta - că există şi avem nevoie de o protecţie pentru aceşti consumatori vulnerabili, în special în perioada de iarnă.

AGERPRES: Care au fost efectele crizei sanitare pentru Electrica?
Corina Popescu: Au fost şi bune şi rele. Rele pentru că pe segmentul industrial avem această scădere a consumului şi a energiei distribuite şi o creştere pe segmentul rezidenţial, dar care nu compensează scăderea de pe segmentul industrial. Iar asta ne obligă cumva şi ne face să ne mobilizăm cât se poate de mult pe optimizarea de costuri. Aceasta este partea mai puţin bună. Tot partea mai puţin bună: riscul la care sunt supuşi angajaţii noştri, pentru că în fond şi la urma urmei la ei trebuie să ne uităm. Am avut cazuri de colegi care s-au îmbolnăvit. Noi am reuşit să luăm măsurile necesare la nivelul grupului şi să-i protejăm cât se poate de mult, deşi am fost şi noi tot în linia întâi - intram în case să alimentăm cu energie electrică şi nu ştiam exact dacă oamenii sunt sănătoşi sau sunt bolnavi.

A existat o temere, a existat o reticenţă, cumva mă bucur că lucrurile astea au fost depăşite. În primul moment a fost un soi de panică, toată lumea spunea că suntem la o cursă de viteză, alergăm 100 de metri, după care totul o să revină la viaţa normală. Din păcate lucrurile nu s-au dovedit aşa şi această cursă de viteză cred că se transformă într-un maraton şi trebuie să reînvăţăm să ne comportăm şi în condiţiile actuale.

Efecte bune: au fost şi sunt foarte multe proiecte de digitizare care erau în stand-by şi care au căpătat prioritate. Şi sunt lucruri de succes care au fost făcute over the night (implementate rapid - n.r.). Cred că n-am avut noi timp să comunicăm cât de multe lucruri s-au întâmplat în această perioadă, pentru că am fost focusaţi să ţinem business-ul cât mai stabil şi să fie totul în regulă, dar au fost foarte multe proiecte şi aş putea să spun chiar că sunt mândră de echipă, că s-au mobilizat şi colegii de la Distribuţie, şi colegii de la Furnizare.

Partea de Servicii suferă, pentru că aici depindem foarte mult de nevoile pe care le au consumatorii finali sau ceilalţi parteneri, dar să zicem că ei sunt aşa, pe ultima linie, iar când lucrurile vor tinde să revină la normal vor fi şi ei în primul rând ca şi expunere. Deci implementarea proiectelor (digitale - n.r.) este o plusvaloare pentru grup, şi faptul că erau proiecte în care foarte mulţi colegi nu credeau sau cumva îi scotea din zona lor de confort - de ce trebuie să facem lucrurile altfel? Şi spuneau "nu se pot face aşa". S-a putut peste noapte. Şi n-a mai comentat nimeni, nici că nu se poate, nici că nu ne reprofilăm de pe un tip de activitate pe alt tip de activitate.

Toată lumea s-a mobilizat şi eu zic că, totuşi, cel puţin până în momentul de faţă, nu e un impact negativ major. Dar este o cursă-maraton, iar măsurile pe care le-am luat va trebui cumva să le continuăm şi să consolidăm ceea ce am construit. Trebuie să consolidăm şi să mergem mai departe, asta ca şi instrumente de management pe buclă de control, în permanenţă trebuie să existe o îmbunătăţire.

Ceilalţi competitori ai noştri fac asta de mulţi ani şi au fost cu un pas înaintea noastră, dar nu aş putea să spun că nu am fost mulţumită de ceea ce au făcut colegii.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Cum staţi cu investiţiile?
Corina Popescu: Nu avem deviaţii mari faţă de planul pe care îl avem pentru acest an. Singura greutate pe care o avem este aceea în care a trebuit să reaşezăm planurile de investiţii şi a trebuit să promovăm acea categorie de investiţii care nu implicau contactul cu consumatorul final sau intratul în casele oamenilor.

Deci a trebuit promovăm acele categorii de investiţii care sunt făcute mai mult în staţiile noastre de transformare a energiei electrice, să limităm cumva contactul cu consumatorul final. Tocmai din această temere care a existat nu doar în rândul angajaţilor noştri, ci şi în rândul oamenilor, care ne spuneau că nu ne acordă accesul la ei acasă. Valoric, nu văd niciun fel de pericol să nu ne îndeplinim planul de investiţii.

AGERPRES: Anul trecut în ce proporţie v-aţi îndeplinit planul de investiţii?
Corina Popescu: 99%. 99% virgulă ceva, chiar. Iar, valoric, planurile de investiţii ale companiilor din grupul Electrica erau mai mari decât ale celorlalţi, deci nu doar procentul este important, ci şi valoarea în sine.

Eu îmi doresc să facem acele categorii de investiţii care să ne aducă cea mai mare eficienţă. Deci nu cred că este important să cheltuieşti cât mai mult, ci să cheltuieşti cu cap. Ştiu că poţi să faci o masă foarte bună cu o sumă nu foarte mare de bani, aşa cum poţi să şi cheltuieşti nu ştiu cât şi să fie un dezastru. Important este să identificăm acele proiecte de investiţii care să fie făcute cu cap.

Unul dintre motivele pentru care ne-am gândit la proiectul de transformare pe segmentul de distribuţie, această fuziune, a fost tocmai din acest motiv. Urmează o perioadă în care încercăm şi noi să digitizăm partea de distribuţie, urmează să investim în sisteme informatice şi, dacă rămâneau trei companii diferite, cumpăram de trei ori acelaşi lucru, iar consumatorul final din România trebuia să-l plătească de trei ori. Cumpăram un GIS, îl plăteam de trei ori. Diferenţa de bani astfel economisită o putem investi în reţele. Aşa, nu făceam altceva decât să creştem gradul de îndatorare a companiilor la nivelul grupului, plătind de trei ori pentru acelaşi lucru, în detrimentul unor investiţii făcute cu cap.

AGERPRES: Cât la sută din reţea este digitalizată?
Corina Popescu: Foarte puţin. Dacă e să mă uit pe rapoartele ANRE, Electrica este pe ultimele poziţii, dar venim din urmă.

AGERPRES: Mai aveţi stâlpi de lemn?
Corina Popescu: Sunt reţele de lemn, dar nu numai atât. Modul în care ne desfăşurăm activitatea. Uite, dau un exemplu: nişte aplicaţii informatice, că vorbim despre digitizare, un workforce management. Asta ce ar presupune? Ca să existe un sistem centralizat în care vin toate reclamaţiile, echipa pleacă pe teren dimineaţă, primeşte pe o tabletă toate ordinele şi are reţeaua desenată pe tabletă, se duce şi intervine, repară, transmite că a reparat către Call Center-ul existent şi pleacă la următoarea intervenţie. Gândiţi-vă câtă eficienţă este. Aşa, azi, îşi ia un ordin, pleacă, se întoarce la bază, depune documentele şi apoi pleacă iar pe teren.

Vă dau un alt exemplu, la furnizare. Deşi au fuzionat acum nu ştiu câţi ani, şi-au păstrat trei sisteme de facturare. Deci ei aveau înainte de fuzionare trei sisteme diferite, că au fost trei companii diferite. Am zis hai să le fuzionăm. Mi s-a zis că nu se poate acum, că trebuie să aşteptăm şi nu putem să dăm informaţiile de pe un sistem pe altul, nu avem controlul, nu ştim numărul de certificate verzi şi nu putem să facem reglajul. Am zis că nu există "Nu se poate!". Am lăsat aşa vreo două-trei-patru luni după care am schimbat în echipa de management. Am adus pe altcineva la financiar şi i-am spus: "Până în septembrie, fuzionezi sistemele!". Până în septembrie am fuzionat sistemele, deci s-a putut.

E vorba şi despre oameni. Nu aş putea spune că în Grup nu sunt oameni frumoşi, dar sunt oameni care au fost obişnuiţi să facă acelaşi lucru. Vă dau un alt exemplu: aveau sute de conturi deschise la aceeaşi bancă şi dacă voiam să fac un punctaj între bancă şi facturi nu puteam. Aveau listinguri şi bifau. Stăteau oamenii în birou şi bifau factura. Asta se întâmpla când m-am angajat eu la IDEB în anii 1993 - 1994. Acum trebuie să fie un roboţel care să facă maparea asta automată.

Sunt multe lucruri de făcut şi sunt tristă că unii sunt corecţi şi recunosc, iar alţii zic nu. Am auzit tot felul de acuze şi în stânga şi în dreapta. Proiectele astea supără. Sunt unii oameni care cred în proiectele de transformare, sunt unii oameni care nu cred, dar mergem înainte.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: În ceea ce priveşte oferta de preluare a CEZ România...
Corina Popescu: Nu pot să spun nimic decât ceea ce este public. Am analizat proiectul şi am făcut o ofertă împreună cu cei de la Hidroelectrica şi de la SAPE.

AGERPRES: De ce cu ei?
Corina Popescu: Pentru că fiecare ne doream altceva din portofoliu şi într-un fel sau altul ne-am aliniat. Ei îşi doreau ceva din activitate pe care eu nici nu puteam să o iau, pentru că deja aveam poziţie dominantă pe furnizare. Eu, la business-ul pe care îl am, exista o bucăţică, alipit la ceea ce e deja existent, puteam să obţinem nişte sinergii rapide şi un proiect de modernizare rapid. Noi nu am participat pe segmentul de furnizare pentru că, oricum, suntem pe locul 1 ca şi cotă de piaţă.

Ne dorim activitatea de distribuţie. La distribuţie este activitate de monopol. Acolo lucrurile se judecă altfel. Ştiu că CEZ a investit foarte mult în digitizare şi mă gândeam că un roll-out rapid la noi ar putea să aducă plus valoare, dar vom vedea.

AGERPRES: Parcul eolian nu v-a surâs?
Corina Popescu: Noi avem în strategie să intrăm pe segmentul de producţie. Cred ca sunt 400 sau 500 de MW pe care ni-i dorim. Mi-aş dori un portofoliu mixt în care să nu fie doar energie eoliană. Îmi doresc şi energie eoliană, şi energie solară. Ne uităm şi către alte proiecte de echilibrare a portofoliului de producţie.

După cum ştiţi, de la 1 septembrie va dispărea preţul cap pe piaţa de echilibrare şi lucrul acesta va afecta clar şi segmentul de producţie. Dacă ai un singur grup şi din anumite motive tehnice nu mai produci, n-ai cum să-l hedge-uieşti, că nu sunt contracte financiare. Poţi să faci un dezechilibru şi să pierzi într-o zi zeci de milioane. Strategia noastră este să aducem expertiză în Grup pe segmentul de producţie, dar expertiza asta să o creştem. Cu proiecte mai multe, mai micuţe.

AGERPRES: Deci parcul eolian al CEZ este prea mare.
Corina Popescu: Da, este prea mare. Îmi doresc şi eu să se spună că Electrica a investit în cel mai mare parc din Europa, cum au investit şi ei. Dar ei aveau expertiza de producţie în Grup, eu acum o construiesc şi riscul era prea mare să mergem pe proiecte aşa mari.

AGERPRES: Ce şanse aveţi în competiţia asta?
Corina Popescu: Nu ştiu.

AGERPRES: Ştiţi care sunt competitorii?
Corina Popescu: Am citit ceva în presă, dar nu îmi este foarte clar. Nu ştim oficial. Eu ce pot să vă spun este că am făcut o ofertă care să facă sens business-wise. Poate că am fost într-o poziţie dezavantajată faţă de alţii care nu cunosc atât de bine reglementarea din România şi riscul de reglementare şi atunci ne-am uitat şi ne-am cotat acolo toate riscurile care sunt. Asta s-ar putea să fie un minus pentru noi. Eu cred până în ultimul moment că avem o şansă. Atâta vreme cât am reuşit să depunem o ofertă, că nu este pe placul celor de la CEZ sau îşi doresc altceva, o să vedem.

AGERPRES: Cei de la CEZ au spus că nu se grăbesc să vândă dacă nu obţin preţul pe care şi-l doresc.
Corina Popescu: Nu este un moment în care să vinzi un business decât dacă ai nevoie de banii respectivi să-i investeşti în altceva. Am văzut foarte multe luări de poziţie şi diferite. De exemplu, am văzut şi luările de poziţie pe care le-au avut cei de la CEZ AS. Au avut AGA acum două săptămâni şi dacă citiţi mesajul de acolo este un pic diferit. Este o decizie a dumnealor. Noi o să-i respectăm. Ne uităm pe toate proiectele M&A care apar în sectorul energiei şi pe toate le evaluăm. Până la urmă se va întâmpla.

AGERPRES: În final, aş dori să vă întreb cum caracterizaţi climatul investiţional din România. Ce mai avem de făcut ca să atragem investitori?
Corina Popescu: Mi-aş dori să fie un climat care să traseze nişte linii strategice mai bine definite şi cumva aliniate cu cele la nivel european. Din perspectiva mea, toate piesele care ar trebui să conducă la obţinerea unui grad de investiţii mai mare. Sunt piesele unui puzzle. Dacă nu le pui pe toate este clar că atunci nu obţii ceea ce îţi doreşti în final.

Cred că ar trebui să ne definim şi noi o strategie energetică şi sincer îmi doresc o strategie care să arate direcţiile strategice pe care România le va avea, în care să vorbească despre ce are de gând în perioada următoare. Ar trebui şi aprobată, ca să fie un document programatic.

Pe urmă vine acel Plan Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice, în care va trebui să venim efectiv cu proiecte şi cu acestea să ne asumăm ţintele pentru 2030. Până la sfârşitul anului, noi trebuie să avem asumate aceste valori.

Pe urmă vine al treilea element, acest Green Deal la nivel european, cu fondurile de tranziţie care oferă mult mai multe posibilităţi. Ca să putem să accesăm fondurile acestea, noi să ajungem la nivel european şi să depunem documentele programatice pe masă. Dacă nu avem primele documente, cum ne ducem noi la nivel european să spunem că vrem bani? Ei o să ne întrebe care sunt proiectele, care sunt direcţiile, unde le aveţi aprobate şi asumate?

Eu cred că Green Deal, pentru România, poate să ofere foarte multe posibilităţi pe toate palierele, nu numai pentru sectorul energiei. E partea de Transporturi, de Eficienţă Energetică, de e-Mobility, Agricultură. Sunt foarte multe segmente. Eu m-aş simţi foarte fericită să crească consumul (de energie - n.r.). Este mai bine şi pentru reţea, şi pentru noi ca business, să putem investi. Sunt oportunităţi, dar trebuie cumva să facem parte dintr-o orchestră şi când ne dirijează cineva să cântăm toţi la fel.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Altfel riscăm să pierdem aceşti bani?
Corina Popescu: Exact. Până la urmă, banii ar trebui să ajungă să se reinvestească în economia României. Altfel, riscăm să-i pierdem şi riscăm să nu apară investiţiile dorite în segmentul de producţie despre care vorbeşte toată lumea că sunt necesare şi începe să tragă semnalul de alarmă. Dacă vă aduceţi aminte, spuneam lucrurile astea acum patru ani, în 2016... Tot repet avertismentul acesta: atenţie, că o să apară momentul!

Decarbonarea este clar un segment. Investiţiile în gaz. Gazul poate să fie soluţia pentru tranziţie în România, dar trebuie să investim astăzi şi să luăm deciziile astăzi, pentru că ar putea ca, peste 10-15 ani, gazul să fie în aceeaşi situaţie cu cărbunele, astăzi, iar atunci să se găsească tehnic alte soluţii de echilibrare, precum baterii, stocare, stocare în hidrogen, mult mai multe soluţii. Partea tehnică şi cea de inovare se dezvoltă atât de rapid încât totul se întâmplă mult mai repede decât în trecut.

Şi investiţiile le construieşti astfel încât să se amortizeze într-o perioadă scurtă, pentru că apare altă tehnologie. Uitaţi-vă pe regenerabile. Nu au trecut nici 10 ani de zile şi deja vorbim că tehnologiile din România sunt perimate. Sunt alte randamente care sunt aproape duble faţă de cele care sunt implementate. Deci sunt oportunităţi mari. Cumva sunt nişte lucruri care se leagă între ele. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)