Cel mai sensibil subiect abordat în cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale în 2019 a fost nivelul până la care să crească salariul minim în anul 2020.

Pe parcursul anului, instituţia s-a confruntat, însă, şi cu alte subiecte sensibile precum alocaţiile pentru copii plătite de Austria, criza apărută în cazul adopţiei minorei de la Baia de Aramă sau lipsa de personal din casele de pensii.

***Indexarea de către Austria a alocaţiilor copiilor muncitorilor rezidenţi pe teritoriul său***

La începutul lunii ianuarie 2019, ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Marius Budăi, a reacţionat în urma deciziei Parlamentului Austriei de a indexa, începând cu 1 ianuarie 2019, alocaţiile copiilor muncitorilor rezidenţi pe teritoriul său.

"Poziţia clară a României pe acest subiect este că lucrătorii europeni trebuie trataţi egal în statele membre în care îşi desfăşoară activitatea, dreptul acestora la liberă circulaţie fiind unul dintre fundamentele Uniunii Europene şi ale Pieţei Unice. Astfel, România se opune oricărei iniţiative care ar pune în pericol principiul egalităţii în ceea ce priveşte libera circulaţie a lucrătorilor şi va continua să facă demersuri, în acest sens, pe lângă instituţiile europene abilitate să ia măsuri, astfel încât între cetăţenii europeni să nu existe discriminări", a afirmat ministrul Muncii, pe 5 ianuarie.

Acesta i-a transmis îngrijorările sale comisarului european pentru Ocupare, Afaceri Sociale, Incluziune şi Mobilitate, Marianne Thyssen.

Ulterior, pe 24 ianuarie, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a salutat decizia comisarului european pentru Afaceri Sociale de a declanşa procedura de infringement împotriva Austriei, pe tema indexării alocaţiilor copiilor muncitorilor rezidenţi.

Legea austriacă privind ajustarea alocaţiilor acordate copiilor lucrătorilor străini care nu trăiesc împreună cu părinţii lor în Austria intrase în vigoare la 1 ianuarie 2019. Conform normelor aplicate anterior acestei date, alocaţiile acordate de sistemul austriac de ajutoare sociale puteau ajunge la suma de 233 de euro pe lună pentru un copil, sumă pe care Guvernul de la Viena o considera disproporţionată în raport cu nivelul preţurilor şi al salariilor din unele ţări vecine.

Conform datelor prezentate în 2018 de către autorităţile austriece, România se afla pe locul patru în clasamentul transferurilor şi al economiilor înregistrate prin indexare, după Ungaria, Slovacia şi Polonia. În anul 2016, de exemplu, Guvernul Austriei înregistra 14.213 copii care primeau beneficii sociale austriece (alocaţie sau deducere fiscală) şi trăiau în România.

***Indemnizaţiile persoanelor cu dizabilităţi şi alocaţiile pentru copii, blocate în februarie, în lipsa adoptării Bugetului pe 2019***

În luna februarie a acestui an, Bugetul pe anul 2019 se afla încă în dezbatere în Parlament, context în care ministrul Muncii arăta că indemnizaţiile persoanelor cu dizabilităţi nu pot fi achitate în lipsa adoptării Bugetului.

"Observ cu regret că o categorie de persoane care sunt destul de lovite de soartă, şi anume persoanele cu dizabilităţi şi însoţitorii acestora, sunt folosite ca material politic şi este un lucru foarte foarte grav. În primul rând, indemnizaţia persoanelor cu dizabilităţi nu a fost transferată autorităţilor publice locale, acea indemnizaţie, alături de venitul minim garantat, este plătită în continuare prin Ministerul Muncii, şi anume prin agenţiile judeţene de prestaţii şi inspecţie socială. Este prima dezinformare. A doua: indemnizaţiile însoţitorilor persoanelor cu dizabilităţi, asistenţilor personali, erau începând cu anul 2000 în grija autorităţilor publice locale, cu centralizare prin Ministerul Muncii şi cu achitare directă a sumei până la 90%, cum spunea bugetul, din bugetul Ministerului Finanţelor Publice", a afirmat Marius Budăi în plenul comun al Parlamentului, pe 13 februarie.

De asemenea, o săptămână mai târziu, pe 20 februarie, alocaţiile copiilor pe primele două luni ale anului nu erau plătite de Ministerul Muncii, tot în contextul blocajului generat de întârzierea adoptării Bugetului, iar ministrul Marius Budăi solicita şefului statului să promulge Legea Bugetului.

"Ca urmare a deciziei Parlamentului României de suplimentare a bugetului Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale cu suma de 2,13 miliarde lei, în vederea majorării alocaţiilor de stat prin Legea bugetului pe 2019, Ministerul Muncii a întocmit proiectul de Ordonanţă de Urgenţă care a fost aprobat ieri în Guvern. Prin acest proiect am modificat Legea 61/1993 şi Legea 448/2006. Ordonanţa a fost adoptată dar, pentru a putea face plata alocaţiilor, avem nevoie ca domnul preşedinte să promulge legea bugetului de stat. Totuşi, pentru a nu ajunge să fim puşi în imposibilitatea de a aplica această Ordonanţă şi pentru a nu încălca Legea finanţelor publice, am modificat Ordonanţa pe articolul II şi am spus că va intra în vigoare începând cu drepturile aferente datei de 1 a lunii următoare celei la care se promulgă Legea bugetului de stat. Este aşadar decizia domnului preşedinte dacă promulgă sau nu bugetul", a spus Budăi, pe 20 februarie.

***Promisiuni ale Ministerului Muncii privind lansarea şcolilor profesionale şi 100 de muncitori constructori care au renunţat să emigreze***

Pe 22 aprilie, Ministerul Muncii anunţa existenţa unor discuţii cu Ministerul Educaţiei privind lansarea şcolilor profesionale, în cadrul unui pachet de măsuri adoptat de Guvern cu scopul rezolvării crizei forţei de muncă.

"Suntem în discuţii cu Ministerul Educaţiei, în termenul cel mai scurt vom lansa şi aceste şcoli profesionale, avem deja învăţământul dual. Măsurile se gândesc pe mai multe planuri, o dată pentru oprirea exodului, apoi pentru aducerea pe cât posibil a mai multor persoane în ţară, şi nu în ultimul rând pentru aducerea acelui contingent pentru lucrătorii non-UE", a afirmat Marius Budăi, pe 22 aprilie.

Acesta a menţionat că există deja mai multe grupuri de muncitori români care au renunţat la planul de a pleca din ţară.

"Pentru a încerca să-i aducem acasă pe românii noştri din Uniunea Europeană, am folosit în primul rând o bursă online a locurilor de muncă, pe acel site dedicat, Eurest, site legat de ANOFM, deja începem să dăm rezultate, sunt persoane care lucrează în Spania şi Italia care îşi doresc să vină acasă, iar patru loturi de câte 25 de persoane care în februarie îşi doreau să plece din ţară au renunţat şi au semnat din nou contractele de muncă cu angajatorii lor. Am identificat aici această necesitate a României de a construi mai mult în următoarea perioadă, de la autostrăzi până la spitale şi la a remoderniza ceea ce avem", a adăugat ministrul Muncii.

Marius Budăi a susţinut că măsura de creştere a salariilor medicilor are ca efect reducerea aproape la zero a plecării din ţară a acestora.

"Ştiţi foarte bine ce s-a întâmplat cu dublarea şi apoi triplarea salariului medicilor, acest exod a scăzut foarte mult. Sunt şi cazuri de medici care deja s-au întors, se vede pe cifre că exodul a scăzut foarte mult, spre aproape zero", a afirmat Budăi.

Ministrul Muncii s-a referit şi la măsurile de încurajare a programelor de formare prin ucenicie, precizând că nivelul de participare a fost coborât la 4 clase.

"Sunt măsuri pe care le-am gândit şi le-am luat din timp, prin încurajarea mediului de afaceri de a forma ucenici. Este o măsură foarte importantă, cu un sprijin material foarte consistent, de 2.250 de lei pentru fiecare ucenic format, pe lună, pentru întreprinzători. În acest sens, am coborât nivelul unde o persoană poate participa la ucenicie, de la 8 clase la 4 clase, şi acum , în funcţie de complexitatea muncii, perioada de ucenicie durează de la 1 la 2 ani, iar în această perioadă întreprinzătorii primesc un sprijin de la stat în valoare de 2.250 lei pentru fiecare ucenic format", a adăugat Marius Budăi.

***Lipsa de personal din Casele de Pensii şi recalcularea a 5 milioane de pensii***

O lună mai târziu, pe 22 mai, apare o nouă problemă după ce sindicaliştii din Ministerul Muncii au avertizat că recalcularea a 5 milioane de pensii poate fi pusă în pericol de lipsa de personal şi de starea infrastructurii IT din Casele de Pensii.

"Cu siguranţă, recalcularea celor 5 milioane de dosare de pensii poate fi pusă în pericol de lipsa de personal, pentru că noi facem eforturi extraordinare ca să asigurăm activitatea în momentul acesta: colegii rămân peste program şi chiar dacă facem ore suplimentare nu avem când să le recuperăm", a afirmat preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Ministerul Muncii, Mihaela Dună.

De asemenea, problemele infrastructurii IT îngreunează şi ele activitatea angajaţilor din Ministerul Muncii, a adăugat vicepreşedintele FSMM, Adrian Ionică.

"Nu vorbim doar de lipsa de personal, problemele sunt legate şi de infrastructura hardware şi software, atât timp cât aplicaţiile nu sunt actualizate la timp, se aşteaptă a se rezolva o speţă pe o anumită lege poate şi câteva luni, cum a fost Legea 221, s-a aşteptat aproape un an de zile după emiterea legii, în martie a venit aplicaţia", a declarat Adrian Ionică.

Vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor din Ministerul Muncii a confirmat şi el că problema principală este lipsa angajaţilor din sistem.

"Problema principală la acest moment o reprezintă lipsa de personal din instituţiile Ministerului Muncii - vorbim aici de Case de Pensii, agenţii judeţene de plăţi şi prestaţii, agenţii judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi inspectorate teritoriale de muncă. Cel mai mare deficit de personal îl avem pe Casele de Pensii, ştim cu toţii că urmează o nouă lege a pensiilor, lege care va angrena atât personalul existent cât şi personalul care trebuia angajat. Noi am semnalat aceste probleme, vizavi de personal, vizavi de aplicaţii, vizavi de timpul de lucru, probleme care au rămas fără rezolvare până în acest moment", a afirmat Adrian Ionică.

Preşedintele FSMM, Mihaela Dună, a subliniat că recalcularea celor 5 milioane de dosare va dura mult timp.

"Imaginaţi-vă că Legea 221 a fost emisă în august, a început să creeze efecte începând cu octombrie, iar un program pentru 100.000 de beneficiari a durat aproape 6 luni de zile. Cam cât durează să creeze o aplicaţie informatică pentru a recalcula aceste 5 milioane de dosare?", s-a întrebat liderul de sindicat.

Aceasta a apreciat că declaraţiile publice ale ministrului Muncii pe tema situaţiei recalculării pensiilor pun presiune pe angajaţii Caselor de Pensii, în contextului lipsei de personal.

"Deşi Legea 221 privind recalcularea pensiilor a fost încă de anul trecut în vigoare, noi am primit programul în teritoriu abia pe 23 martie. Mai mult decât atât, declaraţiile domnului ministru au exercitat presiuni asupra angajaţilor din Casele teritoriale de Pensii, pentru că noi ar trebui, într-un timp relativ scurt, să emitem aceste decizii, pentru că la nivel de număr de beneficiari sunt 100.000 de beneficiari, şi atunci orice declaraţie publică exercită o presiune asupra noastră, pentru că ne confruntăm şi cu un deficit major de personal", a completat Mihaela Dună.

***Cazul fetei de la Baia de Aramă adoptată de o familie de români din străinătate***

La 21 iunie, după apariţia scandalului adopţiei fetiţei de la Baia de Aramă, ministrul Muncii, Marius Budăi, anunţa că a cerut un raport de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj (DGASPC) în care să se spună exact ce s-a întâmplat în cazul fetiţei adoptate de o familie de români din SUA şi să prezinte punctul de vedere al psihologului şi asistentului social.

"Am dat ordin preşedintelui ANPDCA (Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie n.r.) să ceară un raport scris de la DGASPC Dolj să vedem, cei doi angajaţi de DGASPC Dolj să ne spună exact punctul lor de vedere, al psihologului şi al asistentului social. Să ne spună exact ce a fost acolo. Cel mai important acum din punctul meu de vedere este să ne ocupăm de starea copilului. Noi avem posibilitatea şi cu siguranţă o vom face. Avem potrivit legislaţiei o monitorizare post adopţie. Atât timp cât familia va fi în România noi vom face această monitorizare, iar când se va deplasa în SUA, avem o instituţie similară cu care avem încheiat un acord de colaborare şi cu siguranţă vom face această monitorizare şi dacă situaţia va şchiopăta, cu siguranţă voi informa opinia publică", a afirmat Marius Budăi, la România TV.

Patru zile mai târziu, ministrul Muncii declara că din primele verificări realizate de specialiştii în asistenţă socială care au stat de vorbă cu fetiţa adoptată de o familie de români din SUA rezultă că starea generală a fetiţei este bună.

***"Cadoul" creşterii salariului minim***

Pe 23 octombrie, după ce Guvernul Dăncilă a fost demis prin moţiune de cenzură, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a publicat un proiect de Hotărâre de Guvern conform căruia salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 2.262 lei lunar, începând din ianuarie 2020, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 13,518 lei/oră.

"Prin prezentul act normativ se propune ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat la 2.262 lei lunar începând cu data de 1 ianuarie 2020, ceea ce reprezintă o creştere de 8,7% faţă de luna decembrie 2019", se preciza atunci în Nota de fundamentare a proiectului.

O zi mai târziu, ministrul Muncii din Guvernul demis transmitea Opoziţiei că majorarea salariului minim nu este opţională.

"Le reamintesc colegilor de la PNL care se pregătesc să intre la guvernare că majorarea salariului minim nu este opţională. În Programul de Guvernare promovat de PSD şi votat de Parlament este prevăzut că salariul minim trebuie să ajungă la 2.500 de lei brut în 2022. Ca ministru al Muncii şi Justiţiei Sociale m-am ţinut de cuvânt şi am realizat toate majorările de venituri promise pentru fiecare român", preciza atunci Marius Budăi.

Pe 12 noiembrie, noul ministru liberal al Muncii, Violeta Alexandru, preciza că nu şi-a consolidat încă o părere privind nivelul la care să majoreze salariul minim, iar în Ministerul Muncii nu există niciun studiu recent care să evalueze impactul măsurii creşterii salariului minim.

În cadrul discuţiilor cu parlamentarii din Comisia pentru Muncă a Camerei Deputaţilor, aceasta a acuzat proiectul fostului Guvern PSD privind creşterea cu 100 de lei a salariului minim de la 1 ianuarie 2020 de populism şi de lipsă de fundament bugetar.

"Niciun studiu de impact nu a fost făcut în Minister în fundamentarea acestui proiect. Nu aşa se iau decizii într-o ţară normală în care eşti conştient că există impact bugetar. Mi-a fost indicat (de către parlamentarii PSD, n.r.) un material, un studiu, din 2016. De atunci realitatea s-a schimbat, nu există niciun studiu recent în minister care să fi fundamentat iniţiativa fostului Guvern de a lansa în spaţiul public un proiect de hotărâre de Guvern privind stabilirea noului salariu minim. L-am căutat, nu există niciun studiu recent", a afirmat Violeta Alexandru.

Pe 13 decembrie, salariul minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2020 a fost majorat de Guvern la suma de 2.230 de lei, adică 1.346 lei net. Aceasta reprezenta o creştere de 83 de lei, reprezentând procentual o creştere de 7,2 % faţă de luna decembrie 2019, când salariul minim brut era 2.080 lei. Astfel, tariful orar pentru un program complet de lucru de 167,333 ore creştea pentru 2020 de la 12,43 lei la 13,327 lei.

Actul normativ al Guvernului prevedea şi faptul că, începând din 2020, pentru persoanele încadrate pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în care nu sunt incluse şi sporurile şi alte adaosuri, se menţine la 2.350 lei lunar.

Nivelul salariului de bază minim brut a fost stabilit în urma dezbaterilor cu partenerii sociali, fiind organizate două şedinţe ale Consiliului Naţional Tripartit, în 26 noiembrie 2019 şi în 3 decembrie 2019, şi dezbătut în Comisia de Dialog Social de la nivelul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, în data 9 decembrie 2019.

***Pensiile administrate privat***

Noul şef de la Muncă declara, pe 5 noiembrie, în prima sa zi de mandat, că intenţia noii echipe a Ministerului Muncii de a creşte nivelul contribuţiilor la Pilonul II de pensii nu va micşora cu nimic suma aferentă Pilonului I, deoarece în mod istoric suma din Pilonul I a fost acoperită din Bugetul de Stat.

"Intenţia noastră este să creştem contribuţia la Pilonul II, a se înţelege că acest lucru nu micşorează cu nimic suma aferentă Pilonului I, pentru că istoric suma aceasta a fost acoperită de Bugetul de Stat, dar intenţia noastră este să încurajăm economiile pe durata activităţii profesionale la nivelul angajatorilor şi să-i determinăm pe aceştia să aibă o atitudine responsabilă cu privire la perioada din a doua parte a vieţii, adică să gândească planificat şi să-şi economisească fonduri astfel încât să beneficieze la pensie de veniturile pe care orice om civilizat are dreptul să le pretindă după ani de muncă", afirma Violeta Alexandru.

Aceasta a precizat că va iniţia o serie de discuţii cu administratorii fondurilor private de pensii, pentru creşterea randamentului sumelor administrate şi pentru creşterea transparenţei privind aceste fonduri.

***Se înfiinţează Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii***

Pe 14 noiembrie, Violeta Alexandru o propunea pe Mădălina Turza la conducerea nou createi Autorităţi Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, rezultată din comasarea ANPD şi ANPDC. Turza a fost numită în funcţie de premierul Ludovic Orban.

"Mădălina Turza este preşedinta Centrului European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi, activistă pentru drepturile omului şi voluntar pentru drepturile copiilor cu dizabilităţi de mai bine de 10 ani. Recunoaşterea meritelor ei a depăşit de mult graniţele României. Pe scurt, este un om modest faţă de cât a reuşit să facă - ceea ce apreciez enorm, încăpăţânat să obţină rezultate în pofida greutăţilor, un om în profesionalismul căruia am mare încredere. Va avea obiective clare pe un mandat foarte scurt şi le vom urmări împreună", preciza atunci ministrul Muncii.

***Întârzieri în dosarele de recalculare a pensiilor***

Pe 15 noiembrie, Ministerul Muncii informa că la nivelul unii septembrie peste 45.000 de dosare de recalculare a pensiilor sunt întârziate, iar media întârzierilor este între 1 şi 3 luni, însă unele ajung chiar şi până la 6 luni.

"Problemele privind recalcularea pensiilor, dar şi posibile soluţii, discutate de ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale cu directorii executivi ai caselor teritoriale de pensii. 45.252 de dosare de recalculare a pensiilor sunt întârziate conform statisticii Casei Naţionale de Pensii Publice la nivelul lunii septembrie", se menţiona într-un comunicat al ministerului.

La aproximativ o lună şi jumătate, pe 23 decembrie, Violeta Alexandru anunţa că numărul dosarelor pensionarilor aflate în proces de recalculare, cu termen depăşit, scăzuse la 3.424.

***Interzicerea cumulului pensiei cu salariul de la stat***

Pe 7 decembrie, ministrul Muncii anunţa că lucrează la un proiect de act normativ privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul de la stat.

În final, pe 23 decembrie, Guvernul a introdus această măsură, cu anumite excepţii, pentru educaţie, sănătate, cultură, însoţitorii persoanelor cu handicap şi anumite companii, precum CFR Marfă. Conform legislaţiei noi, pensionarii care revin la muncă în sistemul public nu mai pot cumula pensia cu salariul, fiind obligaţi să aleagă una din cele două variante. AGERPRES/(AS - autor: George Coman, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)