Coronavirus: Discuţii dificile la nivelul miniştrilor de finanţe din statele membre UE pe marginea planului de relansare post-pandemie
Eforturile miniştrilor de finanţe de a ajunge la un acord privind un pachet de măsuri fiscale menit să contracareze consecinţele pandemiei COVID-19 s-au prelungit în noapte de marţi spre miercuri, dificultăţile fiind generate de diferenţa de viziune între statele din nordul continentului şi cele din sud, acestea din urmă solicitând un efort financiar fără precedent cu preţul asumării unei datorii comune (aşa numitele coronabonduri), informează agenţiile de presă internaţionale.
Reuniunea în sistem videoconferinţă, începută la ora 16:30 (14:30 GMT), a fost reluată la 22:00 GMT, după mai multe ore de întrerupere în timpul cărora au avut loc numeroase discuţii în format restrâns în încercarea de a se ieşi din impas.
"N există deocamdată un acord.. Acesta va necesita timp", a declarat o sursă europeană în opinia căreia discuţiile urmau să se prelungească întreaga noapte.
Indiferent de rezultatele reuniunii, o conferinţă de presă este anunţată pentru miercuri la ora 10:00 (8:00 GMT).
Reuniunea reprezintă un test decisiv pentru unitatea celor 27 de state membre, care nu îşi pot permite să facă dovadă, încă o dată, de absenţa unei viziuni comune după eşecul summitului şefilor de stat şi de guvern consacrat crizei, care a avut loc pe 26 martie.
Răspunsul european la pandemie urmează să se orienteze pe trei axe principale: până la 240 de miliarde de euro de împrumuturi din fondurile de rezervă ale zonei euro, un fond de garanţii pentru companii şi sprijin pentru şomajul parţial.
Dar ţările cele mai afectate de pandemie, în special Italia, continuă să solicite, suplimentar, crearea unui instrument comun de datorie, sub forma unor euro-obligaţiuni denumite deseori coronabonduri sau eurobonduri, destinat relansării economiei după încheierea crizei.
Printre aceste ţări se numără şi Spania, Franţa, Grecia, Malta, Luxemburg şi Irlanda.
"Eurobondurile reprezintă un răspuns serios şi adaptat", a insistat luni seara premierul italian Giuseppe Conte, a cărui ţară este cea mai afectată de pandemia COVID-19 (peste 17.127 de morţi).
Statele din nordul Europei, în special Germania şi Olanda, s-au opus Italiei, susţinută la Spania, ceea ce a determinant eşecul summitului din 26 martie.
Mutualizarea datoriei (împărţirea poverii financiare) reprezintă o linie roşie pentru Berlin şi Haga, care refuză să se angajeze într-un împrumut comun cu statele sudice foarte îndatorate şi a căror gestiune o consideră laxă.
În tabăra Germaniei şi Olandei se mai află Danemarca, Austria, Suedia şi statele baltice, conform unei surse europene citate de AFP.
Chiar înainte de începerea reuniunii de marţi, preşedintele Eurogrupului, Mario Centeno, a făcut apel la miniştrii "să îşi asume un angajament clar în favoarea unui plan de relansare coordonat şi de mare anvergură", fără a menţiona soluţia unei datorii comune.
Franţa speră să aibă succes cu oferta sa de compromis, ce propune crearea unui "fond de relansare" care să permită emiterea unei datorii comune pentru statele membre, dar care să se limiteze la serviciile publice esenţiale precum sănătatea sau ramurile industriale ameninţate. Ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire doreşte ca această opţiune să fie menţionate în concluziile reuniunii.
În scopul evitării unui blocaj ar putea fi aprobată o formulare mai vagă, pentru ca "fiecare să poată spună: coronabondurile sunt încă pe masă. Sau nu. Şi dezbaterea va continua", a estimat un diplomat deznodământul negocierilor.
Mai degrabă decât să discute despre o datorie comună ipotetică, ţările nordice preferă pentru moment să se concentreze asupra instrumentelor deja existente pentru contracararea şocului economic, în special Mecanismul European de Stabilitate (MES) creat în 2012, ca urmare a crizei datoriilor din zona euro.
Mecanismul ar putea acorda împrumuturi statelor aflate în dificultate care să meargă până la 2% din PIB, adică până la 240 de miliarde de euro pentru întreaga zonă euro, cu contrapărţi mai limitate decât de obicei.
Italia, care respinge cea mai mică condiţionalitate în acordarea acestor împrumuturi, consideră că acest fond nu este potrivit. Premierul Conte s-a exprimat tranşant pe acest subiect "MES nu, eurobond da".
Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) ar urma să se implice printr-un fond de garanţii paneuropean, în valoare de 25 de miliarde de euro, care ar permite mobilizarea până la 200 de miliarde de euro suplimentari pentru companii.
Miniştrii europeni de finanţe urmează să valideze proiectul Comisiei Europene vizând crearea unui instrument care să garanteze, cu până la 100 de miliarde de euro, planurile naţionale privind şomajul parţial.
Dacă se va ajunge la un acord, propunerile miniştrilor de finanţe urmează să fie aprobate de şefii de stat şi de guvern din statele membre UE. AGERPRES/(AS - autor: Raluca Anghel, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Italia ''a pus ochii'' pe bănci, în căutare de venituri pentru bugetul pe 2027
Băncile italiene ar trebui să contribuie cu până la 3 miliarde de euro (3,49 miliarde de dolari) pentru a ajuta Guvernul să finanțeze reducerile de taxe și creșterile de cheltuieli publice în bugetul pe 2027, a informat, printr-un comunicat, Partidul Ligii (extremă dreaptă) din coaliția aflată la guvernare, transmite Reuters. '
Zboruri perturbate în Marea Britanie de o defecțiune a sistemului de gestionare a traficului aerian
Aproximativ 200 de zboruri au fost anulate marți în Marea Britanie din cauza unei probleme tehnice a sistemului de gestionare a traficului aerian, potrivit website-ului de urmărire a zborurilor FlightRadar24, aeroportul Heathrow din Londra fiind cel mai afectat, relatează agențiile EFE și dpa. Au fost astfel anulate 68 de zboruri de pe Heathrow și 25 de
Maros Sefcovic: UE vrea ca până la începutul lunii octombrie autoritățile de la Beijing să ia măsuri privind schimburile comerciale
Comisia Europeană va solicita angajamente din partea Chinei pentru a ține sub control extinderea excedentului comercial cu Uniunea Europeană și va cere autorităților de la Beijing să ia măsuri preliminare privind schimburile comerciale până la începutul lunii octombrie, a afirmat marți comisarul european pentru comerț Maros Sefcovic, transmite Reuters.
UNCTAD: Firmele mici sunt cele mai afectate de perturbările din zona Strâmtorii Ormuz
Perturbările din zona Strâmtorii Ormuz ar putea exclude IMM-urile din lanțurile globale de aprovizionare, ar putea spori concentrarea economică și slăbi reziliența comerțului internațional, a avertizat marți Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), transmite Reuters. Majorarea costurilor cu energia, cu tarifele de transport și pr
China: Exporturile au crescut cu 25% în august, iar excedentul comercial se extinde
Exporturile Chinei au urcat în ritm anual cu 25% în august, datorită cererii solide pentru mașini și produse de înaltă tehnologie, în timp ce excedentul comercial record s-a extins și mai mult, a anunțat marți Autoritatea Vamală, transmite AP. Datele sunt în linie cu previziunile economiștilor și vin înaintea planificatei &i
Lagarde își va publica memoriile în ianuarie 2027, pe fondul speculațiilor referitoare la o plecare de la BCE
Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, urmează să își publice memoriile în Germania la începutul anului următor, într-un context în care se intensifică speculațiile privind plecarea sa de la BCE înainte de încheierea mandatului, transmite Bloomberg. Cartea, care va avea titlul 'Lady First&#
Comisia lansează o nouă abordare strategică pentru a stimula cercetarea și inovarea în sectorul agroalimentar european
Comisia Europeană a adoptat, marți, o comunicare privind o nouă abordare strategică cu privire la cercetarea și inovarea pentru o agricultură, o silvicultură, zone rurale și sisteme alimentare competitive și reziliente, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar. Documentul reunește două cadre strâns interconectate, AgRI 2040, axat pe agr
Exporturile Germaniei au scăzut în iulie, pentru prima dată în ultimele șase luni
Exporturile Germaniei au scăzut în mod surprinzător în luna iulie, punând capăt unei serii de creșteri lunare care a început în februarie, dar, cu toate acestea, excedentul comercial al primei economii europene a înregistrat o urcare peste așteptări, datorită unei reduceri bruște a importurilor, arată datele oficiale publicate marț
Marii operatori de telefonie mobilă europeni vor un consorțiu care să ofere servicii de conectivitate satelitară
Deutsche Telekom, Orange, Vodafone Group și Telefonica au demarat discuțiile preliminare pentru a forma un consorțiu care să liciteze pentru spectru de sateliți și să ofere servicii de conectivitate satelitară direct pe dispozitivul mobil (D2D), în ideea de a rivaliza cu serviciul Starlink al lui Elon Musk pe continent, au declarat pentru Bloomberg mai multe su
Dacia lansează noul model electric Spring produs în Europa
Dacia, marca low-cost a grupului francez Renault, vrea să se extindă pe piața vehiculelor electrice cu o nouă versiune, mai mare, a popularului său model Spring, dar de data aceasta automobilul va fi fabricat în Europa, în loc să fie importat din China, transmite Reuters. Începând din 2021 și până în prezent
Cotația cuprului a atins un nou maxim istoric, pe fondul îngrijorărilor cu privire la producție și tarife vamale
Cotația cuprului a atins luni cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată la Bursa de metale din Londra, după mai multe săptămâni de creștere continuă, în contextul îngrijorărilor referitoare la o producție insuficientă în raport cu o cerere din ce în ce mai mare, la care se adaugă speculațiile că președintele SUA, Donald Trump. va extinde
Compania olandeză PAL-V obține a obținut autorizația europeană pentru producția de 'mașini zburătoare'
Compania PAL-V din Țările de Jos, care dezvoltă vehicule capabile să circule pe șosele și să zboare precum o aeronavă, a anunțat luni că a obținut autorizația europeană pentru fabricarea de produse aeronautice, un pas către producția industrială a așa-numitelor 'mașini zburătoare', care nu au obținut încă autorizația de zbor, transmite EFE.
Cea mai mare instalație de captare a carbonului din Europa a fost inaugurată luni în Țările de Jos
Cea mai mare instalație de captare a carbonului din Europa, dezvoltată de producătorul norvegian de îngrășăminte Yara International, a fost inaugurată luni în Țările de Jos, transmite Reuters. Instalația de captare și stocare a carbonului (CCS) de la Sluiskil, provincia Zeelanda, sudul Țărilor de Jos, va reduce emisiile de CO2 ale uneia din
Volkswagen se orientează spre producția de armament pentru a salva o uzină din Germania
Grupul auto german Volkswagen a anunțat luni reconversia fabricii sale din Osnabruck (vestul Germaniei), un simbol al orientării industriei auto germane, care trece în prezent printr-o criză de amploare, către sectorul apărării în plină expansiune, informează AFP. Având în vedere cererea scăzută pentru autoturisme, carn
Producția de zahăr a Thailandei va scădea cu cel puțin 17%, agravând criza globală
Producția de zahăr a Thailandei ar putea scădea cu cel puțin 17% în sezonul următor, cea ce va pune noi presiuni asupra aprovizionării mondiale, în contextul în care seceta afectează unii dintre cei mai mari producători din lume, transmite Bloomberg. Potrivit lui Rangsit Hiangrat, directorul asociației reprezentative Thai Sugar Millers Corp,