De 11 ani încoace, de sărbătoarea Moşilor de Iarnă, la Soleşti este organizată o şezătoare sătească ce adună laolaltă femei, tinere fete, bărbaţi şi flăcăi ai locurilor, mare parte dintre ei membri ai Ansamblului Popular "Soleştenii" dar şi oaspeţi din împrejurimi, care s-au întrecut în felurite meşteşuguri, au cântat, s-au veselit, s-au înfruptat din bucate îmbietoare şi au pălăvrăgit despre vechile obiceiuri ale satelor, moştenite din moşi strămoşi.

Foto: (c) Loredana Ciobanu/AGERPRES

Anul acesta, şezătoarea a fost croită după o poveste aidoma celor de odinioară, poveşti care strângeau alături gospodarii şi gospodinele din sat, cu toţii dornici să se ajute la nevoie. Se face că doi tineri care urmează să se căsătorească anul acesta au "dat comandă" de cele mai frumoase straie de nuntă, iar gospodinele de la Soleşti s-au grăbit să le sară în ajutor. Unele au ţesut pânza, altele au cusut, au croşetat ori au împletit. S-au făcut cele mai mândre costume de nuntă, dar s-a lucrat şi la zestrea miresei formată din lucruri de trebuinţă pentru viitoarea gospodărie. Vreo doi bărbaţi mai îndemânatici şi-au făcut şi ei loc în poveste. I-au pregătit mirelui cuşmă cum nu e alta şi opinci uşurele să-şi poată juca în voie aleasa, cât e nunta de lungă. Alţii, văzând că femeile sunt ocupate cu lucrul, după ce cu o seară înainte au trudit să facă cele mai bune bucate, au avut grijă de prunci, legănându-i în covată.

Despre cum se petreceau nunţile odinioară la Soleşti, le-a povestit tuturor tanti Lucica, care i-a şi cântat mieresei câteva versuri: "Bine mai era odată, Când eram la mama fată, Frunzuliţă măr rotat, Am ajuns de măritat, Hei, dor, dor, dorule!".

"Dacă voia un băiat să se însoare cu o fată, trimitea mai întâi staroste, care se ducea la fată s-o ceară la părinţi şi se înţelegeau pentru nuntă. Mirele lua naşii de acasă cu lăutarii şi apoi pleca la mireasă, se spunea iertăciunea, se gătea mireasa, se juca zestrea şi mergeau la cununie la biserică. De acolo, veneau acasă la masa de cununie, se dansa, se juca zestrea, se striga darul", a spus tanti Lucica.

Foto: (c) Loredana Ciobanu/AGERPRES

Ideea organizării unei astfel de activităţi care să amintească de şezătorile bunicilor şi străbunicilor noştri i-a venit directorului Căminului Cultural Soleşti, Costel Adam, în urmă cu mulţi ani. A găsit sprijin din partea primăriei şi a înfiinţat un ansamblu popular prin intermediul căruia vrea să transmită tinerilor bogăţia de obiceiuri şi autenticitatea meşteşugurilor din zonă.

"Am constituit acest ansamblu format din artişti şi meşteri populari, dar şi din tineri şi copii. Avem cele mai bune gospodine. Nici nu-mi închipui când au trecut aceşti 11 ani, în care am realizat o mulţime de acţiuni frumoase, atât în comuna Soleşti, cât şi în alte locuri din judeţ sau din ţară. Meşterii populari vin mereu cu plăcere să le arate celor mai mici meşteşuguri pe care nu trebuie să le uităm. Tânăra generaţie trebuie să preia aceste frumoase tradiţii şi să le ducă mai departe", a transmis Costel Adam.

Foto: (c) Loredana Ciobanu/AGERPRES

Alături îi este soţia sa, învăţătoarea Daniela Adam, la rândul ei îndrăgostită de comorile descoperite în satele vasluiene.

"Am şi eu două tinere vlăstare în ansamblu. Este vorba de Maria şi Ştefania. Le-am îndrumat încă din prima săptămână de şcoală a acestui an, pentru că sunt la clasa pregătitoare, considerând că este foarte bine ca şi generaţia nouă pe care eu o coordonez de anul acesta să cunoască tradiţiile şi obiceiurile din comuna Soleşti şi din judeţul Vaslui", a afirmat Daniela Adam.

Primarul comunei Soleşti, Mona Bujor, prezentă de fiecare dată la şezătoarea populară de la sfârşitul iernii, a remarcat pasiunea cu care acest eveniment este clădit în fiecare an şi s-a arătat bucuroasă că mulţi dintre cunoscătorii vechilor îndeletniciri populare de pe meleaguri soleştene participă cu drag şi vor să le arate celor tineri ce au învăţat de la bunici şi părinţi şi să le insufle acestora dragostea faţă de minunatele tradiţii româneşti.

Foto: (c) Loredana Ciobanu/AGERPRES

"Mă bucur că, de la an la an, suntem în număr tot mai mare la această activitate. Ne adunăm cu drag de fiecare dată, să fim împreună şi să ne mai veselim, căci după multă muncă, aşa cum spune şi badea Ion, trebuie să mai şi jucăm şi să cântăm. Şi pentru că vorba lungă e sărăcia omului, eu zic că trebuie să ne apucăm de treabă, dar şi de joc", a spus primarul comunei Soleşti,.

La finalul şezătorii, toţi participanţii au gustat din mâncărurile pregătite cu prilejul Sărbătorii Moşilor de Iarnă: sarmale, friptură, pârjoale moldoveneşti, cozonaci şi poale-n brâu, toate făcute după reţete vechi, moştenite de gospodine din familie. AGERPRES / (AS - autor: Loredana Ciobanu, editor: Marius Frăţilă, editor online: Daniela Juncu)