Spre deosebire de anii trecuţi, în acest an până şi copiii au înţeles că sărbătoarea Paştelui înseamnă, mai mult decât până acum, speranţă, dovadă şi scrisorile adresate de aceştia Iepuraşului, care, pentru mulţi, ar trebui să aducă o minune în lupta cu noul virus, asemenea lui Iisus Hristos, care a învins moartea şi a înviat.

Aflarea tuturor acestor poveşti din scrisorile copiilor sibieni nu ar fi fost posibilă fără ajutorul şefului Inspectoratului Şcolar Judeţean, Alexandru Dumbravă, şi al familiilor, învăţătorilor, profesorilor care ni le-au pus la dispoziţie pentru a reda lumea imaginată de copii de Paşte.

Cadoul cel mai aşteptat de cei mici în acest Paşte este ieşirea din izolarea de acasă şi stoparea fricii.

Unul dintre copiii din judeţul Sibiu care i-au scris Iepuraşului, cerându-i drept cadou o minune, este Daria.

Sursa foto: Inspectoratul Scolar Judetean Sibiu

"Dragă Iepuraş, anul acesta mă bazez pe tine să faci un miracol pentru toată lumea. Poate cer prea mult, dar vreau să încerci să distrugi Coronavirus. O să vezi că după ce va dispărea virusul, toată lumea se va schimba. Eu chiar dacă nu pot ieşi, mă voi lupta contra virusului. Cu toate că am problemele pe care le am, voi fi mereu alături de tine. Chiar dacă anul acesta nu ne vei aduce cadouri, eu sunt cea mai fericită fiindcă te voi şti sănătos. Nu contează ce spun alţi copii, tu trebuie să îţi asculţi inima. Îţi urez Paşte fericit, multă sănătate, încredere, bucurii şi pace. Îţi mulţumesc că mi-ai citit scrisoarea. Cu drag, Daria", aşa sună scrisoarea acestei fetiţe către Iepuraş.

Un alt copil din judeţul Sibiu a preferat să îşi facă un semn de carte sub forma unui iepuraş decupat din carton, pe care a scris un citat din Albert Einstein: "Viaţa este ca mersul pe bicicletă. Pentru a-ţi menţine echilibrul, trebuie să mergi înainte".

Ştefan Boaru a numit această perioadă "vacanţa Coronavirus", o perioadă care el speră "că se va termina cu bine şi putem reveni la normal".

Mona este o fetiţă foarte supărată pe Coronavirus şi care, într-o scrisoare, a descris viaţa ei stând acasă.

"Mie nu îmi place perioada aceasta, pentru că nu mai ies afară, chiar dacă am curte şi nu mă pot întâlni cu prietenii din cartier (...) şi prietenii de la şcoală (...). Eu mă simt ca la pârnaie şi nu îmi place deloc. În loc să mă joc cu prietenii, trebuie să vorbesc cu ei pe video şi pe WhatsApp. Acuma m-am apucat să fac desene foarte ciudate de plictiseală şi desene drăguţe. Mama are un birou foarte mare în dormitor. E mega nasoală situaţia asta şi sper să se termine curând", a scris Mona.

Cea mai tulburătoare scrisoare a unui copil pe care am citit-o în aceste zile a fost cea în care elevul compara această perioadă cu "cel de al treilea război mondial", în care toţi am fi uitat de semnificaţia Paştelui şi am fi dominaţi de frica de moartea adusă de COVID-19.

"Mie îmi place în vacanţa asta de Coronavirus. Sigur, e plictisitor, dar tot vacanţă rămâne. Eu consider această perioadă al treilea război mondial, pentru că toată lumea luptă şi mor mulţi oameni. Cu tot Coronavirusul, toată lumea a uitat Paştile. Eu cred că cel mai bine ar fi să stăm acasă, pe toată perioada de criză", încheie scrisoarea elevul sibian.

Nectaria şi Raul sunt doi copii care au desenat îngeraşi şi lângă aceştia au scris o rugăciune simplă: "Îngeraş păzeşte-mă! Cruce ocroteşte-mă! Doamne miluieşte-mă!".

Sursa foto: Inspectoratul Scolar Judetean Sibiu

Un alt copil a compus o poezie, iar o strofă i-a adresat-o lui Dumnezeu: "Fă Doamne o minune, Şi du departe de noi, Tot răul ce este în lume, Să ne întâlnim cu drag din nou!".

Sursa foto: Inspectoratul Scolar Judetean Sibiu

După atâtea ştiri cu spitale, chiar şi hoteluri în care locuiesc doctorii şi asistentele, un alt băieţel din judeţul Sibiu a decis să îl deseneze pe celebrul personaj Habarnam ca pe un cadru medical care merge să se odihnească într-o cameră de hotel. Poate nu întâmplător, Habarnam trăia în Oraşul Florilor, unde locuitorii aveau nume prin care erau descrise profesiile şi felul lor de a fi: Ştietot, Şurubel, Piuliţă, Isteţilă, Acuarelă, Cuişor, Grăbilă, Dondănel, Tăcutul, Zăpăcilă, cei doi fraţi Posibil şi Probabil.

Posibil devine totul când copiii îşi imaginează o lume mai bună, cu salvatori anonimi, care reuşesc în aceste vremuri doar împreună, cu puterea dorinţei de a face bine, nu a banilor. Aşa este şi povestea lui Mihai, în care planeta a fost salvată de cinci copii de doctori şi farmacişti, cu vârstele de până în 12 ani, care, fără să ştie părinţii lor, au zburat cu un avion în China, de unde a început pandemia aceasta. Copiii din povestea lui Mihai au descoperit antidotul cu ajutorul unui săpun.

Sursa foto: Inspectoratul Scolar Judetean Sibiu

Sursa foto: Inspectoratul Scolar Judetean Sibiu

Sursa foto: Inspectoratul Scolar Judetean Sibiu

"Grupul de copii avea destul timp liber pentru a afla cum să combaţi nimicitoarea boală. Împreună, eroii noştri au strâns destui bani pentru a-şi cumpăra bilete de avion. Părinţii lor nu ştiau nimic pentru că erau doctori sau farmacişti, fiind prea ocupaţi cu tratarea pacienţilor. Cei 5 au plecat degrabă spre China deoarece aici începuse totul. Au stat luni acolo încercând să găsească un antidot. Nu reuşeau să facă progrese până când 2 dintre ei intraseră în baie pentru a se spăla pe mâini. Când unul dintre ei încerca să ia săpunul în mâini, a alunecat, iar săpunul lui a sărit până la cel al amicului său. Cum de nu şi-au dat seama, soluţiile de curăţat îndepărtau 99,99% dintre bacterii, împreună ar fi eliminat peste 100%. Tot împreună au mers până la unul din cei mai cunoscuţi medici din China şi i-au oferit informaţiile necesare creării antidotului. Aceştia au cerut un singur lucru: au vrut ca identitatea lor să rămână necunoscută, nu voiau bani şi faimă. În câteva zile, virusul dispăruse datorită lor", scrie Mihai în povestea lui.

Şi şefului Inspectoratului Şcolar Judeţean, Alexandru Dumbravă, a scris o scrisoare, dar adresată celor mici, părinţilor şi bunicilor acestora.

"Dragi copii, părinţi, bunici şi colegi, în ziua întâia a săptămânii (duminica), Maria Magdalena a venit la mormânt dis-de-dimineaţă, fiind încă întuneric... (Ioan 20:1) Astfel începe povestea Învierii, în vreme de frică, durere şi disperare. Ucenicii lui Iisus nu se vedeau pe nicăieri, fiind ascunşi în spatele uşilor închise, temându-se pentru viaţa lor. Oare această descriere nu se potriveşte şi situaţiei actuale pe care o trăim în ultimele săptămâni, de când Covid-19 ne-a acaparat preocupările şi viaţa?", spune Alexandru Dumbravă.

Potrivit acestuia, "să urcăm fiecare pe Golgota noastră şi - loviţi, speriaţi, umiliţi şi morţi pe crucea lipsei de empatie şi a dezumanizării - să înviem cu toţii întru bunătate, prietenie, solidaritate, respect şi dragoste faţă de viaţă şi Creaţie. Şi aşa, iubind Creaţia, îl cinstim pe Creator. Hristos a înviat!". AGERPRES/(A-Isabela Paulescu, editor: Antonia Niţă, editor online: Anda Badea)