PLUS susţine testarea de tip "pooling" a românilor veniţi din diaspora, arătând că aceasta permite întoarcerea rapidă a persoanelor la domiciliul din ţară, creşterea capacităţii de testare, diminuarea costurilor şi reducerea riscului de răspândire a infecţiilor în comunitate.

Conform unui comunicat PLUS, echipa de cercetători de la Crucea Roşie Frankfurt (Germania), coordonată de profesorul Erhard Seifried, împreună cu Institutul pentru Virusologie Medicală din cadrul Spitalului Universitar Frankfurt (Universitatea Goethe), sub coordonarea profesorului Sandra Ciesek, a dezvoltat metoda testării de tip "pooling" care permite creşterea capacităţii de testare pentru identificarea virusului SARC-CoV-2.

Astfel, PLUS propune testarea prin această metodă a tuturor persoanelor asimptomatice care intră în ţară, prin recoltarea de probe individuale de la un grup de persoane (de exemplu, toţi călătorii care se întorc în ţară în acelaşi autoturism sau membrii unei familii de cinci persoane care călătoresc împreună) şi analiza unei singure probe, compusă din "amestecarea" probelor de la tot grupul.

"Dacă un astfel de test este pozitiv, ulterior se analizează individual testele recoltate de la fiecare membru al grupului, iar, între timp, membrii grupului rămân în carantină instituţionalizată", a precizat PLUS.

Prin urmare, persoanele care intră în ţară vor sta în carantină instituţionalizată pentru perioada de timp necesară pentru prelevarea testelor, analiza lor şi comunicarea rezultatelor.

În ceea ce priveşte persoanele simptomatice, acestea vor fi testate de la început individual, la spitalul COVID-19 din judeţ.

Ulterior, vor putea exista următoarele situaţii:

* Grupurile de persoane asimptomatice, cu teste negative, vor putea merge în izolare la domiciliu pentru 14 zile, sub supravegherea DSP, medic de familie şi reprezentanţii MAI. Măsura de izolare la domiciliu este necesară din cauza riscului de rezultat fals-negativ asociat testării Real Time-PCR, risc crescut mai ales în primele zile de la contactul cu o persoană infectată. Alternativa ar fi menţinerea grupurilor de persoane în carantină pentru cinci-şapte zile şi repetarea testului după această perioadă;

* Grupurile de persoane asimptomatice care au ieşit pozitive la testele pooling rămân în carantină instituţionalizată, sub supraveghere medicală. Opţional, în funcţie de capacitatea de testare din judeţul respectiv, se poate efectua testarea individuală, pentru fiecare membru al grupului. Persoanele care dezvoltă simptome au recomandare de spitalizare.

PLUS subliniază că această metodă permite o reducere a costurilor.

"Până în prezent, doar costurile cu cazarea şi masa pentru o persoană carantinată timp de 14 zile era de până la 300 de lei/zi, adică 4.200 de lei/ persoană/ perioadă de carantină. Costul cu testarea, mai ales dacă se practică metoda de pool testing, este mult mai mic, invers proporţional cu numărul de teste efectuate într-un eşantion, iar costul cu cazarea şi masa pe perioada carantinei de scurtă durată se reduce semnificativ", se arată în comunicat.

PLUS adaugă că limitările acestei metode depind mai ales de capacitatea de testare a fiecărui judeţ, de existenţa personalului de laborator care să efectueze un număr suficient de teste la un standard înalt de calitate şi de riscul de a obţine rezultat fals-negativ la grupurile din care fac parte persoane pozitive care s-au infectat recent.

"Totuşi, metoda pool-testing, utilizată deja în Israel şi în India şi recomandată de către autorităţile din Germania şi Statele Unite, ar putea să reprezinte o soluţie pentru aceste limitări. În România, metoda pool-testing a început să fie folosită cu rezultate bune în Bihor, pentru persoanele aflate în carantină. Metoda ar putea fi folosită la scară largă, în special pentru testarea în comunităţile cu risc epidemiologic crescut. Planul propus nu exclude menţinerea normelor stricte de distanţare socială sau carantinarea instituţională în condiţii (reale!) de siguranţă şi confort", menţionează sursa citată. AGERPRES/(AS - autor: Irinela Vişan, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ada Vîlceanu)