Prima recesiune economică globală după 2009 se va înregistra în acest an, 68 de ţări vor intra în recesiune iar numărul insolvenţelor la nivel global va creşte cu 25%, potrivit unei analize Coface.

Totodată, comerţul mondial va scădea cu 4,3%, comparativ cu o diminuare de 0,4%, cu un an în urmă, arată sursa citată.

"Riscul de credit al companiilor va fi foarte ridicat chiar şi într-un scenariu optimist, în care activitatea economică reporneşte treptat în al treilea trimestru al anului şi nu va exista un al doilea val de epidemie de coronavirus în a doua jumătate a anului 2020. Această tendinţă de creştere accelerată a insolvenţelor ar urma să afecteze Statele Unite (+39%) şi toate principalele economii din Europa de Vest (+18%): Germania (+11%), Franţa (+15%), Regatul Unit (+33%), Italia (+18%) şi Spania (+22%). Şocul ar putea fi şi mai violent în economiile emergente: pe lângă gestionarea pandemiei, care va deveni tot mai dificilă, aceste economii se confruntă şi cu scăderea preţului petrolului, precum şi cu ieşirile de capital care au crescut de patru ori faţă de nivelul din 2008", se arată în estimările Coface.

În viziunea consultanţilor, pentru întreprinderi, măsurile de izolare luate de către guvernele din peste 40 de ţări pentru a stopa extinderea virusului COVID-19, reprezentând peste jumătate din populaţia lumii, au avut consecinţe imediate.

"Aceste măsuri au dus la un şoc de aprovizionare cum nu s-a mai observat în timpul crizelor majore anterioare. Şocul iniţial nu s-a datorat unei crize financiare, ci este legat de economia reală: oamenii nu pot munci, iar companiile se confruntă cu perturbări ale aprovizionării intermediare de bunuri. Turismul, hotelurile, restaurantele, afacerile pentru petrecerea timpul liber şi transportul sunt sectoare afectate grav, precum şi aproape toate segmentele de distribuţie specializate şi majoritatea sectoarelor de producţie (cu excepţia industriei agroalimentare). Alte sectoare de servicii au fost mult mai puţin afectate precum telecomunicaţii, apă şi canalizare. Acest şoc de ofertă este însoţit de un şoc la fel de brutal la nivelul cererii. Mulţi consumatori îşi anulează sau amână cheltuielile pentru bunuri şi servicii. În plus, încrederea gospodăriilor este slăbită de impactul izolării", notează compania.

Previziunile Coface arată că bunurile de consum durabile, cum ar fi vehiculele, vor fi probabil cele mai afectate de acest şoc, în timp ce alte cheltuieli, cum ar fi textile şi îmbrăcăminte, precum şi electronice, sunt, de asemenea, probabil reduse la aproape zero. La polul opus, consumul de produse agroalimentare şi farmaceutice ar putea beneficia de această situaţie excepţională.

"Cea mai evidentă consecinţă a pandemiei pe termen scurt este exacerbarea tensiunilor geopolitice existente. Nu poate fi exclus riscul unor noi valuri de măsuri protecţioniste, care vizează în special sectoarele cheie ale noii ordini de sănătate şi economie (de exemplu, limitarea exporturilor de produse agroalimentare şi / sau farmaceutice, considerate vitale). Continuarea "războiului comercial" dintre SUA şi China, care vizează sectoarele strategice, în special electronice, rămâne şi ea o posibilitate. Acest lucru ar putea fi întărit de campania prezidenţială din Statele Unite şi/sau în cazul creşterii protestelor sociale într-una dintre aceste două ţări", relevă analiza de specialitate.

Coface are 70 de ani de experienţă în domeniul asigurărilor de credit, a gestionării riscurilor şi a economiei globale, sprijinind 50.000 de clienţi să construiască afaceri de succes, în creştere şi dinamice.

În 2019, Coface a avut aproximativ 4.250 de angajaţi şi a înregistrat o cifră de afaceri de 1,5 miliarde de euro. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)