Pilon şi membru fondator al Uniunii Europene, Italia îi cere UE să se arate la înălţimea provocărilor puse de pandemia COVID-19, în caz contrar expunându-se unui risc mortal, comentează luni AFP.

"Fără solidaritate, legăturile şi motivele de a fi împreună se duc pe apa Sâmbetei", a avertizat preşedintele Parlamentului European, David Sassoli care, într-un interviu acordat cotidianului Corriere della Sera, încearcă să rămână optimist: "Este de asemenea adevărat că Europa se întăreşte prin crizele pe care le înfruntă".

"Europa poate deveni mai puternică", a apreciat el, cu condiţia "ca ţările noastre să înţeleagă că nu pot ieşi din asta angajându-se fiecare pentru sine".

O prăpastie separă ţările din sudul Europei, ca Spania şi Italia, susţinute de Franţa, de cele din nord, conduse de Olanda şi Germania.

Primele, cele mai afectate până în prezent de pandemie şi dotate cu finanţe publice fragile, doresc un sprijin financiar masiv din partea UE pentru a depăşi consecinţele sanitare, economice şi sociale ale crizei. Ele pledează pentru o mutualizare a datoriilor ţărilor din zona euro, care ar putea lua forma de "obligaţiuni-corona" ("corona-bonds"), ceea ce ţările din nord refuză să accepte.

"Cred că unele ţări nu au perceput măsura catastrofei care ne pândeşte şi nu îşi dau seama de gravitatea situaţiei pentru propriile lor economii", a continuat Sassoli.

Semnalul său de alarmă este un ecou al celui al fostului preşedinte al Comisiei Europene, francezul Jacques Delors: "Climatul care pare să domnească între şefii de stat şi de guvern şi lipsa de solidaritate europeană atrag un pericol mortal pentru Uniunea Europeană".

"Proiectul europeană riscă să se prăbuşească. Este clar că dacă divergenţele economice între ţările europene cresc şi dacă criza accentuează diferenţele între diverse ţări europene, în loc de a le diminua, va fi foarte dificil de a menţine în stare funcţională proiectul european", a întărit luni comisarul european pentru economie, italianul Paolo Gentiloni.

Fostul şef al guvernului italian subliniază de altfel că o soluţie trebuie găsită "inevitabil prin dialog cu Germania fără de care nu se va ajunge la un compromis".

"Din păcate, în dinamica raporturilor între statele europene, cheia lecturii crizelor precedente este cea care a învins. Fapt este că această discuţie, care este absolut legitimă, nu este adaptată situaţiei pe care o trăim", a adăugat Gentiloni.

Raţionamentul său este reluat de actualul şef al guvernului italian Giuseppe Conte într-un interviu acordat luni cotidianului spaniol El Pais unde el critică ţările care "raţionează cu o viziune învechită, depăşită. O abordare inadecvată pentru această criză".

"Nu este vorba despre o criză economică care ar afecta ţări mai puţin virtuoase decât altele, este o criză sanitară care a explodat în domeniul economic şi social. Este o provocare istorică pentru toată Europa", a spus el.

Şi pentru a evita orice neînţelegere posibilă asupra mutualizării datoriei, Conte a spus că "Italia nu cere să împartă cu altcineva datoria publică pe care a acumulat-o. Această datorie va rămâne în sarcina fiecărei ţări", a asigurat premierul italian.

"Este momentul introducerii unui instrument al datoriei comune europene care ne va permite să câştigăm acest război împotriva virusului, cât mai repede posibil şi să relansăm economia" în timp ce Italia va încheia 2020 în recesiune din cauza epidemiei, a adăugat Conte, a cărui ţară înregistrează a doua cea mai ridicată datorie din cadrul UE după Grecia.

Purtătorul de cuvânt al preşedintei Comisiei, Ursula von der Leyen, a ridicat totuşi luni unele obiecţii faţă de un astfel de instrument, care ar putea să fie insurmontabile.

"Anumite state membre au subliniat constrângerile specifice cu care se confruntă în timp ce discută despre emisia de euroobligaţiuni de tip de 'corona-bonds' etc", a declarat purtătorul de cuvânt Eric Mamer.

"Aceste constrângeri există. Nu putem să le facem să dispară la simpla noastră dorinţă", a adăugat el.

Un summit al UE s-a încheiat fără un rezultat joi şi a amânat cu două săptămâni o eventuală decizie. AGERPRES/(AS-autor:Lilia Traci, editor: Florin Ştefan, editor online: Anda Badea)