Drepturile credincioşilor români ortodocşi, "uniunea antihristică", refuzul de a se aloca oamenilor un număr sau trecerea tricolorului pe noua carte de identitate au fost câteva dintre aspectele semnalate de participanţii la dezbaterea publică organizată de Ministerul Afacerilor Interne pe tema proiectului de ordonanţă al Guvernului privind cartea electronică de identitate.

Încă de la începutul dezbaterilor, care au durat peste şase ore, participanţii au reclamat faptul că o persoană nu este lăsată să intre în sediul MAI deoarece refuză să se legitimeze cu buletinul şi prezintă doar livretul militar, "act valabil emis de MApN".

"Nu toată lumea recunoaşte actele de identitate emise de dumneavoastră", s-a adresat reprezentantul unei asociaţii secretarului general adjunct al MAI, Giani Nica, şi directorului Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Cătălin Giulescu, participanţi la dezbateri.

Avocatul Gheorghe Vela, membru al Asociaţiei pentru Libertatea Românilor din România, a arătat că nu este nevoie de introducerea unui document electronic de identitate, deoarece vechiul document corespunde, la momentul actual, cerinţelor impuse de structurile internaţionale şi i-a acuzat pe reprezentanţii MAI că prin proiect se doreşte să se anuleze dreptul de liberă circulaţie în Uniunea Europeană.

"Dacă eu refuz să-mi dau datele biometrice, după 2031 cel mai târziu, dacă vreau să plec din ţară, sunt obligat să am fie un document electronic, fie un paşaport. Care este situaţia la paşapoarte? Sunt tot biometrice, ceea ce este discriminare. Se impune ca acea carte de identitate simplă să aibă aceleaşi drepturi pentru persoanele care o aleg", a spus un alt participant la dezbateri, Mircea Rade, care a ridicat problema dreptului persoanelor de a decide asupra oferirii datelor biometrice.

"Trebuie să înţelegem că dreptul la liberă circulaţie este un drept fundamental al cetăţeanului Uniunii Europene şi este strâns legat de apartenenţa României la Uniunea Europeană. El nu există decât dacă ţara noastră respectă obligaţiile pe care şi le-a asumat prin tratatul de aderare. Altfel, acest drept este unu iluzoriu", a răspuns Cătălin Giulescu.

Giani Nica a precizat, la rândul lui, că românii vor putea continua să călătorească în afara ţării şi fără cartea electronică de identitate, cu documente pe care celelalte state le recunosc - paşaport biometric sau paşaport simplu temporar: "Degeaba vă oferă statul român un document, dacă el nu este recunoscut în afară".

"Dar pentru accederea în Uniunea Europeană, cine ne-a consultat dacă suntem dispuşi să cedăm suveranitate, să renunţăm la drepturile noastre fundamentale?", a fost o reacţie din sală.

Un alt participant a întrebat dacă noile cărţi de identitate vor avea steagul României.

"Proiectarea formei cărţii nu a fost finalizată, va face obiectul unui demers ulterior. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte elementele pe care cartea electronică de identitate trebuie să le cuprindă, acestea fac parte dintr-un Regulament al UE", a explicat Cătălin Giulescu.

Alţi participanţi i-au rugat pe reprezentaţii MAI să scurteze răspunsurile, pentru că "sunt mulţi oameni care vor să vorbească".

"Care vor fi drepturile ortodocşilor din România, care, din motive religioase, refuză aceste cărţi de identitate?", a fost o întrebare adresată de Lucreţia Plăcintă reprezentanţilor Ministerului.

Ea a precizat că această carte electronică de identitate "întruchipează visul tuturor dictatorilor de a deţine controlul asupra supuşilor, fiind premergător CIP-ului implantat", iar pe plan social există riscul de a purta un dosar electronic fără a şti dacă informaţiile conţinute de CIP sunt reale sau false, aceste documente fiind vulnerabile la eventuale atacuri cibernetice.

"Pe plan religios, ni se pune în pericol însăşi mântuirea, prin faptul că numele de botez este asociat cu un număr al cărui semn este 666. Oare conducerea Uniunii Europene nu ştie că în această ţară sunt creştini? De ce se doreşte această uniune antihristică? Ce se intenţionează de fapt? De ce se atentează la mântuirea noastră?", a mai spus Lucreţia Plăcintă.

Nu toţi participanţii la dezbatere s-au arătat împotriva adoptării acestor prevederi privind eliberarea noilor cărţi electronice de identitate.

Radu Puchiu, reprezentant al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, care s-a declarat creştin ortodox, "poate nu atât de înfocat, ca alţii", a vorbit în numele celor 45 de organizaţii patronale care reprezintă Coaliţia, arătând că sprijină demersul adoptării noii cărţi de identitate electronică, deoarece reprezintă un element de bază pentru ceea ce înseamnă servicii digitale şi zona de e-Guvernare.

Afirmaţiile sale au atras proteste din sală, unul dintre participanţi reclamând: "Degeaba zicem şi declarăm că suntem creştini ortodocşi dacă acceptăm aceste CIP-uri".

Gabriel Barbir a susţinut punctul de vedere al mai multor asociaţii care refuză emiterea unui cod numeric personal pentru oameni şi a susţinut completarea legii privind documentele de identitate cu o prevedere în care să fie recunoscut şi livretul militar ca act de identitate.

"Sunt creştin-ortodox, numele de botez - Gabriel, numele de familie dacic - Barbir. Un creştin ortodox refuză ceea ce spune art. 6 al. 1 din OUG 97/2005 - refuză să fie reduşi la specificaţia 'resursă umană' şi să fie numerotaţi. A nu se uita că numerotarea oamenilor a început la Auschwitz în vara anului 1943. Acei evrei au fost tatuaţi cu număr de ordine", a susţinut Gabriel Barbir.

Georgeta Mihail - reprezentantul Asociaţiilor Pro Consumatori, Noua Dreaptă, Român Responsabil şi Solidaritatea - a spus că reprezintă 'voluntar interesul generaţiilor următoare' şi a reclamat termenul prea scurt acordat acestor dezbateri. Ea a adăugat că introducerea cărţii electronice de identitate de la 12 ani duce la posibilitatea ca proxeneţii să scoată mai uşor copii din ţară.

"Aş vrea să întreb pe toţi decidenţii: ce anume vă obligă să faceţi ceva împotriva poporului român? Toate atitudinile astea care se fac - şi cu CIP-area populaţiei, şi cu 5G-ul, vaccinarea cu forţa -, toate sunt deja o formă de dictatură. Noi vrem să ne păstrăm liberul arbitru. Noi suntem români şi suntem europeni prin naştere. Deci, plătim la Uniunea Europeană taxă de membru în urma căreia Uniunea Europeană a ajutat ca să ne fie ţara jefuită, nu mai avem fabrici, locuri de muncă, păduri şi agricultură. Aş vrea să vă solicit să prelungiţi termenul acesta de dezbatere, pentru că termenul de 10 zile este insuficient", a afirmat Georgeta Mihail. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)