Promisiunea demarării proiectului metroului în Cluj-Napoca şi a trenului metropolitan a constituit unul dintre primele subiecte aflate în 2019 atenţia municipalităţii, dar şi a clujenilor, confruntaţi cu un trafic rutier tot mai problematic.

În luna aprilie, primarul Emil Boc şi edilii din şase comune limitrofe municipiului Cluj-Napoca au semnat acordul de asociere pentru realizarea metroului şi a trenului metropolitan, care prevede realizarea în parteneriat a diverselor studii necesare proiectului.

"Am semnat (...) cu primarii comunelor Gilău, Floreşti, Baciu, Apahida, Jucu şi Bonţida acordul de asociere privind realizarea în parteneriat a studiilor de prefezabilitate, fezabilitate, impact asupra mediului şi evaluarea strategică adecvată pentru trenul metropolitan şi metrou. Acest proiect de investiţii reprezintă un pas semnificativ pentru dezvoltarea socio-economică a zonei metropolitane Cluj-Napoca şi are ca obiectiv asigurarea unor servicii de mobilitate de calitate ridicată pentru populaţia zonei metropolitane, precum şi un transport eficient înspre şi dinspre Cluj-Napoca", declara, la acea dată, Emil Boc.

La sfârşitul lunii octombrie, Emil Boc arăta că licitaţia pentru studiul de prefezabilitate la metrou şi cel de fezabilitate la trenul metropolitan a fost câştigată de SWS Engineering Spa (Italia) şi Systra Metrans Engineering (Franţa) contra sumei de 30,1 de milioane de lei.

El a mai spus, la acel moment, că pasul următor ar fi semnarea semnarea acordului de asociere între primăriile Cluj-Napoca, Gilău, Floreşti, Baciu, Apahida, Jucu şi Bontida pentru realizarea trenului metropolitan şi a metroului.

Ulterior, în luna decembrie, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a decis excluderea SWS Engineering Spa (Italia) şi Systra Metrans Engineering (Franţa), care au fost declarate câştigătoare, iar noua câştigătoare a fost desemnată asocierea SC Metroul SA-Padeco.

Tot în decembrie, deputatul PSD Horia Nasra spunea că Guvernul Orban trebuie să susţină financiar proiectul de introducere a metroului în Cluj, pe care îl consideră o investiţie necesară.

"Introducerea metroului în Cluj este un proiect important pentru zona metropolitană Cluj, o investiţie necesară având în vederea creşterea populaţiei şi, implicit, a traficului în ultimii ani. Este un proiect ambiţios, pe măsura dezvoltării comunităţii noastre, un proiect vizionar despre cum trebuie să arate Clujul în următorii 50 de ani. Într-o primă etapă, comunitatea noastră a susţinut integral costurile studiului de prefezabilitate, un pas important pentru acest proiect generos. În a doua etapă, pentru început, dacă vorbim despre studiul de fezabilitate, implicarea Guvernului României este imperios necesară. În localităţi similare Clujului, unele mai mici, în Brescia, Bilbao, Lille sau Rennes, guvernele Italiei, Franţei şi Spaniei au susţinut financiar construcţia reţelelor de metrou. Solicit Guvernului să-şi asume acest proiect şi etapizat, anual, să cuprindă proiectul Metrou Cluj în proiecţia bugetară", spunea Horia Nasra.

***
Un alt proiect important pentru Cluj-Napoca îl reprezintă centura metropolitană. Pe 10 decembrie, primarul Emil Boc a declarat că există şanse ca realizarea centurii metropolitane a Clujului să fie finalizată până pe 31 decembrie 2023.

"Noul guvern a demonstrat un mai mare dinamism, în sensul că protocolul actualizat a fost mult mai repede pregătit, mult mai repede transmis, mult mai concret, iar lucrurile par să meargă mai accelerat decât în perioada anterioară. Nici în perioada anterioară nu au fost blocate lucrurile, nu am simţit blocaje majore, ci mai mult încetinite, au fost întârzieri, acum s-a plecat pe un drum mai accelerat şi sper să se continue până la capăt, indiferent de miniştri sau de guverne. Termenul de 31 decembrie 2023 este ultimul în care putem utiliza banii europeni pentru acest proiect. Dacă cei de la Ministerul Transporturilor se vor mobiliza şi, după ce va fi pregătită documentaţia pentru autorizaţia de construire, se va organiza în timp licitaţia de executare a lucrărilor, şanse există să fie gata lucrarea", a spus Emil Boc.

Centura metropolitană, al cărei cost se ridică la circa 150 de milioane de euro, din fonduri europene, va avea o lungime totală de 38,8 kilometri şi patru benzi de circulaţie, va porni din comuna Gilău, va ocoli municipiul Cluj-Napoca prin zona cartierelor Grigorescu-Mănăştur-Bună Ziua şi se va intersecta cu Centura Bulevardul Muncii-Apahida, care ocoleşte oraşul în partea de nord-est.

***
Un alt proiect important al municipalităţii din Cluj-Napoca îl reprezintă construirea unui nou cartier de locuinţe, primul construit de la zero în România după 1989, pentru care a fost organizat concursul internaţional de soluţii "Plan Urbanistic Zonal Sopor Masterplan - Cluj-Napoca 2019".

"Este al şaselea concurs de soluţii pe care Primăria municipiului Cluj-Napoca îl organizează şi, cu siguranţă, nu ultimul. (...) Avem un proiect de 250 de hectare, un nou Mănăştur, dacă mă pot exprima aşa, dar va fi un Mănăştur al secolului 21, adică va fi un cartier care va ţine cont de toate aspectele de calitatea vieţii pe care cetăţenii unui oraş european şi le doresc", a declarat, pe 10 octombrie, primarul Emil Boc.

El a mai spus că în noul cartier toate facilităţile - bănci, şcoli etc - vor fi la maximum 20 de minute de mers pe jos şi că se va pune accent pe dimensiunea ecologică.

Câştigătorul concursului este o echipă de arhitecţi din Cluj-Napoca, condusă de Octav Silviu Olănescu, iar premiul constă în acordarea contractului de proiectare, a cărui valoare estimată este de 2,8 milioane de lei.

***
Tot în acest an edilul Emil Boc a anunţat că Cluj-Napoca va fi primul oraş din România care ar urma să aibă, din 2020, autobuze fără şofer.

"Am declanşat un proiect pilot la Cluj - care înseamnă confirmarea brandului de oraş al inovării, inteligenţei artificiale, al dezvoltării, cercetării şi IT-ului - şi cu această dimensiune pragmatică referitoare la punerea în circulaţie, cu titlu experimental, a unui autobuz autonom, fără şofer, după modelul celor care există în marile oraşe europene. Acest autobuz va deservi ca arie de circulaţie zona centrală, pentru a arăta că acest oraş susţine dimensiunea modernă, susţine inovarea şi inteligenţa artificială, pe care nu o vom putea evita. Va fi un mijloc de mobilitate a viitorului acest transport autonom şi sper ca anul viitor să îl vedem pe străzile Clujului", a declarat, pe 21 octombrie, primarul Emil Boc.

***
În privinţa locuirii şi a protecţiei sociale, un proiect al Primăriei Cluj-Napoca constă în cumpărarea de apartamente de pe piaţa liberă, cu destinaţia de locuinţe sociale, ca urmare a unei hotărâri din 18 iunie a Consiliului Local (CL) Cluj-Napoca.

"Primăria Cluj-Napoca va cumpăra de pe piaţa liberă apartamente cu 1, 2 şi 3 camere, cu destinaţia de locuinţe sociale, având în vedere numărul redus de astfel de locuinţe. Avem un buget pentru acest an între 1-1,5 milioane de euro şi sperăm să putem achiziţiona circa 25 de locuinţe. Anual, la nivelul municipiului se alocă 15 locuinţe sociale, în condiţiile în care numărul de cereri este de 400. Se va constitui o comisie de identificare a necesităţilor de locuinţe sociale şi una de negociere a preţurilor de achiziţie a locuinţelor sociale", au declarat, la acea dată, reprezentanţi ai primăriei clujene.

Pe 16 octombrie, Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat achiziţionarea, cu 94.000 de euro, a primului apartament de către municipalitate de pe piaţa liberă cu destinaţie de locuinţă socială.

***
Anul 2019 a adus şi închiderea rampei de gunoi de la Pata Rât, a doua ca mărime din România.

"Rampa de gunoi de la Pata Rât, veche de peste 70 de ani, a fost închisă şi ecologizată, astfel că a devenit istorie. A doua mare rampă de gunoi a României, după cea din Bucureşti, şi una dintre cele mai mari din Europa, întinsă pe 22 de hectare şi pe care era depozitată o cantitate de 2,9 milioane de metri cubi de deşeuri, nu mai poluează. Am reuşit să închidem rampa înainte de termenul care era martie 2020. Aici erau depozitate deşeuri din perioada comunistă, închiderea rampei de la Pata Rât fiind, de departe, cel mai complex şi mai dificil proiect derulat de CJ Cluj. Valoarea totală a lucrărilor s-a ridicat la 53,6 de milioane de lei, majoritatea din fonduri europene", a declarat preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe.

În judeţul Cluj mai sunt neconforme rampele de la Dej şi de la Câmpia Turzii. La Dej mai urmează doar recepţia lucrărilor de închidere, iar la Câmpia Turzii execuţia este în proporţie de 16%.

***
Clujul a excelat şi în 2019 din punct de vedere cultural-distractiv, în special cu consacratele festivaluri UNTOLD, Electric Castle şi TIFF.

Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), desfăşurat între 31 mai şi 9 iunie şi aflat la a 18-a ediţie, a adus la Cluj peste 200 de titluri de filme venite din întreaga lume. Filmul "Monos", de Alejandro Landes, a câştigat Trofeul "Transilvania", iar în cadrul festivalului, actorul Nicolas Cage a primit Trofeul 'Transilvania' al TIFF pentru Contribuţia Specială adusă Cinematografiei Mondiale.

Sute de mii de clujeni, dar şi persoane din întreaga ţară şi de pe multe continente au participat la UNTOLD şi la Electric Castle.

Printre artiştii care au concertat la UNTOLD, care a avut loc în perioada 1-4 august, s-a numărat şi Robbie Williams, precum şi cei mai importanţi DJ ai momentului, Martin Garrix, Armin van Buuren, David Guetta sau Dimitri Vegas&Like Mike. Succesul UNTOLD reiese şi din faptul că, pentru ediţia 2020, pe 20 noiembrie a vândut, în numai 30 de secunde, 15.000 de abonamente.

Sute de mii de persoane au participat, în perioada 17-21 iulie, şi la festivalul Electric Castle, iar printre cei care au susţinut concerte s-a numărat şi trupa americană Limp Bizkit.

****
O premieră pentru Cluj-Napoca după mulţi ani o constituie ridicarea unei statui, de această dată a lui Iuliu Maniu. Statuia a fost dezvelită pe 8 ianuarie, iar la baza acesteia a fost pus pământ din satul natal al omului politic, Bădăcin, unde dorea să fie îngropat.

Statuia a fost realizată la iniţiativa şi prin donarea a peste 70.000 de euro de către familia preşedintelui filialei Cluj a Academiei Române, Emil Burzo. Printre alţii, la eveniment a participat şi fostul preşedinte al României Emil Constantinescu. AGERPRES / (AS - autor: Marius Septimiu Avram, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ada Vîlceanu)