Sute de persoane au participat, sâmbătă, în localitatea Lăzarea, la tradiţionalul Bal de Lăsata Secului din Harghita, dinaintea intrării în Postul Paştelui Catolic, în care grupuri folclorice din mai multe localităţi au prezentat ritualuri de alungare a iernii şi a duhurilor rele, iar distracţia şi voia bună au fost obligatorii.

Grupurile folclorice din Ocna de Jos, Bârzava, Ciceu, Armăşeni, Sâncrăieni, Sânsimion, Cioboteni, Ditrău, Remetea, Plăieşii de Jos,Vlăhiţa, Sândominic şi Lăzarea s-au adunat în centrul comunei, iar organizatorii au dat start celui mai vesel festival, în care spun că "este permis aproape orice".

Foto: (c) Gina Ştefan  / AGERPRES

La fel ca în fiecare an, participanţii au purtat costumaţii diverse, unele hazlii, altele care se doreau înfricoşătoare şi au ridiculizat viciile omeneşti, dar şi evenimentele actuale de pe scena politică sau din viaţa socială.

Epidemia de coronavirus a fost un subiect foarte abordat de cei prezenţi la festival, mulţi dintre participanţi purtând măşti de protecţie sau având desenată pe obraz câte o coroană, în acest caz fiind vorba un virus "simpatic şi neletal".

Foto: (c) Gina Ştefan  / AGERPRES

Maşinile erau oprite de falşii medici, care, în mod simbolic, "anesteziau" pacienţii cu un ciocan, apoi le administrau câte o injecţie, iar boala dispărea ca prin minune.

"Am venit de la Armăşeni să înveselim oamenii, să ne distrăm, să ne simţim bine împreună, iar dacă apare şi virusul am eu ac de cojocul lui, că de 30 ani port aceste haine de medic", a mărturisit un domn, obişnuit al balurilor de Lăsata Secului.

Foto: (c) Gina Ştefan  / AGERPRES

Nici recentul scandal al angajării unor muncitori sri-lankezi la o brutărie din Ditrău, sat învecinat cu Lăzarea, nu a trecut fără să fie ironizat de participanţii la eveniment.

Doi bărbaţi au jucat rolul brutarilor veniţi din Sri-Lanka şi au spus că "sătenii îi iubesc" şi că nu ştiu încă dacă rămân în sat, totul depinde de ce salariu primesc.

Foto: (c) Gina Ştefan  / AGERPRES

De asemenea, în timpul prezentării unei scenete ironice, ei au fost sfinţiţi de doi falşi preoţi catolici, care foloseau chipsuri în loc de anafură şi pălincă în loc de agheazmă, şi căutau pe hartă ţara din care veneau cei doi brutari, pe care o numeau "Sri-Blanka".

"Fereşte-ne Doamne de sri-blankezi, de ambuteiaje, de poduri dărâmate, de mersul în noroi al ciobanilor", s-au rugat "preoţii", în hohotele de râs ale spectatorilor.

Foto: (c) Gina Ştefan  / AGERPRES

Printre personaje s-au remarcat, ca de fiecare dată, "poliţiştii" care cereau şi primeau "şpagă", "prinţi ştirbi", însoţiţi de "femei uşoare", "preoţi" care purtau pe faţă urme de ruj şi aveau la gât fotografii cu femei, mirese însărcinate sau bărbaţi îmbrăcaţi în haine femeieşti.

La fel ca în fiecare an, au fost prezenţi la bal şi "oamenii cu cenuşa", bărbaţi care poartă săculeţi cu cenuşă, pe care îi îndreaptă spre trecători şi care au o mare semnificaţie în ritualul catolic, întrucât în acest fel se exprimă păreri de rău şi "se pune cenuşă în cap".

Foto: (c) Gina Ştefan  / AGERPRES

Mai mulţi tineri au pocnit din bice, au bătut din tobe, au folosit fluiere sau nişte foarfeci uriaşe, pentru a produce zgomot cât mai mare şi a alunga spiritele rele.

Localnicii spun că în această zi orice este permis, motiv pentru care folosesc costumaţii la care nu îndrăznesc să recurgă cu alt prilej, pentru ca, începând cu ziua următoare, lucrurile să reintre în normal.

Foto: (c) Gina Ştefan  / AGERPRES

Managerul Centrului Cultural Judeţean Harghita, Ferencz Angela, a spus că acest festival este cea mai veselă petrecere de la începutul anului, în care este vorba de aşteptarea primăverii, de alungarea iernii şi a duhurilor rele.

"Numele obiceiului popular 'Înmormântarea fărşangului' (în maghiară obiceiul se numeşte farsang - n.r.) este de origine germană, provine de la cuvântul "vastschang" (fastschank), care înseamnă "ultima petrecere", înainte de începutul Postului Paştelui. Distracţiile, balurile, nunţile se termină şi lumea creştină intră într-o perioadă de reculegere. În satul tradiţional, marţi se mânca bine şi mult, se dansa, dar la miezul nopţii se puneau instrumentele muzicale deoparte. În "miercurea cenuşii" deja se intra în post, aceasta fiind o sărbătoare asemănătoare cu Vinerea Mare. Cenuşa, apa şi focul sunt simboluri de purificare, care ajută oamenii să treacă în perioada de post. Nu demult, gospodinele de la sat spălau toate vasele cu cenuşă, ca să nu mai rămână urme de grăsime pe ele şi le duceau în pod. (...) Înmormântarea fărşangului este un obicei care vine din antichitate, a fost foarte prezent şi în epoca medievală şi eu cred că e foarte interesant că şi în secolul 21 suntem pe firul istoriei şi înţelegem ceva despre lumea carnavalului. Omenirea are nevoie de umor, de reflexie şi are nevoie de întărirea relaţiilor, iar această întâlnire ne vorbeşte despre prietenie, despre umor şi despre voie bună", a declarat Ferencz Angela.

Foto: (c) Gina Ştefan  / AGERPRES

Ea a mai precizat că la acest bal sunt parodiate funcţiile şi meseriile, evenimentele sociale, rolurile se inversează - femeile se îmbracă în bărbaţi şi invers - iar jocurile dramatice ale grupurilor folclorice "conţin de multe ori critica şi opinia poporului faţă de conducătorii lor".

De altfel, grupurile de "mascaţi" au cutreierat sâmbătă străzile din Lăzarea, au dansat, au interpretat scenete amuzante, în care a fost ridiculizată atât epidemia de coronavirus, cât şi prezenţa pestei porcine în judeţ şi atacurile urşilor şi au fost ironizate viciile omeneşti.

Foto: (c) Gina Ştefan  / AGERPRES

Atmosfera a fost întreţinută de grupuri de muzicieni, iar la finalul fiecărei scenete s-a dat foc unor păpuşi de paie care întruchipează iarna, păcatele omeneşti şi spiritele rele.

Localnicii din Lăzarea i-au aşteptat pe oaspeţi cu cartofi fierţi, pâine cu untură, cârnaţi, slănină şi brânză de casă, dar şi cu gogoşi şi colaci secuieşti, iar totul a fost stropit cu palincă şi vin.

Foto: (c) Gina Ştefan  / AGERPRES

"Aşteptăm musafirii care ne-au onorat cu prezenţa în comuna noastră cu bunătăţi tradiţionale, cu cartofi fierţi, cu brânză, cu slănină, cu pâine cu untură şi ceapă şi, nu în ultimul rând, cu varză, specificul localităţii noastre. Acum urmează postul şi înainte de a intra în post ne mai distrăm pe ultima sută de metri şi îi aşteptăm cu drag pe invitaţii care au venit din tot judeţul", a spus Csergo Laszlo.

Potrivit tradiţiei, după acest carnaval, spiritul primăverii va renaşte, iar oamenii vor intra în Postul Paştelui mai curaţi.

Foto: (c) Gina Ştefan  / AGERPRES

Etnografii sunt de părere că "fărşangul" este un obicei care datează de pe vremea păgânilor, dar în spaţiul lingvistic maghiar a intrat abia în Evul Mediu.

Măştile specifice purtate de grupurile tradiţionale, ritualurile magice şi simbolice au ca scop alungarea iernii şi reînnoirea spiritului.

Foto: (c) Gina Ştefan  / AGERPRES

Primul bal de fărşang la nivel judeţean a avut loc în urmă cu 28 de ani, la Miercurea Ciuc, iar de atunci numărul grupurilor folclorice participante a crescut şi evenimentul este găzduit în fiecare an de alt grup şi comunitatea localităţii din care provine acesta.

Balul de fărşang se ţinea pe ascuns şi în timpul dictaturii comuniste, chiar dacă fusese interzis. AGERPRES/(A-AS-autor: Gina Ştefan, editor: Karina Olteanu, editor online: Adrian Dădârlat)