Cel puţin 50 de persoane sunt aşteptate săptămâna viitoare, la Tulcea, la concursul de echitaţie Working Equitation ale cărui pregătiri au început prin campania de voluntariat "Cai în căutare de oameni", iniţiată de o profesoară din România care predă la Şcoala de afaceri a Facultăţii de Relaţii Externe a Universităţii din regiunea chineză Guandong, Elena-Simona Tomozii.

Elena-Simona Tomozii

Foto : (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES FOTO

Dintre cele 50 de persoane care deja s-au înscris la concurs, 18 sunt din judeţul Tulcea, iar organizatorul competiţiei, Ştefan Răileanu, a declarat, pentru AGERPRES, că pregătirea evenimentului este costisitoare, explicând astfel necesitatea unei campanii de voluntariat.

"Nu mai sunt oameni care să muncească, nu prea mai avem bugete şi sponsori şi am zis să găsim o cale să nu oprim organizarea concursurilor de echitaţie de la gurile Deltei. Ideea a aparţinut doamnei profesor universitar Elena-Simona Tomozii pe care am întâlnit-o în timpul unei scurte vizite făcute în judeţ şi nu ne aşteptam să avem printre noi balerini ai Operei Naţionale, psihologi, arhitecţi şi atâţia copii", a declarat Răileanu.

Iniţiatoarea campaniei şi-a amintit că l-a întâlnit pe proprietarul clubului de echitaţie după ce locurile rezervate pentru două nopţi într-o pensiune din Murighiol au fost ocupate de alte persoane şi a fost îndrumată spre respectiva locaţie.

"Caii din Letea sunt o emblemă a acestei zone turistice, iar atunci când a fost scandalul legat de ei, am făcut şi eu reclamaţii. Ştiu că şi domnul Răileanu s-a implicat atunci şi mă bucur că l-am întâlnit. Acum ştiu că centrul are nevoie de voluntari, de oameni care să vină şi să interacţioneze cu animalele şi am organizat această campanie", a afirmat Elena-Simona Tomozii.

Ea a mai spus că acţiunea de voluntariat este doar un prim pas în colaborarea cu clubul de echitaţie.

Echipa de voluntari în timpul pregătirilor pentru concursul de echitaţie

Foto : (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES FOTO

"Suntem în proces de înscriere a asociaţiei în sectorul de turism pe parte de voluntariat şi aşteptăm voluntari internaţional. În octombrie vom depune cererea de acreditare ca asociaţie capabilă să primească membri ai Serviciului European de Voluntariat", a afirmat Tomozii.

Clubul de echitaţie se află la ieşirea din oraşul Tulcea spre satele de pe braţul Sfântu Gheorghe al Dunării. În apropierea drumului care leagă aceste localităţi, mai mulţi copii cară stâlpi, triunghiuri din lemn, obiecte specifice concursurilor de echitaţie.

"Pregătim trei manejuri pe o suprafaţă de 5 hectare, tundem iarna, aranjăm copacii, împrejmuim zona, pentru ca totul să se transforme într-un teren de concurs. De şase ani organizez competiţii de echitaţie, iar anul acesta va fi pentru prima dată când vom avea şi Working Equitation", a afirmat Răileanu.

El a explicat că disciplina a apărut în Statele Unite şi a fost iniţiată de iubitorii cailor.

"Lucrul la fermă este din ce în ce mai rar. Locul omului a fost luat de tractoare şi utilaje agricole, iar calul a dispărut. Iubitorii cailor au inventat acest sport în care înveţi să ieşi din apă cu calul, să deschizi şi să închizi uşile, să cari baloţi de paie. Există şi probe de dresaj unde este apreciat stilul, eleganţa cu care călăreşti şi se punctează frumuseţea relaţiei", a menţionat Ştefan Răileanu.

Acesta îi îndrumă pe copii cum să amplaseze obiectele din lemn şi îi prezintă pe câţiva dintre membrii clubului.

"Edi este cel mai vechi. Are 10 ani şi vine la noi de trei sau patru ani. El este cel care-i învaţă pe cei mici să strunească poneii", a afirmat Răileanu.

Alte patru fete spun că vor participa la concursul de săptămâna viitoare.

"Eu vin de un an la club şi o să particip pentru prima dată la un concurs. M-am înscris la probele de dresaj, sărituri şi working equitation. Cea mai grea e proba de sărituri, pentru că trebuie să ai încredere într-un animal mai mare decât tine pe care trebuie să-l controlezi", a spus Ruxandra Maria Constantin.

Un microbuz plin cu copii se opreşte în faţa clubului. Sunt însoţiţi de profesorul Nomi Nana care, printr-un club înfiinţat în urmă cu zece ani, încearcă să le ofere o altfel de educaţie.

"Printr-o multitudine de activităţi sportive, încercăm să le formăm anumite abilităţi copiilor. Pentru ei, numai faptul că stau cu caii, îi îngrijesc, le oferă un beneficiu imens pentru că-i scot din zona de confort şi interacţionează cu fiinţe speciale", a afirmat Nomi Nana.

Tabăra de voluntariat a copiilor din Bucureşti a început luni şi se încheie sâmbătă, timp în care cei mici au vizitat Letea, dar şi clubul din Tulcea, unde au învăţat să îngrijească animalele.

"De dimineaţă, când venim, ţesălăm caii, îi spălăm, mergem să-i călărim, le curăţăm copitele dacă au nevoie. Am învăţat să mergem la pas pe cai, că acest sport este mai mult decât a merge pe un animal. Trebuie să-l îngrijeşti, să te împrieteneşti cu el, să te înţelegi cu el şi să-l simţi", au povestit copiii lecţiile învăţate în timpul taberei de voluntariat.

Echipa de voluntari care pregăteşte concursul de echitaţie

Foto : (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES FOTO

Organizatorii campaniei "Cai în căutare de oameni" le oferă voluntarilor posibilitatea de a deveni membri ai clubului, iar zilnic ei se pot plimba cu şareta sau pot călări timp de o oră.

"Fac parte din grupul celor care l-au salvat pe Amurg. A fost destul de tristă povestea, pentru că stătea lângă mama lui moartă, încerca să sugă, iar lumea trecea şi nu făcea nimic. Am apelat la o reţea de cunoscuţi şi am ajuns la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Tulcea care a venit şi, împreună cu doi săteni din Dunavăţu de Jos, l-au prins. Apoi l-am adus la Tulcea. Acum se adaptează la viaţa lui cea nouă, înconjurat de mulţi copii şi de voluntari care au grijă de el", a afirmat Luiza Zamora, în vârstă de 42 de ani, voluntară a clubului.

Concursul Working Equitation va începe pe 24 iulie, la ora 9,00, şi se va încheia duminică, iar organizatorii au în vedere măsuri speciale pentru limitarea răspândirii noului coronavirus.

"Activităţile se vor desfăşura în spaţiu deschis, accesul publicului va fi gratuit. Vom avea corturi, scaunele din ele vor fi distanţate şi vor fi marcate culoare speciale, astfel încât să nu punem în pericol pe nimeni", a mai afirmat Ştefan Răileanu.

Medic veterinar, angajat al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, Ştefan Răileanu a înfiinţat clubul de echitaţie Real Racing prin care le oferă copiilor lecţii de iniţiere în echitaţie, dar şi sesiuni de terapie. În anul 2011, atunci când mai multe persoane din Delta Dunării au vrut să vândă abatoarelor cai cu anemie infecţioasă, el a criticat conducerea de atunci a Direcţiei Sanitar-Veterinare.

"Localnicii au înţeles destul de greu că prezenţa cailor în deltă nu mai e carne de tun, adică nu mai poţi vinde carne pentru chirpici. Au înţeles că prezenţa lor îi ajută să facă turism. Cunosc persoane care înainte trăiau din banii obţinuţi din vânzarea cailor, iar acum construiesc case pe fonduri şi fac turism pe povestea cailor din Deltă", a mai precizat Răileanu.

Potrivit autorităţilor tulcene, în perioada comunistă, caii crescuţi în semi-sălbăticie în Deltă erau comercializaţi la abatoare, în schimbul acestora, tulcenii din diferite comune ale judeţului primind sume mari de bani sau chiar apartamente în blocurile de pe faleza oraşului Tulcea. Animalele erau folosite de localnici fără să le fie asigurate hrănirea şi adăpostirea, caii găsindu-şi resurse de hrană şi adăpost în plantaţiile de puieţi înfiinţate de societatea Romsilva sau în pădurile Caraorman şi Letea, declarate arii protejate.

În anii 1990, localnicii au continuat să vândă animalele. În august 2005, autorităţile tulcene au sesizat că în judeţ există cinci reţele de trafic de carne de animale, inclusiv animale crescute în stare de semi-sălbăticie în Delta Dunării. Rezultatul anchetelor de la acea vreme nu a fost făcut public, medicii veterinari susţinând că în rezervaţie existau 12.540 de bovine şi 4.082 de cai, o posibilă sursă de transmitere a anemiei infecţioase, a leucozei, a TBC-ului şi a antraxului.

După scandalul din anul 2011 legat de caii din Pădurea Letea, autorităţile guvernamentale de la acea vreme au anunţat că doresc promovarea respectivelor animale ca obiectiv turistic, au încheiat parteneriate cu comunităţile locale, iar Administraţia Deltei a împrejmuit pădurea Letea, printr-un proiect european. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Irina Poenaru, editor online: Alexandru Cojocaru)