Coronavirus: Discuţii dificile la nivelul miniştrilor de finanţe din statele membre UE pe marginea planului de relansare post-pandemie
Eforturile miniştrilor de finanţe de a ajunge la un acord privind un pachet de măsuri fiscale menit să contracareze consecinţele pandemiei COVID-19 s-au prelungit în noapte de marţi spre miercuri, dificultăţile fiind generate de diferenţa de viziune între statele din nordul continentului şi cele din sud, acestea din urmă solicitând un efort financiar fără precedent cu preţul asumării unei datorii comune (aşa numitele coronabonduri), informează agenţiile de presă internaţionale.
Reuniunea în sistem videoconferinţă, începută la ora 16:30 (14:30 GMT), a fost reluată la 22:00 GMT, după mai multe ore de întrerupere în timpul cărora au avut loc numeroase discuţii în format restrâns în încercarea de a se ieşi din impas.
"N există deocamdată un acord.. Acesta va necesita timp", a declarat o sursă europeană în opinia căreia discuţiile urmau să se prelungească întreaga noapte.
Indiferent de rezultatele reuniunii, o conferinţă de presă este anunţată pentru miercuri la ora 10:00 (8:00 GMT).
Reuniunea reprezintă un test decisiv pentru unitatea celor 27 de state membre, care nu îşi pot permite să facă dovadă, încă o dată, de absenţa unei viziuni comune după eşecul summitului şefilor de stat şi de guvern consacrat crizei, care a avut loc pe 26 martie.
Răspunsul european la pandemie urmează să se orienteze pe trei axe principale: până la 240 de miliarde de euro de împrumuturi din fondurile de rezervă ale zonei euro, un fond de garanţii pentru companii şi sprijin pentru şomajul parţial.
Dar ţările cele mai afectate de pandemie, în special Italia, continuă să solicite, suplimentar, crearea unui instrument comun de datorie, sub forma unor euro-obligaţiuni denumite deseori coronabonduri sau eurobonduri, destinat relansării economiei după încheierea crizei.
Printre aceste ţări se numără şi Spania, Franţa, Grecia, Malta, Luxemburg şi Irlanda.
"Eurobondurile reprezintă un răspuns serios şi adaptat", a insistat luni seara premierul italian Giuseppe Conte, a cărui ţară este cea mai afectată de pandemia COVID-19 (peste 17.127 de morţi).
Statele din nordul Europei, în special Germania şi Olanda, s-au opus Italiei, susţinută la Spania, ceea ce a determinant eşecul summitului din 26 martie.
Mutualizarea datoriei (împărţirea poverii financiare) reprezintă o linie roşie pentru Berlin şi Haga, care refuză să se angajeze într-un împrumut comun cu statele sudice foarte îndatorate şi a căror gestiune o consideră laxă.
În tabăra Germaniei şi Olandei se mai află Danemarca, Austria, Suedia şi statele baltice, conform unei surse europene citate de AFP.
Chiar înainte de începerea reuniunii de marţi, preşedintele Eurogrupului, Mario Centeno, a făcut apel la miniştrii "să îşi asume un angajament clar în favoarea unui plan de relansare coordonat şi de mare anvergură", fără a menţiona soluţia unei datorii comune.
Franţa speră să aibă succes cu oferta sa de compromis, ce propune crearea unui "fond de relansare" care să permită emiterea unei datorii comune pentru statele membre, dar care să se limiteze la serviciile publice esenţiale precum sănătatea sau ramurile industriale ameninţate. Ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire doreşte ca această opţiune să fie menţionate în concluziile reuniunii.
În scopul evitării unui blocaj ar putea fi aprobată o formulare mai vagă, pentru ca "fiecare să poată spună: coronabondurile sunt încă pe masă. Sau nu. Şi dezbaterea va continua", a estimat un diplomat deznodământul negocierilor.
Mai degrabă decât să discute despre o datorie comună ipotetică, ţările nordice preferă pentru moment să se concentreze asupra instrumentelor deja existente pentru contracararea şocului economic, în special Mecanismul European de Stabilitate (MES) creat în 2012, ca urmare a crizei datoriilor din zona euro.
Mecanismul ar putea acorda împrumuturi statelor aflate în dificultate care să meargă până la 2% din PIB, adică până la 240 de miliarde de euro pentru întreaga zonă euro, cu contrapărţi mai limitate decât de obicei.
Italia, care respinge cea mai mică condiţionalitate în acordarea acestor împrumuturi, consideră că acest fond nu este potrivit. Premierul Conte s-a exprimat tranşant pe acest subiect "MES nu, eurobond da".
Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) ar urma să se implice printr-un fond de garanţii paneuropean, în valoare de 25 de miliarde de euro, care ar permite mobilizarea până la 200 de miliarde de euro suplimentari pentru companii.
Miniştrii europeni de finanţe urmează să valideze proiectul Comisiei Europene vizând crearea unui instrument care să garanteze, cu până la 100 de miliarde de euro, planurile naţionale privind şomajul parţial.
Dacă se va ajunge la un acord, propunerile miniştrilor de finanţe urmează să fie aprobate de şefii de stat şi de guvern din statele membre UE. AGERPRES/(AS - autor: Raluca Anghel, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Lavazza: Este prea curând să reducem prețurile, volatilitatea pe piața cafelei persistă
Volatilitatea de pe piața cafelei împiedică firmele să reducă prețurile de retail pentru consumatori, a apreciat miercuri celebra companie italiană Lavazza SpA, descriind instabilitatea ca noua normalitate, transmite Reuters. Cotațiile la cafea au crescut semnificativ în 2024 au atins valori record în 2025, aprovizionarea fii
CE cere României să notifice transpunerea Directivei privind reducerea cerințelor de raportare pentru operatorii economici
Comisia Europeană a anunțat miercuri că a decis să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea de scrisori de punere în întârziere Ciprului, Maltei și Finlandei, și să trimită avize motivate României, Croației, Italiei, Austriei și Portugaliei pentru că nu au notificat transpunerea Directivei (UE) 2024/
Comisia Europeană atenționează România în legătură cu restricțiile privind serviciile de construcții și instalații cu impact energetic
Comisia Europeană a informat miercuri că a decis să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea de scrisori de punere în întârziere României, Bulgariei, Cehiei, Spaniei, Croației, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Poloniei și Slovaciei pentru că au impus regimuri restrictive obligatorii de autori
Airbus: Numărul de pasageri se va dubla până în 2045
Grupul aeronautic european Airbus a anunțat miercuri că se așteaptă ca traficul aerian să continue să crească în următoarele două decenii, previzionând că până în 2045 numărul de pasageri se va dubla la aproximativ 10 miliarde de persoane pe an, pe baza unei rate medii de creștere de 3,9%, transmite DPA. Prognoze simila
Comisia Europeană solicită României să respecte obiectivele în materie de reciclare a deșeurilor
Comisia Europeană a anunțat miercuri că a decis să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea de scrisori de punere în întârziere Germaniei, Greciei și Ciprului, și să trimită avize motivate României, Bulgariei, Cehiei, Greciei, Spaniei, Croației, Ciprului, Ungariei, Maltei, Poloniei și Portugaliei pen
FMI a înrăutățit previziunile privind creșterea economiei mondiale în acest an
Fondul Monetar Internațional (FMI) a înrăutățit miercuri previziunile privind creșterea economiei mondiale la 3% în acest an, după ce în aprilie estima un avans de 3,1%, și a avertizat asupra actualelor riscuri provocate de războiul din Orientul Mijlociu, fragmentarea comerțului și potențialele corecții privind așteptările pieței pentru AI, transmit
Franța: Autoritatea pentru concurență somează Meta să se conformeze obligației de a plăti presa în baza ''drepturilor conexe''
Autoritatea franceză din domeniul concurenței a estimat miercuri că societatea americană Meta, proprietară a rețelelor de socializare Facebook și Instagram, ''prejudiciază grav'' presa franceză și îi ''exacerbează poziția precară'' prin neplata conținuturilor acesteia din urmă, în pofida prevederilor din mecanismul drepturi
BCE acordă patru luni băncilor pentru a contracara amenințările cibernetice
Banca Centrală Europeană (BCE) a acordat creditorilor din zona euro un termen de patru luni pentru a elabora planuri de contracarare a amenințărilor cibernetice activate de AI (inteligența artificială), care ar putea submina încrederea în sistemul financiar și perturba plățile, transmite Reuters. Experții în securitate cibern
Comisia Europeană a emis obligațiuni de 11 miliarde de euro la cea de-a șaptea tranzacție sindicalizată din 2026
Comisia Europeană a emis, marți, obligațiuni UE în valoare de 11 miliarde de euro, în cadrul celei de-a 7-a tranzacții sindicalizate din 2026, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar. Tranzacția în două tranșe a vizat noi obligațiuni UE cu maturitatea la cinci ani în valoare de șase miliarde de euro,
Prețul petrolului Brent a crescut cu 6%, după ce Trump a anunțat încheierea armistițiului cu Iran
Prețul barilului de petrol Brent cu furnizare în septembrie a crescut cu peste 6%, depășind 78,5 dolari, după ce președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a anunțat că pune capăt armistițiului cu Iran și a precizat că nu mai vrea să negocieze, relatează agenția EFE. Astfel, la ora 9:00 GMT, prețul barilului de țiței Brent,
Producția mondială de energie nucleară va crește cu 44%, iar China va devansa SUA, estimează analiștii BNEF
Capacitatea mondială de producție a energiei nucleare ar urma să se majoreze cu 44% în următorul deceniu, după mai mulți ani de creștere timidă, impulsionată de cererea tot mai mare de electricitate și de eforturile agresive de a construi reactoare nucleare ale Chinei și Indiei, transmite Bloomberg. Potrivit unui raport publicat miercuri
NATO se apropie de un acord pentru extinderea spre est a conductelor de combustibil din epoca Războiului Rece
Țările NATO sunt aproape de un acord vizând extinderea spre Europa de Est și Turcia a unei rețele de conducte de combustibil care datează din epoca Războiului Rece, în ideea de a se asigura că aceste țări pot fi aprovizionate cu combustibil în situații de criză, transmite Bloomberg. Sistemul de conducte de combustibil al NATO
ECA: Banii UE pentru renovarea locuințelor nu generează economii de energie semnificative
Măsurile de renovare finanțate de UE din fondul de redresare în urma pandemiei de COVID-19 - Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) - generează doar economii moderate de energie, este concluzia raportului publicat marți de Curtea de Conturi Europeană. Raportul examinează dacă investițiile și reformele din cadrul MRR contribuie la ef
BTA: Nivelul scăzut al Dunării perturbă transportul naval în secțiunea bulgară
Nivelul scăzut al Dunării perturbă transportul naval în secțiunea bulgară a fluviului, unde s-au format șase sectoare cu adâncime redusă, a afirmat marți Bozhidar Yankov, secretar general al Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Fluviului Dunărea din Ruse. El a subliniat că printre zonele critice se află: Somov
Seceta afectează perspectivele producţiei de vin din Franța
Vara fierbinte din Franța a oprit creșterea strugurilor în regiuni ca Champagne, Bordeaux și Burgundia, ceea ce ar putea avea ca efect o producție mai redusă și o recoltare timpurie, au avertizat marți producătorii, transmite Reuters. Valul de căldură de la finalul lunii iunie, urmat de de o vreme și mai călduroasă și mai uscată, a &icir