Moneda naţională a înregistrat în 2019 noi praguri de depreciere faţă de euro, dolar şi aur, iar prognozele analiştilor arată că anul viitor am putea asista la atingerea unor noi recorduri.

La începutul anului, în şedinţa din 3 ianuarie, Banca Naţională a României cota un euro la 4,6656 de lei, un dolar la 4,1016 de lei şi un gram de aur la 169,8613 de lei.

Prima depreciere record a leului faţă de euro a avut loc pe data de 9 ianuarie. BNR a cotat atunci un euro la 4,6722 de lei, în urcare cu 0,52 de bani (0,11%) faţă de cotaţia anterioară. Cotaţia record anterioară fusese atinsă pe 21 iunie 2018, când BNR a anunţat un curs de schimb pentru un euro de 4,6695 de lei.

Deprecierea a fost pusă pe seama Taxei pe lăcomie (OUG 114 n.r.) introdusă de Guvern la finalul anului 2018.

"Se propune ca de la 1 ianuarie 2019 să se aplice o taxă pe activele instituţiilor financiar-bancare, denumită taxa pe lăcomie, pentru că este cea mai bună expresie pentru ceea ce se întâmplă azi în România, care se aplică instituţiilor în cazul în care ratele ROBOR la 3 luni şi 6 luni depăşesc o anumită valoare procentuală. Taxa se stabileşte pe baza mediei trimestriale a ratelor ROBOR la 3 şi la 6 luni, atunci când este depăşită valoarea de 1,5%. Acesta este pragul până la care nu se aplică o astfel de taxă", anunţa fostul ministrul al Finanţelor, Eugen Teodorovici, pe data de 18 decembrie 2018, precizând că impactul acestei măsuri poate fi undeva la trei miliarde lei sau poate fi zero, dacă băncile decid ca nivelul ROBOR să nu depăşească plafonul de referinţă, de 1,5%.

Banca Centrală semnala încă de la începutul anului că are nelămuriri cu privire la modul în care se aplică taxa pe bănci şi că va cere discutarea ordonanţei în Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, pentru că are impact sistemic.

În acest context, Teodorovici a anunţat pe 6 ianuarie 2019 că îi va face o invitaţie guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, să vină la Ministerul de Finanţe pentru a discuta deschis, deoarece a auzit din piaţă că ar fi presiuni "agresive" din partea BNR către bănci pentru a nu se scădea indicele ROBOR.

"Am să fac o invitaţie domnului guvernator să vină la Ministerul de Finanţe. Dânsul n-a mai fost cred că de mulţi ani de zile pe la Finanţe. Am tot fost eu anul trecut şi în cadrul unor şedinţe oficiale, dar şi în discuţii bilaterale. Acum o să-l invit eu la Finanţe, alături de preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi împreună vor trebui să-mi răspundă la nişte întrebări tocmai pentru a evita situaţiile care se întâmplă azi în zona sistemului bancar. Să îi ascult dacă mai au şi alte doleanţe, dar să pun şi eu nişte întrebări la care vreau să am şi câteva răspunsuri.(...) Cred că este momentul ca domnul guvernator să vină şi la Finanţe şi să discutăm deschis. Pentru că aud din piaţă, în ultimele zile, de când a apărut Ordonanţa 114 (privind unele măsuri fiscal-bugetare n.r.) că sunt presiuni agresive din partea Băncii Naţionale, eu sper să nu fie adevărat, către bănci pentru a nu se scădea ROBOR", declara ministrul.

În replică, Guvernatorul Mugur Isărescu a afirmat pe data de 8 ianuarie 2019 că a auzit "prin piaţă" despre invitaţia ministrului Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, de a discuta această situaţia la minister, la fel cum a anunţat şi şeful de la Finanţe că a auzit "din piaţă că ar fi presiuni agresive din partea BNR către bănci", pentru a nu se scădea ROBOR.

"Întrebaţi-l pe dânsul ce a vrut să spună (Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor n.r.). Nu ştiu ce a vrut să spună, dar aici pot să fac un comentariu. Ce presiuni? Păi acesta este instrumentul nostru. Noi nu facem presiuni. Dacă apare vreo problemă mişcăm dobânda în sus şi în jos cum am făcut-o. Ce ne jucăm cu asta? E principalul instrument de politică monetară. Deci asta e o aiureală că am făcut noi presiuni. Ce presiuni să facem?", a spus Isărescu, întrebat despre acuzaţia ministrului Finanţelor Publice potrivit căreia sunt presiuni agresive din parte BNR asupra băncilor de a nu scădea ROBOR.

Ulterior, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României (BNR), a explicat că guvernatorul Băncii Naţionale iese de fiecare dată şi vorbeşte public atunci când apar riscuri ce pot schimba echilibrul în ceea ce priveşte stabilitatea financiară.

"Această taxă (taxa pe lăcomie n.r.) care are drept criteriu un indice al pieţei banilor este unică pe Terra, nimeni nu a mai făcut pe Terra această experienţă să vadă cum iese. Pentru că toată lumea înţelege că iese rău. Astăzi s-a spus pe piaţa vorbelor că leul s-a depreciat din cauza că a resimţit ce s-a întâmplat ieri la Banca Naţională. Păi ce s-a întâmplat ieri la Banca Naţională? Guvernatorul a făcut ceea ce face din septembrie 1990. În fiecare clipă când apar riscuri, determinări care ar putea să schimbe echilibrul în ceea ce priveşte stabilitatea financiară, guvernatorul a ieşit şi a vorbit public despre asta. Asta a făcut şi ieri. A ieşit şi a spus public punctul lui de vedere. Acum, bine, iese ministrul de Finanţe şi zice: îl voi chema să-mi răspundă. Nu este posibil. Există un cadru legal stabilit de lege şi cadrul acesta se numeşte Comitetul Naţional de Macroprundeţialitate", a afirmat Vasilescu.

El a precizat că acest Comitet Naţional de Macroprundenţialitate are prin lege datoria să facă radiografia tuturor pericolelor pentru stabilitatea financiară, pericole care trebuie să fie votate în acest comitet, să fie transmise Guvernului şi Guvernul este obligat tot prin lege să răspundă la aceste sesizări.

"Dacă Guvernul crede că sesizările făcute de Comitetul Naţional de Macroprudenţialitate nu sunt corecte, Guvernul nu poate să arunce la coş această sesizare. Este obligat prin lege să răspundă public şi să spună care sunt motivele pentru care nu dă curs sesizării comitetului de macrostabilitate. Este o lege care este de sorginte europeană, care funcţionează în toate cele 28 de ţări din Uniunea Europeană şi în toate cele 28 de ţări din Uniunea Europeană, guvernele sunt obligate să ia notă de aceste sesizări, să le analizeze şi, dacă cred că ele nu sunt corecte, să răspundă public şi să spună de ce nu sunt corecte. Guvernatorul este în acest comitet, ministrul de Finanţe este în acest comitet, şeful ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară n.r) este în acest comitet, alţi factori sunt în acest comitet. Acest comitet trebuie să discute problema care s-a creat. Este o problemă de risc sistemic. Şi o problemă de risc sistemic nu poate să treacă aşa", a spus Vasilescu.

În opinia acestuia, invitaţia ministrului Finanţelor adresată guvernatorului BNR "nu a sunat deloc prieteneşte" ci "într-un fel ultimativ", iar guvernatorul nu are dreptul să dea curs unei asemenea "chemări ultimative".

"Guvernatorul s-a pronunţat ieri colocvial. A spus: nu putem discuta la televizor. Asta este o problemă pe care trebuie să o discutăm în cadrul legal. Şi acesta este singurul cadru legal pentru astfel de discuţii. Altul nu există. Sigur că ministrul ar putea să-l invite la minister pe guvernator, cu acest amendament că am fost şi eu la Banca Naţională, dar această invitaţie nu a sunat deloc prieteneşte. A sunat într-un fel ultimativ şi cred că guvernatorul nu are dreptul să dea curs unei asemenea chemări ultimative", a afirmat consultantul BNR.

El a precizat, de asemenea, că ROBOR nu ţine de Banca Naţională, ci este un indice de piaţă, ca de exemplu EURIBOR, prin care se calculează media împrumuturilor dintre bănci în toată zona euro, LIBOR, în zonele cu dolari americani şi lire sterline, TIBOR pe piaţa japoneză, VIBOR în Polonia sau BUBOR în Ungaria.

"Vă dau un exemplu. Cursul leu/euro se stabileşte în piaţă. Ani de zile foarte mulţi analişti titraţi spuneau cursul stabilit de BNR. Am încercat, s-a discutat. Acum, după 28 de ani, s-a înţeles că Banca Naţională îl calculează pe baza datelor pieţei, un calcul matematic, o medie ponderată, şi se stabileşte în fiecare zi cursul. Se comunică de la Banca Naţională la ora 13:00. Aici, în privinţa ROBOR, Banca Naţională nici măcar nu calculează, calculează o companie specializată care calculează în multe ţări indici de piaţă. Este vorba de Reuters. Sunt zece bănci care au fost desemnate la cerere, au fost întrebate dacă vor să participe în calitate de contributori la calcularea ROBOR pe piaţa monetară românească. Aceste 10 bănci în fiecare zi la ora 11:00 dau calculul respectiv. Ele dau datele, Reuters face calculul, îl transmite BNR şi BNR îl comunică. Cine influenţează ROBOR este inflaţia. Iar această Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului (OUG 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal bugetare n.r) care pune ROBOR drept criteriu pentru stabilirea unei taxe pe active, este, dacă e să o judecăm în profunzime, o taxă pe inflaţie. Ori inflaţia nu o fac băncile, o face întreaga societate, uneori o fac autorităţile care au anumite răspunderi în societatea românească, bunăoară să stabilească preţurile reglementate la gaze naturale, la energie electrică, la energie termică", a explicat Vasilescu.

În ceea ce priveşte cotaţia leului în raport cu moneda europeană, care a fost cea mai slabă din istorie, respectiv 4,6722 lei/euro, oficialul BNR a subliniat că moneda naţională s-a depreciat faţă de ziua precedentă doar cu jumătate de ban.

"Dacă luăm luna decembrie a anului trecut o să vedem o situaţie în care leul s-a depreciat cu un ban şi 40 de, nici nu ştiu, nu avem termen, părţi de ban, au fost situaţii când s-a depreciat cu 75 de părţi de bani, un ban în alta situaţie. Astăzi s-a depreciat cu jumătate de ban, 52 de procente dintr-un ban ca să mă exprim exact. Asta e o situaţie dramatică? Dacă ne uităm pe piaţa internaţională, tot astăzi euro s-a apreciat faţă de dolar cu un cent. Deci dolarul a pierdut azi un cent întreg. Noi am pierdut o jumătate de ban şi pentru asta se ţipă că este cea mai mare, cea mai nu ştiu cum, cea mai groaznică, cea mai urâtă, cea mai oribilă. Nu e aşa", a adăugat Adrian Vasilescu.

Dar leul şi-a continuat deprecierea faţă de euro, iar BNR a anunţat pe data de 25 ianuarie o cotaţie a monedei unice la 4,7648 de lei.

Ministerul Finanţelor Publice a dat publicităţii în aceeaşi zi un comunicat de presă în care afirma că Banca Naţională a României (BNR) este instituţia care trebuie să stabilească şi să supravegheze respectarea regimului valutar şi să elaboreze politica cursului de schimb.

"Referitor la evoluţia cursului de schimb din ultima perioadă facem următoarele precizări: contrar informaţiilor vehiculate în spaţiul public, Banca Naţională a României este instituţia care trebuie să stabilească şi să supravegheze respectarea regimului valutar şi să elaboreze politica cursului de schimb, conform art. 2 alin (2) din Legea 312/2004 privind Statutul BNR, nu Guvernul României. Mai mult decât atât, potrivit art. 9 din acelaşi act normativ, pentru aplicarea politicii de curs de schimb BNR stabileşte cursurile de schimb pentru operaţiunile proprii pe piaţa valutară şi elaborează balanţa de plăti şi alte lucrări privind poziţia investiţională internaţională a României", se preciza în comunicatul MFP.

De asemenea, MFP îl cita pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu privire la moneda naţională.

"De altfel, aşa cum declara Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu în 2011: '(...) protejăm moneda naţională, este produsul nostru, aşa cum o bancă comercială îşi apără un produs, noi ne apărăm produsul, această instituţie emite leul şi până la adoptarea monedei euro, produsul nostru este de apărat. Nu cred că facem un act de barbarism dacă ne apărăm produsul". De aceea, pentru stabilitatea macroeconomică a României este vital ca BNR să-şi respecte toate obligaţiile legale. Guvernul îşi doreşte o cooperare loială cu Banca Naţională a României, pentru armonizarea politicilor fiscale cu cele monetare, în beneficiul cetăţenilor şi al mediului de afaceri", se mai afirma în comunicat.

În toamnă leul a avut o nouă perioadă de depreciere. Astfel că pe data de 14 noiembrie BNR anunţa că leul s-a depreciat cu 0,34 bani (0,07%) faţă de euro, ajungând din nou la un minim istoric în raport cu moneda unică europeană, respectiv 4.7669 lei/euro.

Cea mai slabă cotaţie a monedei naţionale în raport cu euro a fost atinsă pe data de 21 noiembrie 2019. Atunci BNR a anunţat că un euro costă 4,7808 de lei.

Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, a explicat că în luna noiembrie întotdeauna se produce o uşoară depreciere a monedei naţionale, fenomen întâlnit şi la cehi, la unguri şi la polonezi.

"De ce este totuşi depreciere şi nu apreciere? Sau de ce nu stă leul în raport cu valuta pe loc? Din mai multe motive. În primul rând e noiembrie şi întotdeauna în noiembrie se produce o uşoară depreciere a monedei naţionale. Şi asta nu se întâmplă numai în România, se întâmplă şi la vecinii noştri, la cehi, la unguri, la polonezi. Şi ei au înregistrat o uşoară depreciere în această perioadă pentru că în primul rând vine iarna, în al doilea vin sărbătorile şi în aceste condiţii este o intensificare de importuri. În acelaşi timp, dacă vorbim de raportul import-export vedem că pe întregul an 2019, aşa cum a fost şi în 2018, aşa cum a fost şi în 2017, avem o creştere importantă a importurilor în raport cu exporturile, care cresc şi ele dar mai încet. Şi acesta duce la un deficit de balanţă comercială, deficitul de balanţă comercială se reflectă în deficitul contului curent şi asta se vede pe piaţa valutară pentru că deficitul acesta trebuie acoperit de undeva", a spus Adrian Vasilescu, referitor la deprecierea monedei naţionale.

Iar deprecierea monedei naţionale ar putea continua în perioada următoare. Potrivit unui raport al grupului bancar austriac Erste, dat publicităţii la începutul lunii decembrie, leul va continua să se deprecieze cu 2-3% pe an în termeni nominali, în perioada 2020-2021, din cauza deficitului de cont curent ridicat.

Tot la începutul lunii decembrie, Bloomberg transmitea că Banca Naţională a României (BNR) a intervenit pe pieţele valutare pentru a susţine cursul de schimb al leului după ce îngrijorările cu privire la efectele creşterii cheltuielilor guvernamentale asupra inflaţiei şi bugetului au dus leul la un minim istoric.

Potrivit unui oficial de la BNR care a dorit să îşi păstreze anonimatul, banca centrală a cheltuit mai puţin de un miliard de euro din rezervele sale valutare pentru intervenţii pe piaţă. Aceste intervenţii au dus la cel mai mare declin al rezervelor valutare de după luna iunie 2018.

O monedă slabă are un impact direct imediat asupra preţurilor, care în România au înregistrat cel mai puternic ritm de creştere din Uniunea Europeană după ce precedentul Guvern a redus taxele şi a majorat salariile pentru angajaţii din sectorul de stat.

Purtătorul de cuvânt de la BNR, Dan Suciu, a declarat că banca nu face niciodată comentarii cu privire la intervenţiile sale pe pieţele valutare.

În trecut, BNR a intervenit rapid la fluctuaţiile valutare pentru a-i proteja pe cei cu credite în euro şi a evita ca aceste fluctuaţii să se răsfrângă asupra preţurilor. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a spus în mod repetat că fluctuaţiile cursului de schimb de până la 5% nu sunt un motiv de îngrijorare.

Leul a cunoscut în acest an noi minime şi faţă de dolari şi aur. Astfel, pe data de 3 septembrie gramul de aur s-a scumpit cu 1,74 lei (0,82%), până la o cotaţie de 212,9744 lei, de la 211,2342 lei, cât se anunţase în şedinţa anterioară.

De asemenea, pe data de 1 octombrie un dolar a fost cotat la 4,3605 lei, cu 1,17 de bani (0,27%) peste cotaţia din şedinţa precedentă, de 4,3488 lei, acesta fiind o valoare record. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)