O amendă de 8,5 milioane de euro pentru producătorii Piranha 5, care au întârziat aproape un an livrarea transportoarelor, o contestare a licitaţiei pentru corvete şi un şef al Statului Major devenit ministru al Apărării sunt câteva dintre evenimentele majore care au marcat domeniul Apărării în anul 2019.

Sistemele Patriot şi blindatele Piranha 5, printre priorităţile României în materie de înzestrare

După ce România şi-a asumat alocarea a 2 % din Produsul Intern Brut pentru Apărare, ţara noastră a devenit activă pe piaţa internaţională, pentru a asigura Armatei înzestrarea potrivită. Printre primele mari contracte semnate de guvernul român s-au numărat cele pentru Sistemele Antirachetă Patriot şi achiziţionarea de transportoare blindate Piranha 5.

*Programul major de înzestrare cu sistemele de rachete Patriot prevede achiziţia a şapte astfel de sisteme - patru destinate înzestrării Statului Major al Forţelor Aeriene şi trei Statului Major al Forţelor Terestre. Acordul de tipul "government to government" a fost semnat în decembrie 2017.

Valoarea totală a programului este de circa 3,9 miliarde de dolari fără TVA.

Potrivit Ministerului Apărării Naţionale, primul sistem Patriot livrat României va deveni operaţional în 2020 iar sistemele 2, 3 şi 4 - în 2022. În 2022 va fi livrată în România şi o consolă de comandă de cea mai nouă generaţie, ce detectează până la 100 de ţinte, pe o rază de 100 de kilometri. Potrivit reprezentanţilor Raytheon, România va fi una dintre primele ţări ce vor beneficia de o asemenea consolă, după SUA.

Sistemele Patriot vor fi instalate la Centrul Naţional de Instruire pentru Apărare Antiaeriană de la Capul Midia. Poziţia de instruire este la Regimentul 74 Patriot "Mihai Bravu", din judeţul Giurgiu.

*Un alt program major de înzestrare a Armatei române, achiziţionarea de transportoare blindate Piranha 5, a debutat cu o întârziere de livrare, pentru care producătorii, General Dynamics, au plătit o amendă de 8,5 milioane de euro.

Transportoarele au fost contractate pentru aproximativ 895 de milioane de euro, iar contractul presupune achiziţia a 227 de transportoare din care o parte ar urma să fie asamblate în România, la Uzina Mecanică Bucureşti.

Potrivit General Dynamics, un prim lot de 36 de vehicule militare livrate României ar trebui să fie complet în februarie, anul viitor.

*În a doua parte a lunii decembrie, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind achiziţionarea a cinci avioane F-16, din Portugalia.

Legea pentru continuarea dezvoltării capabilităţii operaţionale aeriene cuprinse în etapa de tranziţie iniţială a Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul Programului "Avion multirol al Forţelor Aeriene" a fost adoptată în procedură de urgenţă de către Parlament.

Programul "Avion multirol al Forţelor Aeriene" a fost aprobat prin hotărâre de către CSAT.

Achiziţia de corvete, în aşteptare

Guvernul anunţa în 2018 începerea procedurilor de cumpărare a patru corvete militare multifuncţionale, o condiţie pentru atribuirea contractului estimat la cel mult 1,6 miliarde de euro fiind ca navele să fie construite pe un şantier naval din ţara noastră.

În vară, un mesaj al Ministerului Apărării Naţionale părea să pună capăt lungului proces de atribuire. Asocierea dintre compania franceză Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa a câştigat licitaţia referitoare la construcţia corvetelor multifuncţionale, anunţa, pe 3 iulie, Gabriel Leş, ministrul Apărării.

Câteva zile mai târziu, grupul olandez Damen a înaintat o plângere la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC), continuând un litigiu iniţiat anterior de Fincantieri, şi, în paralel, a sesizat Curtea de Apel Bucureşti invocând multiple nereguli care au afectat rezultatul Programului de înzestrare esenţial "Corvetă multifuncţională". Tribunalul Bucureşti a respins, în octombrie, contestaţia Damen, decizia nefiind definitivă.

Industria naţională de Apărare - între memorandumuri şi promisiuni

Procesul de înzestrare al Armatei din ultimii ani a fost corelat, în declaraţiile oficialilor responsabili, cu nevoia de revitalizare a industriei naţionale de profil. Achiziţii majore, precum cele ale Sistemelor Patriot sau Piranha 5 au fost însoţite de memorandumuri şi afirmaţii publice care promiteau integrarea industriei autohtonă în acest proces.

De exemplu, reprezentanţii Raytheon, care furnizează Sistemele Patriot, au semnat un memorandum cu S.C. Aerostar S.A., companie aeronautică românească cu sediul în Bacău, "dând astfel oportunitatea industriei româneşti de apărare să contribuie la producerea şi mentenanţa fiecărui sistem Patriot livrat în România", arată site-ul companiei americane.

Tot compania Aerostar este menţionată şi în cel mai recent angajament al României, cel de achiziţionare a cinci avioane F-16.

"La Aerostar Bacău, cel de-al treilea avion va fi complet refăcut de partea română, sub supraveghere portugheză, iar, începând cu avionul al patrulea, celelalte vor fi refăcute 100% prin contribuţia românească, asigurându-se astfel cadrul ca tot ce înseamnă modernizarea avioanelor F-16 să se facă în România şi, de asemenea, mentenanţa principală la avionul F-16 să fie asigurată la fabrica Aerostar Bacău", declara ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, luna aceasta, în Parlament.

Achiziţia transportoarelor blindate Piranha 5 a adus în discuţie contribuţia industriei româneşti la mentenanţa şi asamblarea acestor vehicule. De altfel, Stefan Stuck, director International Business & Services Europa de Sud-Est al furnizorului, General Dynamics European Land Systems, a declarat că în următoarele etape ale proiectului, sablarea, vopsirea şi asamblarea finală vor fi realizate la Uzina Mecanică Bucureşti (UMB).

De asemenea, o parte din turelele Piranha 5 au fost realizate la fabrica Elbit din Bacău şi sunt asamblate la UMB, pe vechiculele realizate în Elveţia.

Alţi investitori importanţi în domeniul industriei militare din România sunt francezii de la Airbus Helicopters. Compania a primit, pe 10 decembrie, din partea Autorităţii Aeronautice Militare Naţionale autorizaţia RMAR 21J, devenind astfel prima companie din România autorizată să proiecteze modificări şi reparaţii pentru elicopterele de stat, cum ar fi cele deţinute de SMURD, Poliţie sau Armată.

Al 30-lea militar român mort într-un teatru de operaţii

Anul 2019 a însemnat încă o pierdere pentru Armata română. Sublocotenentul Ciprian-Ştefan Polschi a murit pe 5 septembrie, în urma exploziei unei maşini-capcană, în apropiere de Green Zone din Kabul, Afganistan în timp ce se afla la volanul unui autovehicul de serviciu.

Preşedintele României, Klaus Iohannis l-a decorat post-mortem, cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler, cu însemn de război, pentru militari.

Ciprian-Ştefan Polschi este cel de-al 30-lea militar care îşi pierde viaţa într-o misiune în străinătate, din 1996 până în prezent. Peste 180 de militari români au fost răniţi în teatre de operaţii. Potrivit MApN, până la 16 octombrie, 1222 de militari români erau în 25 de misiuni în teatre de operaţii din ţări precum Afganistan, Mali, Somalia, Irak, sub egida NATO, UE, ONU, a Coaliţiei sau a OSCE.

Nicolae Ciucă - de la şef al Statului Major al Apărării contestat de guvernul social-democrat, la ministru al Apărării în guvernul liberal

Actualul ministrul al Apărării, Nicolae Ciucă, fost şef al Statului Major al Apărării, a fost, la începutul anului, în centrul unei noi dispute între preşedintele Klaus Iohannis şi PSD, la vremea respectivă partidul aflat la guvernare. Subiectul - prelungirea mandatului de şef al SMA.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat pe 28 decembrie 2018, după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), că a semnat un decret prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMA.

În aceeaşi zi, Viorica Dăncilă, atunci premier, a declarat că preşedintele Klaus Iohannis nu are atribuţia de a prelungi acel mandatul, precizând că decretul anunţat de şeful statului nu respectă condiţiile de legalitate şi creează premisele unui conflict juridic de natură constituţională.

A început un război al declaraţiilor. Pe de o parte, preşedintele Klaus Iohannis afirma că, în acest caz, nu poate fi sesizată Curtea Constituţională, iar pe de altă parte, Gabriel Leş, ministru al Apărării la vremea respectivă, spunea că decretul preşedintelui, care prelungea mandatul lui Ciucă, este "ilegal".

Disputa a fost tranşată, în aprilie, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a admis recursul preşedintelui Klaus Iohannis şi a respins definitiv cererea Ministerului Apărării Naţionale de suspendare a decretului prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă.

La aproape opt luni de la acest proces, după ce guvernul social-democrat a căzut, în urma unei moţiuni de cenzură, Nicolae Ciucă a fost învestit ministru al Apărării, în Guvernul Orban. După audierea din Parlament, el a spus că acceptă funcţia, cu condiţia de a nu fi afiliat politic.

"Nu a fost o ofertă politică, a fost o propunere pe care am acceptat-o cu condiţia de a nu deveni membru în niciun partid politic. Am înţeles nevoia pentru continuitatea în linia profesionistă la nivelul Ministerului Apărării Naţionale şi în felul acesta am acceptat", a afirmat el.

În funcţia de şef al Statului Major al Apărării a fost învestit generalul-locotenent Daniel Petrescu.

România - la masa ţărilor ce alocă 2 % pentru Apărare la 15 ani de NATO

La 15 ani de la aderarea la NATO, România s-a regăsit, la ultimul Summit al Alianţei, la Londra, în grupul ţărilor ce au atins ţinta de alocare a 2% din PIB pentru Apărare. La iniţiativa preşedintelui american, Donald Trump, care a vorbit în numeroase rânduri de împărţirea poverii financiare între aliaţi, preşedinţii ţărilor care s-au aliniat acestei cereri au fost invitaţi la un dejun de lucru.

"Vă mulţumim pentru că ne-aţi invitat. Este un semnal important pentru NATO. (...) Credem în unitatea NATO şi credem că NATO este extrem de importantă pentru noi toţi şi, în ceea ce priveşte ideea de burden-sharing, este iar extrem de importantă şi cred că mai mulţi ne vor urma", a spus Klaus Iohannis, la acel eveniment.

Potrivit celei mai recente şedinţe a CSAT, ţinta de 2% din PIB pentru Apărare va fi atinsă şi în 2020. AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Ada Vîlceanu)