Baza militară Camp Castor din Gao. Ceremonie militară de medaliere a militarilor români care participă la Misiunea internaţională de menţinere a păcii în Mali. Totul este organizat în detaliu, sunt prezenţi oficiali ONU, militari de grad înalt, se intonează imnul Naţiunilor Unite şi cel al României.

Foto: (c) CRISTIAN LUPASCU / AGERPRES FOTO

În teatrele de operaţii lucrurile sunt, însă, imprevizibile. La un difuzor este anunţată starea de alertă. Mai mulţi militari români părăsesc în pas de alergare ceremonia care abia începuse. Două elicoptere, dintre care unul de evacuare medicală şi unul de luptă, sunt scoase din hangar pentru a fi pregătite de decolare. Trei militari irlandezi au fost răniţi la aproximativ 20 de kilometri de baza din Gao, după ce maşina blindată a acestora a trecut peste o bombă, iar aeronavele româneşti sunt solicitate să intervină. Una dintre ele a decolat spre locul în care se aflau răniţii, recuperându-i şi transportându-i la un spital militar.

Foto: (c) CRISTIAN LUPASCU / AGERPRES FOTO

Misiunea este doar una dintre multiplele astfel de acest gen pe care militarii români din Detaşamentul de elicoptere "Carpathian Pumas" le desfăşoară în Mali începând din luna octombrie 2019 sub coordonarea ONU. Orice misiune, fie că se desfăşoară pe timp de zi, fie noaptea, reprezintă pentru piloţii români, pentru medicii care îi însoţesc, dar şi pentru luptătorii din Forţele de Operaţii Speciale o adevărată provocare profesională şi umană. În egală măsură, fiecare ieşire din baza securizată Camp Castor din Gao înseamnă un risc, pe care militarii şi-l asumă.

Medicul militar Ştefan Vladimir Zahiu a părăsit pentru patru luni Spitalul Militar din Bucureşti, unde lucrează ca anestezist, pentru a merge în Mali. A privit această "deplasare" ca pe o oportunitate de a-şi împlini cariera de militar, cu toate că ştia că nu va fi deloc uşor. Avea propria imagine despre un teatru de operaţii, însă nu şi-a imaginat că lucrurile sunt atât de complexe, că mediul în care va trebui să lucreze poate fi atât de ostil.

"Eu sunt un medic de spital. Aşadar, pentru mine aici a fost cu totul şi cu totul nou. (...) Trebuie să te duci cu o cască de trei-patru kilograme pe cap, care este grea, trebuie să ai nişte ochelari speciali, care să te protejeze împotriva prafului. Este foarte mult praf în ţara aceasta, este o zonă subsahariană. Ai şi vesta de protecţie balistică, care depăşeşte zece kilograme, arma din dotare, şi asta peste un kilogram. Din start, ai o greutate fizică. Eu sunt un tip destul de antrenat, dar pot să vă spun că şi fizic vorbind, cu greutatea asta pe tine, dar şi să mai ţii de targă cărând pacientul, este greu", explică medical Zahiu.

El afirmă că, în timpul fiecărei acţiuni desfăşurate de echipajul MEDEVAC, siguranţa celor pe care trebuie să îi salveze este primordială. "Dacă şi eu devin o victimă, ce fac?", se întreabă medicul român.

Foto: (c) CRISTIAN LUPASCU / AGERPRES FOTO

Căldurile extreme, care depăşesc în mod frecvent 40 de grade Celsius, dar şi praful deşertic îi îngreunează munca de medic. Cu toate acestea, are nevoie de concentrare maximă şi de decizii rapide.

"Este stresul tău, stresul pacienţilor, mediul ostil în care te găseşti, necunoscutul. Dacă a fost o bombă acolo unde a explodat maşina, de ce nu ar fi o bombă şi în drumul meu către pacient? Iată nişte semne de întrebare pe care le ai", spune medicul militar.

Misiunea românească din Mali depinde, în foarte mare măsură, de piloţii celor patru elicoptere dislocate în Gao. Cei care conduc aeronavele medicale sau de luptă sunt conştienţi de rolul pe care îl au, în condiţiile în care - spun ei - "în Mali pericolul nu doarme niciodată".

Căpitanul comandor Ciprian Berar este pilotul care a executat pe 14 februarie 2020 prima misiune pe timp de noapte în sprijinul armatei locale. Elicopterul său, dotat cu echipamente MEDEVAC, a fost nevoit să intervină pentru salvarea a doi militari din Forţele Armate ale Republicii Mali, răniţi în luptele din sudul ţării.

"În data de 14 am trecut în stare de alertă în vedere executării unei misiuni MEDEVAC la aproximativ 90 de kilometric de bază. Condiţiile de iluminare ale lunii nu au fost cele mai bune, dar având în vedere că acest tip de elicopter tocmai ce a fost modernizat cu tehnologie menită să ajute echipajul, am ajuns la pacient în standardele ONU şi la aproximativ o oră de la decolare pacientul a ajuns la o facilitate de tip ROL 2 pentru îngrijiri medicale (...) În Mali pericolul nu doarme niciodată. De aceea, vigilenţa noastră stă la cote maxime. Cei de la sol, care aveau rolul de a securiza locul de aterizare a aeronavei şi-au făcut datoria, iar cât timp am fost la sol cu elicopterul nu am fost în pericol", povesteşte pilotul Berar.

Pentru el, pregătirea profesională şi antrenamentele din ţară, dar şi din Mali l-au ajutat să facă faţă provocărilor generate în special de mediul natural.

"E zonă deşertică. Ca o particularitate a acestui climat, nu există lumină reziduală, dar în acest scop ne-am antrenat atât acasă, timp de şase luni, cât şi după dislocarea în teatru. Până să declarăm starea de operabilitate, am executat zboruri şi pur şi simplu ne-am acordat cu noul mediu. Misiunea a fost dificilă la început, este dificilă acum, aproape de final, şi va fi foarte dificilă la final", susţine Ciprian Berar.

Militarii români participă la Misiunea Multidimensională Integrată a ONU de Stabilizare în Republica Mali (MINUSMA), creată special pentru a veni în sprijinul armatei maliene, care se confruntă cu numeroase atacuri din partea unor grupări teroriste.

Foto: (c) CRISTIAN LUPASCU / AGERPRES FOTO

De altfel, comandorul Ioan Mischie, comandantul Detaşamentului de elicoptere "Carpathian Pumas", confirmă că grupările de terorişti au "o libertate de mişcare enormă" având în vedere faptul că Mali are o suprafaţă de 1,24 milioane de kilometri pătraţi, de 5,2 ori mai mult decât România.

"Practic, teroriştii se mişcă în voie pe unde vor. Este imposibil de pus puncte de control pentru a putea controla mişcările acestora. Avantajul mare al acestora este că ei atacă când vor, unde vor. Noi, militarii, nu suntem pregătiţi să acţionăm. Nu putem practic să le previzionăm mişcările acestora. Noi avem aici o mişcare reactivă şi nu proactivă. Noi facem patrulare aeriană cu speranţa să nu atace, însă momentul în care atacă şi-l aleg ei singuri. Niciodată nu poate fi previzionat", explică Ioan Mischie.

Prezenţa militarilor români la această misiune, la peste 4.000 de kilometri de ţară, face parte din angajamentele pe care România şi le-a asumat ca stat membru al ONU.

Comandantul Comandamentului Forţelor Întrunite, general-maior Dorin Ioniţă, cel care coordonează trupele româneşti aflate în teatrele de operaţii, afirmă că misiunea de menţinere a păcii din Mali reprezintă "un vector pentru (...) diplomaţia externă şi militară a Armatei României".

"Statutul României este câştigat şi prin această misiune. Armata rămâne un garant al diplomaţiei militare şi nu numai, prin tot ceea ce înseamnă poziţie, statut", a declarat Ioniţă, care a efectuat, pe 25 februarie, o vizită în baza militară din Gao.

Misiunea românească din Mali a început în octombrie 2019. De atunci, militarii români au avut peste 80 de intervenţii de evacuare medicală, de patrulare aeriană şi de cercetare şi recunoaştere.

Retragerea Detaşamentului "Carpathian Pumas" din Gao, care include patru elicoptere Puma şi 120 de militari, ar trebui să aibă loc în luna octombrie a acestui an, însă oficialii ONU anunţă că îşi doresc ca România să continue participarea la MINUSMA.

Foto: (c) CRISTIAN LUPASCU / AGERPRES FOTO

"Sper că nu va fi un vid şi că românii nu vor pleca până ce nu vor fi înlocuiţi", a precizat Reprezentantului Special al Secretariatului General al ONU, Mahamat Saleh Annadif.

În Mali acţionează, printre alţii, militari germani, francezi, belgieni, irlandezi, dar şi din China sau El Salvador. MINUSMA, în care sunt angrenaţi aproximativ 15.000 de militari, este considerată una dintre cele mai periculoase misiuni desfăşurate sub egida ONU. Din 2013 şi până în prezent, în Mali au murit peste 200 de militari străini. AGERPRES/ (A- autor: Cristian Lupaşcu, editor: Cătălin Alexandru, imagine: Cristian Lupascu, reporter: Cristian Lupascu, redactare video: Marilena Gheorghită, montaj: Andrei Cârlan, editor online: Ady Ivaşcu)