Preşedintele filialei judeţene liberale, deputatul Cristinel Romanescu, a afirmat, după votul din 24 noiembrie, că Buzăul nu mai este, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, "un judeţ roşu'', dominat de PSD.

Candidatul PNL Klaus Iohannis a obţinut 50,40% din opţiunile valabile exprimate în judeţul Buzău, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, fiind prima oară după 1990 când alegerile la nivel de judeţ au fost câştigate de dreapta.

Potrivit lui Romanescu, judeţul Buzău a devenit un "judeţ galben" în urma acestui vot, iar în municipiul Buzău şi oraşul Nehoiu diferenţa în favoarea candidatului PNL a fost şi mai mare, de 4-8 procente.

"Munca abia începe, deja ne pregătim de viitoarele alegeri locale şi parlamentare pentru a consolida actualele rezultate", a mai declarat liderul PNL Buzău.

***
Sfârşitul de 2019 în judeţul Buzău a fost marcat şi de protestul la care au participat peste 500 de persoane, pe 15 decembrie, în centrul municipiului reşedinţă, faţă de demiterea de către Ministerul Agriculturii a cercetătorului Costel Vînătoru de la conducerea Băncii de resurse genetice vegetale de la Buzău.

Protestul a fost iniţiat de către primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, care a subliniat că această bancă a fost înfiinţată la iniţiativa lui Costel Vînătoru.

"În septembrie 2019, s-a înfiinţat prin Hotărâre de Guvern, Banca Naţională de Gene a României pentru legumicultură, floricultură, plante medicinale şi
aromatice, avându-l ca director pe cercetătorul Costel Vînătoru, şeful Laboratorului de genetică din cadrul Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, cea mai veche instituţie de acest fel din România, care se bucură de o mare reputaţie naţională şi internaţională. Această bancă de gene înfiinţată la iniţiativa cercetătorului Costel Vînătoru este o instituţie esenţială pentru viitorul alimentaţiei sănătoase a poporului român", a afirmat primarul Constantin Toma, în apelul lansat pentru participarea la miting.

Potrivit edilului buzoian, scopul acestei instituţii este de a prezerva comoara genetică vegetală a României, adică legumele româneşti sănătoase şi cu gust, pentru că, azi, acestea se află într-un mare pericol, ocupând doar 5% din piaţă, restul fiind legume din import, mult mai slabe calitativ. Primarul Toma susţine că această decizie de demitere a cercetătorului Vînătoru este un atac direct la întreaga comunitate buzoiană şi la sănătatea românilor, el făcând un apel pentru stoparea acestui "abuz".

Costel Vînătoru nu a participat la miting, însă a declarat, pentru AGERPRES, că doreşte să se întoarcă la conducerea Băncii de gene pentru a pune la punct acest proiect la care lucrează de aproape patru decenii.

Înainte de Crăciun, pe 23 decembrie, preşedintele filialei PNL Buzău, deputatul Cristinel Romanescu, a declarat că a discutat cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros, şi s-a stabilit repunerea cercetătorului Costel Vînătoru în funcţia de director al Băncii de resurse genetice vegetale de la Buzău.

Foto: (c) DORIN IVAN / AGERPRES FOTO

"În urma discuţiilor cu ministrul Oros s-a stabilit că cercetătorul Costel Vînătoru va redeveni director la Banca de Gene Buzău. Am discutat în mai multe rânduri cu ministrul Agriculturii despre această soluţie ca fiind cea mai bună pentru instituţia buzoiană", a afirmă deputatul Cristinel Romanescu.

Această bancă de resurse genetice vegetale are ca obiect principal de activitate explorarea, inventarierea, colectarea, cercetarea, dezvoltarea şi conservarea resurselor fitogenetice şi va conserva patrimoniul genetic vegetal aflat în acest moment la Staţiunea de cercetare legumicolă din Buzău şi pe cuprinsul ţării, care cuprinde peste 10.000 de soiuri de legume, plante medicinale şi aromatice.

***
Un alt eveniment important pentru municipiul Buzău a avut loc în luna iunie, când la intrarea în oraş a fost amplasat un avion de vânătoare de la Şcoala de aplicaţie pentru Forţele Aeriene Aurel Vlaicu de la Boboc, în prezenţa preşedintelui Camerei Deputaţilor, buzoianul Marcel Ciolacu, care a lăudat această iniţiativă a primarului Constantin Toma.

Aparatul este un model L-39 Albatros, avion de şcoală şi antrenament care a îndeplinit şi misiuni de vânătoare şi vânătoare-bombardament.

"Buzău este un oraş cu o tradiţie aviatică îndelungată are de astăzi un nou simbol! Se spune că sufletul unui oraş se regăseşte cel mai bine în simbolurile sale. Un oraş fără simboluri este un oraş fără memorie, fără spirit şi fără viaţă. Simbolurile au rolul de a uni comunitatea în jurul unor valori comune pe care le reprezintă şi dau acel sentiment aparte de mândrie locală.

La Buzău avem deja Palatul Comunal, dar cred că era nevoie şi de un simbol care să exprime felul de a fi al buzoienilor. Şi aici mă gândesc în primul rând la curaj. Buzoienii sunt oameni curajoşi, dar şi oameni care îşi iubesc ţara şi tradiţiile ei. În judeţul nostru s-au format generaţii întregi de piloţi şi paraşutişti militari, care au scris istorie în aviaţia militară şi au reprezentat România cu cinste şi onoare peste hotare", a declarat Marcel Ciolacu, cu acest prilej.

***
Cu ocazia aniversării a 143 de ani de la naşterea sculptorului sufletului românesc, Constantin Brâncuşi, Muzeul Judeţean Buzău a prezentat bustul avocatului Petre Stănescu, lucrare furată din Cimitirul Dumbrava din oraş încă din 1995.

Potrivit reprezentanţilor Muzeului judeţean Buzău, este o lucrare care face parte din cadrul ansamblului funerar al avocatului Petre Stănescu "Rugăciune", realizată la Buzău la începutul secolul al XX-lea de către sculptorul Constantin Brâncuşi.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Petre Emanoil Neagu, a menţionat că instituţia pe care o reprezintă va face toate diligenţele pentru ca expertizele necesare să fie realizate, pentru a scoate în evidenţă adevărata valoare, atât materială, cât şi culturală a acestei opere de artă.

"Nu este o obligativitate, dar dacă statuia este în patrimoniul Muzeului Judeţean şi implicit al Consiliului Judeţean, pentru stabilirea adevărului trebuie să alocăm o sumă de bani, pentru a se putea face expertiza necesară. Dacă tot cu ajutorul Ministerului de Interne s-a reuşit să se găsească această operă de artă, este normal şi noi să facem tot ceea ce trebuie ca să o punem în adevărata ei valoare", a spus Petre Emanoil Neagu.

Bustul a fost găsit în Bucureşti şi s-a aflat în custodia poliţiei încă din luna noiembrie 2015, fiind recuperat de Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti. Totuşi, cercetările poliţiei sunt încă în desfăşurare. "În octombrie 1995, s-a sesizat furtul statuii ce reprezintă bustul avocatului Petre Stănescu, în cauză fiind întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat. În anul 2016, în urma activităţilor desfăşurate în dosarul penal, statuia a fost recuperată", a declarat subinspector Raluca Chitacu, de la Serviciul de Investigaţii Criminale- Compartimentul Patrimoniu, din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Buzău.

***
În luna octombrie, cârnaţii de Pleşcoi au devenit al şaselea produs românesc recunoscut şi protejat în Uniunea Europeană. Reprezentanţii Comisiei Europene au aprobat înscrierea în registrul ce acordă Indicaţia Geografică Protejată.

Cârnaţii de Pleşcoi sunt faimoşi pentru gustul aparte, dat de carnea de oaie crescută la stânile din zona comunei Berca, Buzău.

"Conform procedurilor de înregistrare a unei denumiri în Registrul Denumirilor de Origine Protejate şi al Indicaţiilor Geografice Protejate, nu a fost depusă în termenul legal nicio declaraţie de opoziţie. Astfel, potrivit termenelor Regulamentului de punere în aplicare al Comisiei Europene, produsul "Cârnaţii de Pleşcoi" (IGP) dobândeşte denumirea de indicaţie geografică protejată, la 20 de zile de la publicarea Regulamentului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, deci termenul curge de la data de 4 octombrie 2019", a precizat Ministerul Agriculturi.

România avea cinci produse înregistrate pe sisteme de calitate europene, din care patru Indicaţii Geografice Protejate (IGP): Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu şi Novac afumat din Ţara Bârsei şi scrumbia de Dunăre afumată. Produsul Telemea de Ibăneşti este înregistrat pe sistemul de calitate Denumire de Origine Protejată (DOP). AGERPRES / (AS - autor: Dorin Ivan, editor: Marius Frăţilă, editor online: Irina Giurgiu)