Un fotoreportaj realizat de profesorul Ludwig Friedrich Schuller între anii 1896-1898, despre construcţia căii ferate cu ecartament îngust între Sighişoara şi Agnita, care marchează începuturile acestui gen publicistic din România, poate fi admirat, începând de vineri, în expoziţia "Mari fotografi din Transilvania sec. XIX-XX", realizată la Muzeul de Istorie din Sighişoara împreună cu alte şapte muzee din ţară.

"Cu ocazia sărbătoririi Unirii Principatelor Române vernisăm o expoziţie temporară intitulată 'Mari fotografi din Transilvania sec. XIX-XX', care grupează informaţii despre mai mulţi fotografi din din oraşe din Transilvania. Sunt opt muzee organizatoare, ideea organizării aparţine Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş care a mai avut o idee asemănătoare, dar cu alţi fotografi. Expoziţia reuneşte Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, Muzeul 'Casa Mureşenilor' din Braşov, Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Muzeul oraşului Oradea, Muzeul Judeţean Satu Mare şi Muzeul de Istorie Sighişoara. Fiecare instituţie a făcut o prezentare a unor fotografi, care au făcut fotografii la finele secolului XIX şi începutul secolului XX. Sighişoara îl evocă pe primul fotograf sighişorean, Ludwig Friedrich Schuller, care a fost profesor de desen la liceul german şi a învăţat tehnica fotografii al Paris, unde a fost student. Pentru el fotografia a fost o pasiune. În colecţiile noastre avem albumele sale de fotografii cu construcţia căii ferate cu ecartament îngust de la Sighişoara spre Agnita", a declarat directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara, Nicolae Teşculă.

La expoziţia deschisă de Ziua Unirii Principatelor Române, la Sala Sander din Cetatea Sighişoarei, sunt expuse 34 de roll up-uri care prezintă creaţiile a nouă fotografi, între care şi Ludwig Friedrich Schuller, cu fotoreportajul său de la începerea lucrărilor la calea ferată îngustă, până la finalizarea lor.

Muzeograful Mihai Adonis, de la Muzeul de Istorie din Sighişoara, este cel care a reuşit să documenteze viaţa, educaţia şi creaţiile lui Ludwig Friedrich Schuller, el ajungând la concluzia că acesta a învăţat tehnica fotografiei de la cei mai buni fotografi din lume şi a perfecţionat-o de-a lungul vieţii.

Prima influenţă este cea a unchiului său Friedrich von Martens, unul dintre primii fotografi ai Parisului, la care a locuit mai mulţi ani, care făcea parte din cercul de prieteni ai lui Louis Jacques Mandé Daguerre, cel căruia i se atribuie prima fotografie reuşită din lume, în 1839.

Invenţia fotografiei este consemnată în anul 1839, iar Ludwig Friedrich Schuller a realizat fotoreportajul aflat în colecţia Muzeului din Sighişoara în intervalul 1896-1898, fiind astfel şi primul fotograf din Sighişoara.

"S-a născut în 18 ianuarie 1826 la Feffernitz, în sudul Austriei, şi a murit la 18 martie 1906, în Sighişoara. A fost fiul lui Johann Schuller, originar din satul Criţ şi al Mariei Elisabeth von Martens, fiica consulului general danez din Veneţia, Wilhelm Konrad von Martens (...) În anii 1896-1898, Schuller a realizat un fotoreportaj deosebit de valoros, astăzi cu o mare însemnătate istorică. Este vorba despre un set de 17 fotografii în sepia (290x195mm), care ilustrează construcţia unui segment din calea ferată cu ecartament îngust (760mm), cuprins între Sighişoara şi Agnita, mai precis sectorul Sighişoara - cumpăna apelor dintre satele Apold (Mureş) şi Brădeni (Sibiu), astăzi graniţa dintre judeţele Mureş şi Sibiu. Fotografiile sunt cuprinse într-un album, care se păstrează astăzi în colecţiile Muzeului de Istorie din Sighişoara. Ludwig Friedrich Schuller a fost un important litograf, profesor de desen, pictor şi fotograf din Transilvania", ne spune muzeograful Mihai Adonis, de la Muzeul de Istorie din Sighişoara.

Potrivit muzeografului, Ludwig a rămas orfan de mamă la vârsta de doi ani şi întrucât tatăl său, Johann Schuller, a renunţat la postul său de preot şi a plecat, în iulie 1828, la Sighişoara, unde a devenit predicator evanghelic al oraşului, el a rămas în Carintia (Castelul Kellerberg) în grija unchiului său, Ludwig Wilhelm von Martens, unul dintre fraţii mamei sale.

A frecventat o primă şcoală privată la 6 ani, iar la 9 ani a fost trimis la şcoala din Marbach am Neckar din Baden-Württemberg (Germania), unde s-au manifestat pentru prima dată aptitudinile sale remarcabile pentru desen. La 12 ani a revenit în Carintia şi a urmat o pregătire în domeniul artei plastice şi al limbilor străine (franceză şi engleză), sub îndrumarea directă a unchiului său.

"În perioada 20 iunie - 22 octombrie 1845 a făcut o călătorie în Transilvania, iar la Sighişoara s-a întâlnit pentru prima dată cu tatăl său. Cu acea ocazie, Sighişoara i-a lăsat o profundă impresie din punct de vedere artistic (...) În ianuarie 1849, Schuller a ajuns la Paris, la invitaţia unui alt frate al mamei sale, Friedrich von Martens, gravor renumit în epocă şi fotograf. În capitala franceză a urmat studii de anatomie şi o şcoală privată de desen şi pictură, iar între anii 1850-1854 a studiat la École des Beaux-Arts. În timpul şederii sale la Paris, care durat până în 1857, Schuller a vizitat Franţa şi Elveţia în numele unor galerii de artă pariziene. A înregistrat călătoriile sale printr-o serie de desene şi fotografii. Începuturile activităţii sale de fotograf îşi au originea în cei aproape 9 ani petrecuţi la Paris. Aici a locuit o perioadă la unchiul său Friedrich von Martens, unul dintre primii fotografi ai Parisului. Acesta l-a iniţiat pe Ludwig Schuller în arta fotografiei, Friedrich von Martens făcând parte din cercul de prieteni ai lui Louis Jacques Mandé Daguerre (1787-1851), inventatorul daghereotipiei (prima tehnică fotografică reuşită, n.r.)", a afirmat muzeograful.

Influenţa unchiului său şi al Daguerre şi-au spus cuvântul, întrucât Ludwig Friedrich Schuller a construit în anii 1843-1844, la Paris, un aparat de fotografiat panoramic, numit Megaskop, un nou început pentru istoria fotografiei, creaţiile sale fiind primele fotografii cu scene cotidiene şi cu locuitorii Transilvaniei.

"În anul 1856, Ludwig Friedrich Schuller a reuşit să transforme această cameră fotografică panoramică într-un aparat fotografic care folosea plăci fotografice din sticlă curbată, mult mai practice. Fotografiile realizate de el în anii '60 ai secolului al XIX-lea sunt considerate deosebit de importante pentru istoria fotografiei, printre acestea numărându-se şi primele fotografii cu scene cotidiene şi cu locuitorii Transilvaniei. În domeniul artei fotografice Schuller a fost considerat unul dintre cei mai importanţi pionieri din Transilvania, cu valoroase lucrări de portret, peisaj şi fotoreportaj. El a fost cel care a adus fotografia la Sighişoara şi o dată cu stabilirea sa în oraş a deschis primul atelier fotografic din oraşul de pe râul Târnava Mare (1857). La 18 iulie 1865, fotograful sighişorean era premiat la Berlin pentru fotografiile realizate cu aparatul său fotografic panoramic. În anul 1857, deşi avea o situaţie socială şi materială foarte bună la Paris, Schuller a onorat invitaţia Şcolii din Deal de la Sighişoara pentru a ocupa un post de profesor de desen. Avea 31 de ani", a subliniat Mihai Adonis.

Ludwig Friedrich Schuller s-a căsătorit cu prima sa soţie în anul 1858, la Villach (Carintia), împreună cu care a avut o fiică, Elisabeth, pe care sighişorenii o cunosc cu numele de Betty Schuller (1860-1904), o talentată pictoriţă în acuarelă.

În 1862, i s-a născut şi un fiu, Ludwig, care a murit la vârsta de un an, iar la scurt timp s-a stins din viaţă şi prima soţie. Nouă luni mai târziu s-a căsătorit din nou, iar din cea de a doua căsătorie a avut trei copii Karl (1866), Hermine Ida (1869) şi Ludwig Wilhelm (1873).

"Pe lângă prodigioasa activitate pedagogică şi didactică (de 46 de ani) şi realizarea primelor fotografii, entuziastul şi energicul profesor Schuller este cunoscut în Transilvania pentru peisajele sale pictate în ulei sau acuarelă (în special privelişti asupra Sighişoarei) şi pentru pictarea altarelor a 6 biserici evanghelice din Transilvania: Sighişoara (Biserica Leproşilor sau Siechhof), Daneş, Saschiz, Dedrad, Petelea, toate din judeţul Mureş şi Laslea din judeţul Sibiu. În anul 1888 a murit şi cea de a doua soţie a lui L. Schuller. La vârsta de 77 de ani s-a retras de la catedră (1903). Din nefericire, la bătrâneţe, a mai primit lovitură cumplită - moartea în 1904 a fiicei sale Betty (44 de ani). Profesorul, pictorul şi fotograful Schuller s-a stins din viaţă la 18 martie 1906, după ce împlinise vârsta de 80 de ani", ne-a precizat Mihai Adonis.

Din primul fotoreportaj realizat de Ludwig Friedrich Schuller, păstrat în colecţiile Muzeului de Istorie din Sighişoara, aflăm că acea cale ferată îngustă trebuia să urce versanţii abrupţi ai Dealului Apoldului pentru a putea face legătura între Podişul Târnavelor şi Podişul Hârtibaciului.

Fotografiile prezintă construirea, în 1896, la Sighişoara, a unui pod de cale ferată din fier peste râul Târnava Mare, paralel cu podul din lemn existent (Podul Mamut sau Maria Theresia, ridicat în 1874), apoi cum segmentul de cale ferată de pe Dealul Apoldului a fost împărţit în momentul construcţiei în trei zone principale de lucru: Zwiebelgraben, Himberggraben şi Leiberggraben.

"În aceste sectoare au existat cele mai multe dificultăţi ale execuţiei lucrării, provocate de ploile abundente şi de alunecările de teren. Datorită greutăţilor de ordin financiar şi logistic, survenite pe acest segment al căii ferate, autorităţile locale au apelat în cele din urmă la ajutorul guvernului, care a intervenit din punct de vedere financiar, material şi profesional pentru ca acest proiect important să fie finalizat. Prin intermediul aparatului său fotografic, L. Schuller a înregistrat pentru posteritate aceste momente dificile ale construcţiei căii ferate (...) Inaugurarea oficială a căii ferate înguste Sighişoara-Agnita a avut loc la data de 16 noiembrie 1898. Traseul feroviar era operat de trei garnituri de tren mixte, cu vagoane de călători şi de marfă. Distanţa de 48 km dintre Sighişoara şi Agnita era par­cursă în 3 ore şi 43 de minute. Trenul avea opriri în staţiile Sighişoara (Schässburg), Şaeş (Schaas), Apold (Trappold), Brădeni (Henndorf), Netuş (Neithausen), Iacobeni (Jakobsdorf), Stejărişu (Probstdorf), Ruja (Roseln) şi Agnita (Agnetheln)", a precizat muzeograful.

Calea ferată Sighişoara - Agnita a fost extinsă în 1910 până la Sibiu, cu o derivaţie Cornăţel-Vurpăr (Sibiu), cu o lungime totală de 123 km. Traseul feroviar Sighişoara-Agnita-Sibiu a fost după anul 1918 cea mai lungă cale ferată cu ecartament îngust din România.

Expoziţia de la Sighişoara, care cuprinde creaţii ale celor mai importanţi fotografi din Transilvania, adunate de cele opt muzee, poate fi vizitată la Sala Sander până în data de 12 martie. AGERPRES / (A - autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă, editor online: Gabriela Badea)