Fabrica Electroputere Craiova s-a închis în decembrie 2019, când ultimii angajaţi au finalizat cea din urmă comandă - reparaţia unui transformator de 440 MVA pentru Centrala de la Cernavodă, care a fost executat tot aici, în urmă cu mai bine de 30 de ani, iar acum a fost adus la reparat.

Conducerea societăţii a anunţat că deşi activitatea operaţională se încheie, este puţin probabil ca firma să fie dizolvată în 2020. Potrivit situaţiei financiare la 30 septembrie 2019, Electroputere SA a înregistrat o pierdere cumulată din anii precedenţi de 425.227.259 lei, capitaluri proprii negative în sumă de 240.164.603 lei, datorii curente nete în sumă de 533.553.181 lei, iar pierderea pentru perioada încheiată la această dată era de 41.860.517 lei.

"Aceste aspecte indică o incertitudine cu privire la continuitatea activităţii societăţii şi un risc scăzut de lichiditate. Totodată, în conformitate cu prevederile legii nr. 31, art. 158, dacă administratorii constată că, în urma unor pierderi, activul net, determinat ca diferenţa între totalul activelor şi datoriile societăţii, reprezintă mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social, vor convoca adunarea generala extraordinară, pentru a hotărî reintregirea capitalului, reducerea lui la valoarea rămasă sau dizolvarea societăţii. Conducerea societăţii apreciază că este puţin probabil ca societatea să fie dizolvată în următoarele 12 luni, însă activitatea operaţională va fi încheiată la 31.12.2019, urmând ca în anul 2020, acţionarii să ia o decizie cu privire la continuarea/închiderea activităţii. Aceste situaţii financiare nu includ ajustări care ar putea proveni din rezultatul acestei incertitudini legate de continuitatea activităţii", a precizat conducerea societăţii.

În iunie 2019, sindicatul a fost anunţat că se va restructura personalul existent şi va rămâne o formulă restrânsă. "După ce s-au dat primele preavize în luna iunie, la Divizia Motoare Electrice, a urmat a doua înştiinţare de disponibilizare prin care ne-au anunţat că se închide activitatea operaţională, deci activitatea de producţie. Ceva era de bănuit, deoarece din 2019 nu s-au mai luat contracte noi, pentru ca personalul existent să poată lucra şi să îşi ia salariile. Motivele au fost pierderile pe care Electroputere le-a generat din activitatea de producţie, care au crescut în fiecare an, la 8-9 milioane de euro ş.a.m.d.", a declarat liderul Sindicatului Electroputere Craiova, Cătălina Tibeică.

Ultimul produs la care au lucrat angajaţii Electroputere a fost un transformat de 440 MVA pentru Centrala de la Cernavodă, care a fost executat tot aici în urmă cu 30 şi ceva de ani şi acum a fost adus la la reparat. A mai fost un transformator de 280 MVA pentru Grecia, dar s-a renunţat la acesta.

În fază iniţială, Electroputere a avut patru divizii: aparataj-electric, care s-a desprins de Electroputere şi a fost preluată de unul dintre foştii directori, care a şi plecat din fabrică, Divizia de Maşini Electrice Rotative, Divizia de Transformatoare şi Divizia de locomotive, care acum câţiva ani a fost preluată de Gruia Stoica, iar reparaţiile de locomotive se fac la Reloc, firmă aflată peste drum de Electroputere.

Înainte de iunie 2019 au fost disponibilizări colective, adică persoanele care au dorit să plece au plecat voluntar cu plăţi compensatorii, cum pleacă şi ultimii angajaţi, în funcţie de vechime, adică un coeficient de 0,2 salarii la anul de muncă.

Curtea de Conturi a României susţinea, în raportul public aferent anului 2015, că Al-Arrab Contracting Company Limited a încălcat contractul de privatizare a Electroputere SA Craiova încheiat cu AVAS în anul 2007 prin care a achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni, întrucât nu a îndeplinit angajamentele asumate, inclusiv pe cele legate de menţinerea a 3.353 salariaţi în cel de al cincilea an investiţional.

Potrivit sursei citate, în anul 2012 Electroputere Craiova mai avea 1.021 salariaţi, în loc de 3.353 cum era prevăzut în planul de afaceri asumat de Al-Arrab Contracting Company Limited la privatizare, însă prin contractul de vânzare-cumpărare acţiuni nu s-a prevăzut o clauză penalizatoare pentru nerespectarea obligaţiei privind menţinerea în societate a numărului de personal prevăzut în acest plan de afaceri.

Fondată la 1 septembrie 1949 şi destinată producţiei de utilaj electrotehnic greu, numele fabricii "Electroputere" este legat de realizarea sistemului energetic românesc şi modernizarea sistemului feroviar şi urban. Datorită unui însemnat volum de investiţii, cooperării cu firme de prestigiu din Elveţia, Suedia, Franţa, Germania şi Italia, precum şi a eforturilor unui mare număr de specialişti, marca Electroputere a devenit cunoscută în peste 100 de ţări de pe toate meridianele globului.

Din 1991, s-a constituit în societate pe acţiuni şi a intrat într-un proces de restructurare care a constat, în cea mai mare parte, în concedieri masive de personal. După mai multe încercări eşuate, Electroputere a fost privatizată în luna noiembrie 2007, pachetul majoritar de acţiuni de 86,28% fiind cumpărat de la statul român de firma saudită Al-Arrab Contracting Company Limited cu 2,34 milioane euro. Chiar dacă la cumpărare reprezentanţii firmei saudite au anunţat că nu vor vinde terenul, ci vor dezvolta activitatea fabricii, la sfârşitul anului 2011 au vândut dezvoltatorului imobiliar K&S Developments circa 12 hectare de teren din curtea societăţii cu un preţ vehiculat de 30 milioane euro, unde a fost ridicat un mall care poartă numele de ElectroputereParc.

***

În octombrie 2019, la fabrica din Craiova, constructorul auto american Ford a început producţia de serie a noului Ford Puma, primul vehicul hibrid construit în România, un crossover compact inspirat din gama SUV-urilor.

Pentru lansarea acestui nou model, compania susţine că a investit 200 de milioane de euro şi a finalizat în acest an procesul de recrutare a aproximativ 1.700 de noi angajaţi: operatori de bază şi personal calificat.

Foto: (c) Lu Yang / Xinhua

Totodată, pentru a răspunde cererii crescute de pe piaţa europeană, Ford a introdus al treilea schimb la fabrica din Craiova. În acest moment, Ford Craiova are aproximativ 6.200 de angajaţi care lucrează în trei şi patru ture atât pentru producţia de vehicule, cât şi pentru cea de motoare.

Pe lângă tehnologia de motorizare mild-hybrid, Ford Puma dispune de un spaţiu de încărcare de 456 litri, inclusiv Ford MegaBox. Totodată noul model produs la Craiova vine cu tehnologii ce conferă încredere, printre care Tempomatul Adaptiv cu Oprire-Pornire (Adaptive Cruise Control with Start & Stop), Sistemul de recunoaştere a indicatoarelor rutiere (Speed Sign Recognition) şi Sistemul de centrare pe mijlocul benzii (Lane Centring). Ford Puma prezintă caracteristici de confort premium, cum ar fi scaunele cu masaj lombar, primele de acest fel din segment, precizează compania.

Ford Puma este unul dintre cele 17 vehicule electrificate pe care Ford le va lansa în Europa până în 2024. La începutul acestui an, Ford a anunţat că fiecare nou autoturism pe care îl va lansa va include o opţiune electrificată - mild-hybrid, full-hybrid, plug-in hybrid sau full-electric - oferind una dintre cele mai cuprinzătoare game de opţiuni electrificate pentru clienţii europeni. Ford se aşteaptă ca motoarele electrice să reprezinte mai mult de jumătate din vânzările de autoturisme ale companiei până la sfârşitul anului 2022.

De Ziua Naţională a României, Ford a livrat către pieţele europene primele autoturisme Ford Puma produse la fabrica din Craiova. Ford România a anunţat că, pe măsură ce producţia avansează, va continua sa trimită unităţi ale modelului Puma în toate ţările din Uniunea Europeana, pentru a sprijini lansarea comercială care va demara în ianuarie.

***

Profesorii Colegiului Naţional "Ştefan Odobleja" din Craiova au reluat protestele începute în 2018 în semn de nemulţumire faţă de spaţiile insuficiente în care spun că sunt nevoiţi să desfăşoare orele de curs pe care le-au redus la 40 de minute, după ce primăria a decis, în urmă cu un an şi jumătate, să pună una dintre clădirile unităţii de învăţământ la dispoziţia Liceului "Voltaire", înfiinţat în anul 2015, sub egida Universităţii Craiova, şi care avea nevoie de sediu pentru acreditare.

Şi elevii au protestat în repetate rânduri, susţinând că nu mai vor să îşi desfăşoare orele în condiţii improprii, pentru că nu au săli de clasă stabile şi sunt nevoiţi să se plimbe cu ghiozdanele în spate dintr-o sală în altă în fiecare pauză.

Potrivit cadrelor didactice de la Colegiul "Odobleja", liceul are 32 de clase şi 16 săli de curs, iar în aceste condiţii pe holuri se creează ambuscade în pauze, motiv pentru care au decis să protesteze în fiecare zi, de la începutului anului şcolar, câte o oră în faţa Primăriei Craiova şi câte o oră în faţa sediului IŞJ Dolj. Cadrele didactice au refuzat propunerea primarului Mihail Genoiu de a transforma laboratoarele realizate cu fonduri europene în săli de curs pentru orice disciplină, pe motiv că acestea au fost amenajarea doar pentru anumite cursuri.

Întrebat despre situaţia Colegiului "Odobleja" din Craiova, Genoiu a afirmat că, din punctul său de vedere, discuţiile pe această temă sunt încheiate. "Am stabilit, la un moment dat, o comisie cu reprezentanţi ai Primăriei Craiova, ai IŞJ Dolj, care a inventariat toate spaţiile şi aştept situaţia cu spaţiile excedentare pe care comisia trebuie să mi-o prezinte. (...) O să-mi reiese din aceste calcule necesarul de cheltuieli pe Colegiul 'Odobleja' şi le garantez de pe acum că pe 2020 le voi reduce cheltuielile la nivelul calculului. Restul, dacă vor să le ţină, să şi le suporte. Pentru că am descoperit la o unitate şcolară că se lua o chirie pe un spaţiu la jumătate din valoarea utilităţilor şi chiria cuprindea şi utilităţile şi întreţinerea. Sau a fost, la un moment dat, la un colegiu, un ministru ca să vadă nişte spaţii pentru care solicitam reabilitarea de către Guvern: aceste spaţii nu erau folosite, erau închise şi în interior erau 30 de grade iarna, în luna decembrie. Deci, practic, grija faţă de aceste spaţii va fi următorul obiectiv şi faţă de aceste cheltuieli. Nu suntem în comunism 'de la fiecare, la fiecare după nevoi'", a afirmat primarul Craiovei în luna decembrie.

***

Pentru prima dată după 1989, un partid de dreapta a câştigat alegerile în Dolj, candidatul PNL, Klaus Iohannis, câştigând turul al doilea al alegerilor prezidenţiale în judeţ cu 51,78% din voturile valabil exprimate, iar candidatul PSD, Viorica Dăncilă - 48,22%. Numărul total al voturilor valabil exprimate în cele 531 secţii de votare a fost de 287.999, numărul voturilor nule - 4.837, numărul total al alegătorilor care au votat utilizând urna specială a fost de 4.520, iar numărul persoanelor care au votat pe lista electorală suplimentară a fost de 36.050. Numărul total al alegătorilor prevăzut în lista electorală permanentă existentă a fost de 569.101, iar numărul total al celor care s-au prezentat la vot a fost de 292.838, prezenţa la urne fiind de 51,46%.

***

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Dolj, Ion Prioteasa, şi ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, au semnat în luna mai, la Craiova, proiectul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Dolj în valoare de 445,83 milioane de euro pentru continuarea Masterplanului de apă şi apă uzată al judeţului, finanţat prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM).

Investiţiile propuse în cadrul acestui proiect vor continua lucrările pentru alimentare cu apă şi realizarea reţelei de canalizare în judeţ care au fost demarate prin programele anterioare, ISPA şi POS Mediu 2007-2013, în urmă cu circa 10 ani, pentru care au fost implementate, până în prezent, proiecte în valoare de peste 260 de milioane de euro. De asemenea, în proiect este inclusă şi conducta de apă firul II din sursa Izvarna, astfel încât toţi locuitorii Craiovei să aibă la robinete "apă plată de izvor", potrivit reprezentanţilor autorităţilor locale.

Prin intermediul acestui proiect se vor amenaja peste 25.000 de branşamente, 154 de kilometri de reţea canalizare, 96 de kilometri de conducte de apă, staţii de clorinare şi staţii de epurare a apelor uzate în 23 de unităţi administrative: Craiova, Cârcea, Malu Mare, Breasta, Bucovăţ, Gherceşti, Mischii, Şimnicu de Sus, Işalniţa, Coţofenii din Dos, Calafat, Maglavit, Băileşti, Poiana Mare, Piscu Vechi, Rastu Nou, Cerăt, Bechet, Ostroveni, Călăraşi, Dăbuleni, Pleniţa şi la nivelul UAT Dolj.

***

Foto: (c)  MARIOARA PAULESCU (C) / AGERPRES FOTO

Societatea Naţională "Transgaz" a început, în luna mai, lucrările la primul tronson al conductei de gaze naturale Craiova - Segarcea - Băileşti - Calafat, investiţie de peste 33,5 milioane de lei din surse proprii ale companiei. Directorul de dezvoltare al Transgaz, Ion Tătaru, a afirmat că primul tronson al acestei conductei face legătura între localităţile Craiova şi Segarcea şi va asigura alimentarea cu gaze a localităţilor Malu Mare, Ghindeni, Teasc, Calopăr şi Segarcea, adică circa 25.000 de locuitori vor avea gaze naturale, vor fi alimentate 12 şcoli, 13 grădiniţe, un spital şi peste 20 de cabinete medicale. AGERPRES / (AS - autor: Maria Mitrică, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)