Fiica generalului Grigore Baştan, considerat părintele paraşutismului militar românesc şi inventatorul completului de paraşute BG-7M şi BG-3M, folosit zeci de ani de Armata României, încearcă să popularizeze cine a fost cu adevărat tatăl ei şi să demonstreze astfel sensul nemeritat cu care cuvântul "baştan" a fost adoptat în Dicţionarul de argou al limbii române din anul 2007.

"Nu e uşor să ai un tată celebru, trăieşti cu această responsabilitate şi grijă de a păstra ceea ce numim azi un simbol, atât eu, cât şi paraşutiştii. M-am obişnuit în timp, fiindcă am crescut într-o familie de militari şi regula era disciplină, punctualitate, seriozitate şi, mărturisesc, nu mi-a prins rău în viaţă. Nu am avut chemare către o carieră militară. Am urmat Şcoala de Arte, secţia pian, fiind în Buzău, fiindcă tatăl meu era comandantul primului Batalion de Paraşutişti. Tatăl meu m-a încurajat, fiindcă în viaţa lui nevăzută, cea de acasă, era un tip extrem de vesel, îi plăcea să cânte, să se distreze era exact opusul, probabil asta îl ajuta să scape de încărcătura pe care o avea în timpul zilei. Pentru a schimba percepţia despre cuvântul 'baştan' am avut un pic muncă, era folosit într-un sens de şmecher, de ceva care nu se potrivea cu ceea ce tatăl meu a fost. Am atras atenţia chiar public, mai ales la o televiziune, care folosea într-o emisiune cuvântul 'baştan'. I-am scris un e-mail acelui jurnalist şi l-am rugat că dacă vrea să folosească acest substantiv, care provine dintr-un nume, atunci să găsească contexul potrivit, fiindcă i-am povestit cine a fost Grigore Baştan şi de unde a plecat acest cuvânt", a declarat Valentina Baştan, fiica generalului.

Sesiunea de comunicări ştiinţifice "Tradiţie şi actualitate în paraşutismul militar românesc", desfăşurată la Târgu Mureş la iniţiativa Fundaţiei "General Grigore Baştan" în colaborare cu  Comandamentul Forţelor pentru Operaţii Speciale, a fost dedicată comemorării a 37 de ani de la dispariţia generalului, ocazie cu care s-a arătat că numele generalului Baştan era, la început, un jargon al militarilor din Armata Română, care a fost primul campion al României la paraşutism.

Acum însă, în Dicţionarul de argou al limbii române din anul 2007 cuvântul "baştan" este substantiv masculin cu sensul de om bogat şi influent sau om de afaceri, lucruri care nu au de-a face cu activitatea acestui general.

Generalul Baştan a făcut parte din prima companie de paraşutişti militari din armata română, subunitate înfiinţată la 10 iunie 1941, în 1944 a participat la luptele din nordul Bucureştiului, a contribuit, în 1950, la reînfiinţarea primului batalion de paraşutişti, a avut preocupări în dezvoltarea materialelor de desant, este deţinătorul Ordinului "Virtutea militară de război, clasa a II-a" şi a fost primul paraşutist român care a sărit de la 7.000 de metri.

Sursa foto: Fundatia General Grigore Bastan 

"Cu timpul am preluat conducerea Fundaţiei Grigore Baştan, am intrat în legătură cu aceşti bărbaţi adevăraţi (paraşutiştii - n.r.), pentru că sunt adevăraţi, şi, încet-încet, m-am adaptat la situaţie. Am făcut şi un salt în tandem şi nu am putut să îi înţeleg total până nu am făcut şi chestia aceasta. Şi mă bucur că mi-am învins teama, nu e uşor să te vezi la peste 3.000 de metri şi să ieşi undeva în neant. Dar senzaţia a fost fantastică şi atunci am înţeles de unde vine această pasiune. Nu trebuie să te gândeşti mult dacă sari sau nu. (...) Obiectivele fundaţiei încep cu cinstirea memoriei generalului Grigore Baştan, iar în acest sens organizăm anual cam 3-4 activităţi practice, Memorialul 'General maior Grigore Baştan'. Participă tineri militari care se instruiesc prin paraşutare, participă 70-80 de persoane, e un concurs complex şi îl ţinem în fiecare an. Anul trecut l-am organizat în Republica Moldova, am pus o placă memorială în satul său natal, Flămânzeni, în colaborare cu Batalionul Fulger şi Forţele pentru Operaţii Speciale", a arătat Valentina Baştan.

Eforturile depuse de Valentina Baştan nu au rămas fără ecou, iar alături de ea au venit numeroşi militari activi sau în rezervă, între care şi generalul de brigadă (r) dr. Marius Dumitru Crăciun, cel care a condus în perioada 2009-2016 Componenta de Operaţii speciale din cadrul Direcţiei Informaţii Militare şi a fost, de-a lungul carierei militare, şef de stat major la Batalionul 495 Misiuni speciale/Brigada 2 Paraşutişti, comandantul Batalionului 64 Paraşutişti, ofiţer internaţional de stat major în Celula Coordonarea a Parteneriatului pentru Pace NATO şi şeful echipei observatori militari ONU în Congo.

Generalul de brigadă (r) dr. Marius Dumitru Crăciun a spus că în Buzău, între paraşutişti, abecedarul începe de la "B", de la Baştan, care este părintele spiritual al paraşutiştilor.

"Se spunea despre paraşutişti că sunt 'baştani', adică sunt pricepuţi. Chestia aceasta este ceva deosebit. Am ales să venim la Târgu Mureş fiindcă aici avem unităţi militare unde se sare cu paraşuta. Avem oameni talentaţi, care doresc să îşi expună punctul de vedere. Sunt multe performanţe, multe realizări. În 1941, generalul Antonescu a hotărât să creeze o structură de paraşutişti, s-a început cu o companie, s-a ajuns la un batalion, apoi la două batalioane. Există tradiţie de luptă, aceste batalioane au fost implicate în lupte, au luptat pentru apărarea capitalei, pentru apărarea unor aerodromuri la nord de Bucureşti, avem mulţi eroi care nu au fost suficient de descoperiţi iar acţiunilor lor nu au fost suficient prezentate. Demersurile noastre nu sunt numai istorice, dar în principal avem o echipă de istorici deosebită şi în fiecare an încercăm să mai progresăm şi să promovăm paraşutismul. (...) Spiritul şi faptele generalului Grigore Baştan sunt imprimate adânc în conştiinţele şi sentimentele foştilor camarazi, ale militarilor în termen, care l-au respectat şi i-au urmat ordinele", a subliniat generalul Marius Dumitru Crăciun, vicepreşedinte al Fundaţiei "Grigore Baştan".

Generalul a arătat că Grigore Baştan s-a aflat la comanda primului batalion de paraşutişti, în noiembrie 1950, fiind cel care a trecut la organizarea pe baze ştiinţifice a acestei arme.

"S-a ocupat de educarea cadrelor într-un stil profesionist, de perfecţionarea mentalităţii de instructaj, modernizarea uniformelor şi a armelor, raţii speciale de hrană, transmiţând permanent un puternic sentiment patriotic. Exigent, dar cu o mare iubire faţă de oameni, caracter integru, disciplinat, perseverent, temerar şi patriot, a reuşit să transmită subordonaţilor săi aceste calităţi prin exemplul personal. Unitatea de la Buzău cunoaşte o evoluţie remarcabilă, reuşind să treacă această armă la un nivel de elită. (...) A avut preocupări în dezvoltarea materialelor de desant şi a inventat completul de paraşute BG-7M (principală) şi BG-3m (de rezervă), care au fost folosite pe o perioadă foarte îndelungată în Armata României", a spus generalul Marius Dumitru Crăciun.

Pe lângă istoria paraşutismului românesc şi a recordurilor obţinute de paraşutiştii români de-a lungul anilor, Fundaţia "Grigore Baştan" i-a prezentat, la Târgu Mureş, şi pe unii dintre campionii actuali ai paraşutismului militar din România, între care şi colonelul Neculai Nuţu, cel care a primit Certificatul Record Naţional "Cel mai mare steag naţional aeropurtat", care măsura 800 de metri pătraţi, fapt ce i-a adus Emblema de Onoare a Armatei României.

Unul dintre militarii de elită ai Forţelor pentru Operaţii Speciale din România, colonelul Neculai Nuţu a executat, în data de 1 iulie 2018, în cadrul unui miting aeronautic organizat pe aerodromul din Tecuci, un salt demonstrativ dintr-o aeronavă de tip C27J Spartan, arborând pe timpul zborului un drapel tricolor cu o dimensiune record pe plan naţional, de 800 de metri pătraţi, omologat ca record naţional absolut.

"Este un record naţional omologat, unde am zburat cu o paraşută fabricată în România, la SC Condor SA, PGS 9-310 cu voalură tricoloră şi am avut un container aeropurtat cu un drapel naţional, cel mai mare din ţară, de 800 mp. Are 22x36 m, respectă proporţia drapelului naţional al României de 2x3m, un drapel construit la fabrica de paraşute SC Condor SA. Împreună cu inginerii de acolo l-am conceput, l-am testat, i-am făcut un container, are 50 kilograme, bila de plumb are 18 kg, partea textilă 38 kg. Este foarte greu şi e foarte plăcut, e o mândrie. În România avem o Asociaţie Cartea Recordurilor Naţionale. La nivel internaţional s-a sărit cu bannere sau drapele mult mai mari, dar particularitatea este că ceilalţi au făcut salturile la automat sau cu paraşute tip tandem, adică au avut o paraşută de frânare. Ce am reuşit să fac eu, şi mă bucur că am reuşit, a fost totul în cădere liberă. Am sărit de la înălţimi cuprinse între 2.000 şi 4.000 de metri în cădere liberă, un bagaj atât de mare este greu să îl stăpâneşti în cădere liberă. Neavând o paraşută de frânare pentru a fi stabilizat, trebuie să controlezi cu corpul căderea liberă", a declarat colonelul Neculai Nuţu.

Cu circa 1.150 de salturi la activ, executate cu 15 complete diferite de paraşute, atât rotunde, cât şi aripă, din 11 tipuri de aeronave, colonelul Neculai Nuţu este un nume respectat între paraşutiştii români, nu doar cei militari, ci şi sportivi, iar din acest motiv Fundaţia "Grigore Baştan" a ţinut să le evidenţieze meritele.

Sursa foto: Fundatia General Grigore Bastan 

"În numele sacrificiului suprem al paraşutiştilor militari, căzuţi la datorie în timp de război şi pace, în numele tuturor paraşutiştilor care prin curajul şi devotamentul lor au contribuit şi contribuie la păstrarea tradiţiilor paraşutismului românesc, la construirea valorilor, la creşterea prestigiului şi consolidarea imaginii acestuia şi în general a aeronauticii româneşti, nu putem decât să-i omagiem şi să le mulţumim! Avem în egală măsură obligaţia şi responsabilitatea morală de a păstra cu sfinţenie, demnitate şi mândrie valorile şi simbolurile moştenite, de a duce mai departe, pe culmi mai înalte, imaginea paraşutismul românesc, iar atitudinea noastră să se concretizeze în respect şi admiraţie, dincolo de orice orgoliu elementar sau interese personale", susţine conducerea Fundaţiei "General Grigore Baştan". AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Antonia Niţă, editor online: Andreea Lăzăroiu)