2020 este ultimul an de prohibiţie a pescuitului sturionilor, iar autorităţile române trebuie să decidă dacă măsurile de conservare a acestor specii vor continua, chiar dacă nu există un studiu care să ateste eficienţa măsurilor aplicate în ultimii ani, susţin reprezentanţii Institutului Naţional Delta Dunării (INDD).

Pescuitul sturionilor a fost o activitate tradiţională pentru multe comunităţi aflate pe malul Dunării, Sfântu Gheorghe fiind una dintre ele.

Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES

"Când eram mic, am fost cu tatăl meu la pescuit şi a prins un morun de 130 de kilograme. Mi s-a părut enorm pentru vârsta pe care o aveam atunci. Apoi, după 1990, am mai prins şi eu sturioni. Cred că cel mai mare a avut vreo 200 de kilograme", a declarat, pentru AGERPRES, Ştefan Nechifor din satul Sfântu Gheorghe.

Alte persoane din aceeaşi localitate îşi amintesc că la pescuitul sturionilor nu participau decât cei mai buni pescari, iar pe vremuri existau 10 brigăzi formate din câte 10 oameni.

"Erau cei mai buni pescari şi erau privilegiaţi, pentru că se întorceau în fiecare zi acasă spre deosebire de cei care mergeau în Deltă şi stăteau în adăposturile de pe canale zile la rând. Ei plecau pe mare la 4 dimineaţa să-şi verifice sculele, iar atunci când se întorceau, predau peştele la cherhana şi făceau borş pe malul Dunării. Am văzut moruni de până la 200 de kilograme, dar cel mai mare sturion care a fost prins aici a avut 300 de kilograme şi a fost capturat după 1990. Banii primiţi pe el au fost puţini, iar pescarii au trăit din ei cred că o iarnă", a afirmat Mihai Iacovici, din satul Sfântu Gheorghe.

Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES

În momentul de faţă, în satul de la vărsarea Dunării în Marea Neagră nu mai există decât o singură brigadă de pescari, iar bărbaţii aduc din mare orice alte specii cu excepţia sturionilor, al căror pescuit este interzis din anul 2006.

"A fost atâta linişte astăzi la pescuit, încât o să murim de foame", spune unul dintre pescarii din bărcile care se apropie de malul Dunării.

Pe o masă din lemn aflată pe pontonul de acostare a bărcilor, pescarii curăţă peştele, îl triază, îl spală şi apoi îl predau cherhanalei din apropiere, unde aşteaptă turiştii.

În ciuda prohibiţiei, mulţi dintre ei afirmă că s-ar întoarce în Deltă datorită storceagului, un borş de peşte făcut din sturioni.

"Ne-am întoarce în Deltă pentru peisaje, linişte şi preparate. Cel mai mult ne-a plăcut storceagul. A fost pentru prima dată când am mâncat aşa ceva şi a fost nemaipomenit", a afirmat Andreea Dan, din Galaţi, la finalul unei vacanţe în Deltă.

Storceagul se poate prepara şi cu somn, iar necunoscătorii pot fi uşor păcăliţi. O porţie de storceag costă la un restaurant 24 de lei, iar peştele este importat sau produs în bazine special amenajate, susţin reprezentanţii unităţilor de cazare.

"Storceagul se prepară doar din sturioni. Ceea ce este făcut cu somn nu are nicio legătură cu acest preparat. Noi avem sturion de la firmele care îl vând legal, pentru că altfel nu avem cum să-l introducem în gestiune", a afirmat reprezentanta unui hotel din satul Mahmudia, Andreea Carp.

În satul Sfântu Gheorghe, pe plaja de la Marea Neagră, unii turişti au putut cumpăra storceag cu bani mai puţini, dar pescarii susţin că nu se braconează.

"La câte autorităţi sunt pe baltă, nimeni nu mai cară sturioni", a afirmat unul dintre pescarii din zonă, Nicu Efimov, în timpul unei întâlniri cu autorităţile.

Declaraţia lui a fost susţinută şi de o statistică furnizată la finalul anului trecut de Serviciul Poliţiei Delta Dunării (SPDD), entitate înfiinţată de Inspectoratul General al Poliţiei Române cu scopul de a preveni şi combate braconajul piscicol şi cinegetic din Rezervaţie.

Potrivit acestei statistici, doar 1,2% din cantitatea de peşte confiscată de către lucrătorii instituţiei în ultimii cinci ani de la braconieri a fost constituită din specii de sturioni.

"Fenomenul braconajului la sturion nu este unul alarmant. Este o cantitate mică, dacă facem o comparaţie cu celelalte cantităţi peşte confiscate", a apreciat reprezentantul SPDD, Marian Cârlig.

În perioada 2014-2018, SPDD a confiscat 52.846,5 kilograme de peşte, din care din care 642,3 kilograme au fost de sturion, 496,56 de kilograme de icre, din care 5,42 de kilograme de icre negre, 6.699 de unelte de pescuit, trei dispozitive electrice, 222 de ambarcaţiuni, 161 de motoare de bărci şi 45 de autovehicule.

Potrivit INDD, speciile de sturioni au apărut acum peste 200 de milioane de ani şi erau larg răspândite în toate mările din lume.

"Sturionii din Dunărea Inferioară constituie ultimele populaţii sălbatice de sturioni din Uniunea Europeană care se mai reproduc pe cale naturală. Importanţa deosebită a sturionilor a fost menţionată încă din antichitate. Strabo scria că în nordul Sciţiei, sturionii sunt pescuiţi şi sunt mari cât delfinii. Există, de asemenea, menţiuni din secolul al XV-lea potrivit cărora pescarii aduceau la Chilia 1.000-2.000 de sturioni în fiecare zi", a declarat cercetătorul INDD, Marian Paraschiv.

El a mai spus că suprapescuitul, poluarea Dunării care a afectat habitatele naturale şi scurtarea căii de migraţie pe fluviu sunt principalele cauze ale declinului populaţiilor de sturioni.

Scăderea populaţiilor acestor specii a fost înregistrată la nivel mondial, astfel că organizaţiile internaţionale au decis, în anul 1998, includerea acestor specii în anexele I şi II ale Convenţiei Internaţionale privind Comerţul cu Specii de Plante şi Animale Sălbatice Ameninţate, iar România s-a raliat acestor măsuri în anul 2006, atunci când a impus pentru prima dată prohibiţia pescuitului sturionilor.

"Având în vedere că sturionii sunt peşti care se reproduc în apă dulce şi trăiesc în mare, toate ţările din Dunărea Inferioară, Serbia, Bulgaria şi Ucraina, au interzis pescuitul comercial al acestor specii", a menţionat reprezentantul INDD.

Paraschiv a amintit că România a deversat în Dunăre circa 625.000 de pui de sturioni şi că, în momentul de faţă, nu există niciun studiu care să arate câţi dintre aceşti peşti s-au întors în Dunăre pentru reproducere.

"În cadrul unor proiecte, au fost capturate accidental, în Dunăre, exemplare adulte provenite din populările dintre 2006 şi 2015, fapt care arată că aceşti peşti încep să se întoarcă în fluviu", a precizat Marian Paraschiv.

Prohibiţia pescuitului sturionilor impusă pentru prima dată în 2006 a fost prelungită ulterior şi va expira anul acesta.

Înfiinţat în anul 1970, INDD are ca obiect principal de activitate efectuarea de cercetări fundamentale şi aplicative în domeniul ecologiei şi protecţiei mediului, cu scopul de a fundamenta managementul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi în alte zone umede de interes naţional şi internaţional pentru conservarea biodiversităţii şi pentru dezvoltare durabilă. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Irina Poenaru, editor online: Ady Ivaşcu)