Deschiderea loturilor 3 şi 4 ale autostrăzii A1 Lugoj-Deva a fost cel mai aşteptat eveniment al anului 2019, în judeţul Hunedoara, în condiţiile în care traficul rutier spre frontiera de vest a României se desfăşoară cu mare greutate pe drumurile naţionale, până la intrarea pe A1, în zona localităţii Margina.

Lotul 4 al autostrăzii Lugoj-Deva, dintre localităţile Şoimuş şi Ilia, construit de o firmă românească, a fost dat în folosinţă pe 14 august, şoferii având la dispoziţie, de atunci, încă 22 de kilometri de autostradă spre Arad, Timişoara sau Nădlac.

Cu toate că în această vară era aşteptată şi deschiderea lotului 3, între Ilia şi Holdea, recepţia acestui tronson în lungime de peste 21 de kilometri s-a amânat din cauza problemelor de construcţie identificate de specialişti. Cele mai cunoscute s-au referit la apariţia unei fisuri în carosabil, în lungime de 15 metri, în apropierea nodului de la Holdea. Pe lista comunicată, în septembrie, de reprezentanţii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) s-au aflat şi alte neconformităţi, cum ar fi cele legate de grosimea şi planeitatea stratului de asfalt, în anumite locuri, sau de evacuarea apelor pluviale.

Pe 19 septembrie, ministrul Transporturilor de atunci, Răzvan Cuc, a efectuat o vizită pe acest tronson, prilej cu care a detaliat mai multe nereguli identificate de specialiştii CNAIR.

Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor, vizitează şantierul lotului 3 de pe autostrada Lugoj-Deva

Foto: (c) SORIN BLADA / AGERPRES FOTO

"Sunt probleme la evacuarea apelor, nu şi-au făcut lucrările aşa cum ar fi trebuit, sunt probleme la structuri şi sunt probleme la corpul autostrăzii în urma carotelor care au fost prelevate de către CESTRIN. Cea mai gravă problemă este la nodul Holdea, unde crăpătura, care a început să-şi facă apariţia, la începutul săptămânii trecute, uşor, uşor ia amploare. În acest moment, CNAIR are în desfăşurare o expertiză pentru acest obiectiv", a spus ministrul Transporturilor.

Probleme sunt şi la lotul 2 al autostrăzii Lugoj-Deva, unde trebuie construite două tuneluri pentru urşi şi lupi, lucrarea fiind evaluată la circa 180 de milioane de euro, conform declaraţiilor făcute în luna iunie de fostul ministru al Transporturilor.

***

Cu o situaţie tensionată s-au confruntat, în acest an, şi angajaţii Complexului Energetic Hunedoara, compania intrând în procedură de insolvenţă, în luna noiembrie, din cauza problemelor financiare cu care se confruntă.

Pe fondul unei producţii de cărbune care nu a putut asigura stocul de iarnă, salariaţii termocentralei Mintia au declanşat, în acest an, o serie de proteste prin care au încercat să atragă atenţia asupra situaţiei Complexului, atât în ceea ce priveşte asigurarea energiei electrice, dar şi a necesarului de agent termic pentru încălzirea municipiului Deva.

"Încercăm să tragem un semnal de alarmă mult mai puternic decât cele de până acum, în speranţa că guvernanţii se vor întoarce cu faţa spre judeţul Hunedoara şi vor legifera în interesul nostru. Sperăm să salvăm acest producător de energie electrică, pentru că mai are multe de spus pe piaţa energiei din România", spunea, pe 24 iunie, la un miting organizat în Deva, preşedintele Sindicatului "Solidaritatea Hunedoara", Cristian Iştoc.

CEH a intrat în procedură de insolvenţă, pe 14 noiembrie, după ce instanţa Tribunalului Hunedoara a admis cererea formulată în acest sens de către mai mulţi creditori ai companiei. Cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă a fost formulată într-un dosar în care se regăsesc 20 de creditori ai CEH, între aceştia numărându-se Direcţia Generală a Administrare Mari Contribuabili şi Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului.

***

Anul 2019 a consemnat şi cel mai lung protest desfăşurat în subteran de minerii din Valea Jiului, în ultimii 15 ani, conform sindicaliştilor. Ortacii de la Paroşeni şi Uricani au protestat, din 28 octombrie, vreme de 11 zile, nemulţumiţi de faptul că Ordonanţa 36, care le garanta plata unor venituri de completare în cazul concedierilor colective, nu a mai fost prelungită.

Foto: (c) SORIN BLADA / AGERPRES FOTO

Situaţia s-a detensionat pe 7 noiembrie, după ce noul guvern a anunţat că în circuitul de avizare se află un proiect de ordonanţă de urgenţă care va soluţiona revendicările minerilor.

***

Cu o situaţie de incertitudine se confruntă şi siderurgiştii de la ArcelorMittal Hunedoara, după ce administraţia combinatului a decis să suspende temporar producţia, începând cu 1 decembrie. Situaţia a fost generată din cauza preţului ridicat la energie şi gaz metan, ca efect al aplicării Ordonanţei 114, susţin sindicaliştii de la această companie.

Foto: (c) SORIN BLADA / AGERPRES FOTO

În ceea ce priveşte activitatea combinatului, aceasta ar putea fi reluată, cel mai devreme, după 10 ianuarie 2020, a declarat prim-vicepreşedintele Sindicatului "Siderurgistul", Gheorghe Buitureanu. Până atunci, angajaţii au fost trimişi în concediu de odihnă, atât cei care mai aveau zile neefectuate din acest an, cât şi cei care urmau să le primească anul viitor.

***

Pe de altă parte, anul 2019 a fost marcat şi de una dintre invenţiile unui inginer auto din Deva, care a gândit şi pus pe hârtie un mecanism de transmisie ce permite creşterea autonomiei maşinilor electrice cu circa 30%.

Foto: (c) SORIN BLADA / AGERPRES FOTO

Invenţia inginerului Romeo Cătălinoiu, premiată la Salonul Auto Bucureşti (SAB), se reflectă într-un consum de energie mai mic şi, implicit, în mărirea duratei în care autovehiculul poate fi folosit după o singură încărcare la priză. Invenţia se numeşte reductor mecanic cu raport de transmisie variabil autoadaptiv şi a fost dusă la bun sfârşit după doi ani de studiu şi cercetare. Prototipul invenţiei va fi gata până anul viitor, la următoarea ediţie a SAB.

***

Pe linia performanţelor este de notat şi faptul că, pe 16 martie, bibliotecarul Avram Iancu, din Petroşani, cunoscut pentru reuşitele sale din domeniul înotului extrem, a reuşit să se claseze pe locul al treilea la Ultramaratonul "6633 Arctic Ultra" de la Cercul Polar de Nord, una dintre cele mai grele competiţii din lume.

La temperaturi care scad şi la minus 30 de grade Celsius, sportivii trebuie să străbată un traseu în lungime de 617 kilometri, de la Eagle Plains (Yukon, teritoriile de nord ale Canadei) până la Tuktoyaktuk, pe banchiza de la Oceanul Arctic.

Iancu a participat pentru a doua oară la acest ultramaraton, după ce la prima ediţie a fost nevoit să se retragă din motive de sănătate. AGERPRES / (AS - autor: Sorin Blada, editor: Karina Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)