Evenimentul anului 2019 pentru judeţul Galaţi poate fi considerat descoperirea, în premieră naţională, a trei stele variabile de către specialiştii Observatorului Astronomic.

Anul 2019 a fost însă marcat în judeţul Galaţi şi de alte evenimente din domenii precum învăţământul, sănătatea, arheologia şi siderurgia.

***
Trei stele variabile de tipul EW au fost descoperite, în premieră pentru România, de specialiştii Observatorului Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii din Galaţi.

Stelele variabile au primit denumirea Galaţi V3, Galaţi V4 şi Galaţi V5, descoperirea lor fiind realizată de echipa formată din Ovidiu Tercu - coordonatorul Observatorului Astronomic Galaţi, Vlad Tudor - doctorand în astrofizică la Curtin University din Australia şi membru al Astroclubului "Călin Popovici" din Galaţi şi Alex Dumitriu - membru în consiliul de administraţie la The Astronomical Society of Glasgow şi membru al Astroclubului "Călin Popovici".

Descoperirea unor stele variabile de tipul EW (W Ursae Majoris) reprezintă o premieră în astronomia din România.

Galaţi V3 este o stea variabilă de tip Delta Scuti, variaţia strălucirii acesteia fiind de ordinul orelor. Variaţia luminozităţii este rezultatul unor procese interne care se desfăşoară în interiorul stelei. Galaţi V4 şi Galaţi V5 sunt stele variabile de tipul EW numite şi binare în contact, ele fiind un sistem format din două stele care orbitează în jurul centrului comun de masă.

"Toate aceste date au fost raportate către American Association of Variable Stars Observers, unde au fost incluse în baza de date internaţională a stelelor variabile, confirmându-se astfel descoperirea lor. Cele trei stele variabile sunt circumpolare, fiind vizibile din România tot timpul anului, cu ajutorul unui instrument optic", a declarat purtătorul de cuvânt al complexului muzeal, Florin Matei.

Specialiştii în astronomie de la Galaţi au mai descoperit în anul 2013 alte două stele variabile, denumite Galaţi V1 şi Galaţi V2.


***
Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi a celebrat în luna iunie împlinirea a 20 de ani de învăţământ superior românesc în Republica Moldova, în cadrul unei ceremonii găzduite de Universitatea de Stat 'Bogdan Petriceicu Haşdeu' din Cahul.

Rectorul universităţii gălăţene şi iniţiatorul extensiei acesteia de peste Prut, Iulian Bîrsan, a evocat cele mai importante momente ale procesului prin care a luat fiinţă Facultatea Transfrontalieră de Ştiinţe Umaniste, Economice şi Inginereşti de la Cahul.

Au fost oferite diplome de onoare, însoţite de o monografie aniversară, tuturor celor care au ajutat la realizarea acestui deziderat, 

"Douăzeci de ani de învăţământ transfrontalier înseamnă, în cifre, 22 programe de studii universitare de licenţă, la care s-au înscris  peste 3.300 de studenţi şi 26 de programe de studii universitare de masterat, cu peste 2.500 de studenţi, 13 proiecte cu parteneri din Republica Moldova şi Ucraina, 35 de cursuri de formare, 24 de cursuri de limbă română şi stagii de practică lingvistică, conferinţe, workshop-uri şi mese rotunde - douăsprezece în Republica Moldova şi cinci în Ucraina, 21 de reviste şi cărţi, plus alte activităţi cultural-educative", a declarat prodecanul Facultăţii Transfrontaliere, Gina Necula..  

Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi este singura universitate din ţară cu două extensii peste hotare, în Republica Moldova şi Italia. Este vorba despre Facultatea Transfrontalieră de Ştiinţe Umaniste, Economice şi Inginereşti de la Cahul şi despre Facultatea de Medicină din oraşul italian Enna, Sicilia, care funcţionează printr-un parteneriat cu universitatea Kuore din Enna.

***
Secţia de neurochirurgie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Galaţi a fost dotată cu un sistem complet pentru intervenţii chirurgicale pe creier şi coloana vertebrală, investiţie unică în sud-estul ţării.

Sistemul este format dintr-un dispozitiv de neuronavigaţie, un aspirator ultrasonic, un ecograf intraoperator şi o trusă endoscopică.

"Practic, cu acest sistem de ultimă generaţie, Galaţiul devine un centru regional de neurochirurgie. Cu ajutorul acestui sistem, investiţie unică în sud-estul ţării, se poate crea un mediu virtual cu imaginile obţinute la tomograf, astfel încât medicii să poată localiza cu precizie leziunile cerebrale profunde. Noul echipament permite medicilor să vadă chiar în timpul intervenţiilor chirurgicale dacă mai există ţesut tumoral, iar cu trusa endoscopică se pot realiza şi la Galaţi operaţii de hernie de disc minim invazive. În plus, se vor putea face primii paşi şi în domeniul neurochirurgiei vasculare", a declarat preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi, Costel Fotea.

Valoarea investiţiei este de 4.949.983 lei, fonduri de la Ministerul Sănătăţii şi CJ Galaţi.

***
Peste 200 de milioane de euro vor fi investiţi în combinatul siderurgic gălăţean în următorii cinci pentru a-l susţine să redevină o forţă majoră în industria siderurgică globală, a anunţat preşedintele executiv al Alianţei GFG, din care face parte şi siderurgicul dunărean, Sanjeev Gupta, la ceremonia de inaugurare a operaţiunilor Liberty la combinatul siderurgic Galaţi, din luna septembrie.

Combinatul gălăţean a fost cumpărat la începutul lunii iulie, împreună cu alte şase unităţi de producţie siderurgică şi cinci centre de servicii din şapte ţări europene. Achiziţia, în valoare de 740 milioane euro, a făcut din Liberty Steel unul dintre primii zece producători de oţel la nivel mondial, cu excepţia Chinei, cu o capacitate totală de laminare de peste 18 milioane de tone.

Liberty Galaţi este cel mai mare combinat siderurgic integrat din România, cu 7.500 de angajaţi şi o capacitate de producţie de aproximativ 3 milioane tone de oţel anual pentru clienţii din domeniul construcţiilor, naval, petrol, gaze şi energie eoliană. Volumul de producţie a crescut deja la peste 2,1 milioane tone în acest an, de la aproximativ 1,7 milioane tone în 2018. Liberty are planuri ambiţioase de a creşte nivelul de producţie la cel puţin peste 3 milioane de tone de oţel în următorii ani. Pentru a sprijini această creştere, Liberty s-a angajat să investească aproximativ 200 milioane euro în această unitate în următorii cinci ani.

Un exemplu al acestui angajament îl reprezintă noua linie de tăiere, în valoare de 3,5 milioane euro, care va genera o gamă complet nouă de produse şi clienţi pentru combinat.

"Sunt extrem de mândru să primesc mii de angajaţi calificaţi şi dedicaţi de la Galaţi în familia GFG. Ne-am angajat la un program de investiţii pe termen lung în România, la a face din combinatul de la Galaţi o rază de forţă şi prosperitate în regiune", a spus Sanjeev Gupta.

***
Noi descoperiri arheologice au fost făcute în cel mai important sit de epocă romană din sudul Moldovei, Tirighina-Barboşi, din apropierea municipiului Galaţi, în cadrul proiectului cu fonduri europene care vizează punerea în valoare a acestui obiectiv.

Astfel, în zona Castellum au fost puse în evidenţă urmele unei palisade configurate prin două rânduri de stâlpi de lemn. În spatele acestei linii de apărare a fost descoperită amprenta la sol a unui pilon construit din piatră, de formă patrulateră, aparţinând probabil unui turn de apărare. De asemenea, au fost descoperite două locuinţe romane din secolul III p. Chr.

În zona Castrum a fost descoperit unul din şanţurile de apărare aferente acestui sistem defensiv. Şanţul foarte bine păstrat are o configuraţie impresionantă - o deschidere în zona superioară de opt metri şi o adâncime maximă de 3,8 metri.

În ambele sectoare de cercetare arheologică au fost descoperite numeroase materiale arheologice: ceramică, monede, o fibulă din bronz, obiecte cu întrebuinţări diferite din bronz şi fier.

Cel mai important sit de epocă romană din sudul Moldovei, situl arheologic Tirighina-Barboşi, va fi pus în valoare de către Primăria municipiului Galaţi, printr-un proiect cu fonduri europene în valoare de peste 15 milioane lei.

Situl arheologic va avea un muzeu şi un centru de informare, va găzdui expoziţii permanente şi temporare. Totodată, se vor organiza diferite evenimente: festivaluri, concerte, lansări de carte şi alte acţiuni culturale.

***
Drona "Rebel", realizată, după doi ani de studiu şi cercetare de către inginerul Mihai Daniel Dragu, doctorand la Facultatea de Ştiinţe şi Mediu din cadrul Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi, a reuşit o performanţă unică în lume parcurgând un traseu de 260 kilometri, cel mai lung parcurs de un astfel de aparat zburător, la o altitudine de 1.900 metri.

"Din datele pe care le-am cercetat, până acum, cel mai lung traseu parcurs de o dronă avea 134 de kilometri, dar a fost făcut la câmpie, nu la munte, de către cineva din Franţa. Eu am vrut ca drona să parcurgă distanţa de la Bucureşti la Alba Iulia, ca o aniversare a inventivităţii poporului roman care i-a avut pe Vlaicu, Vuia, Henri Coandă", a spus cercetătorul.

Anul trecut, inginerul Dragu a vrut să testeze drona şi să survoleze Carpaţii, până la Alba Iulia, însă, din păcate, a luat foc.

Anul acesta însă zborul efectuat pe 15 octombrie s-a încheiat cu succes - după trei ore, drona care a decolat de la Bucureşti a ajuns în siguranţă la Alba Iulia, realizând imagini spectaculoase de la înălţime.

De altfel, drona, care utilizează un motor electric, nepoluant, poate avea multiple aplicaţii, de la domeniul protecţiei mediului, prin măsurarea poluării aerului până la agricultură, prin monitorizarea umidităţii solului. AGERPRES / (AS - autor: Dan Paic, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi / Facebook