Aradul a fost marcat, în 2019, de o schimbare politică majoră, prin plecarea lui Gheorghe Falcă de la conducerea primăriei după 15 ani, el fiind ales europarlamentar, însă a fost şi anul unor investiţii importante derulate sub genericul 'regenerarea urbană', care au făcut din municipiu un şantier uriaş.

*** În 21 iunie, Gheorghe Falcă a anunţat că şi-a depus demisia din funcţia de primar, pentru a putea să-şi preia mandatul de eurodeputat câştigat în urma alegerilor europarlamentare din 26 mai. Anunţul că îşi va încheia mai devreme cel de-al patrulea mandat consecutiv a fost o surpriză pentru foarte mulţi arădeni, care credeau că edilul s-a înscris în cursa electorală doar pentru "a ridica" listele PNL. El a obţinut însă mandatul de pe locul 8 al listei şi a plecat de la conducerea Primăriei Arad, unde a ajuns în urma alegerilor locale din 2004.

"Voi merge în Parlamentul European, voi respecta votul primit de la cetăţeni. După 19 ani de administraţie locală, patru ani ca vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Arad şi 15 ca primar al municipiului Arad, am ales o schimbare în cariera politică. Voi trece din zona executivă în cea de legiferare europeană, şi să ştiţi că nu sunt novice la Bruxelles, pentru că de nouă ani sunt reprezentatul municipiilor din România în Comitetul Regiunilor. Am deja o experienţă cu privire la fluxul de legiferare european, până acum am făcut parte din două comisii în Comitetul Regiunilor, care sunt legate de politica de coeziune europeană şi de politica bugetară", spunea Falcă.

O săptămână mai târziu, consilierii locali au decis să-l desemneze pe viceprimarul Călin Bibarţ (PNL) să exercite atribuţiile de primar până la alegerile locale din 2020. Bibarţ a fost singura propunere, astfel că a obţinut 16 voturi din cele 16 exprimate, însă majoritatea consilierilor PSD au lipsit de la vot.

*** Tot în plan politic, judeţul Arad a câştigat în premieră doi europarlamentari. Pe lângă Falcă, la Bruxelles a plecat şi liderul filialei judeţene USR, Vlad Botoş. El s-a aflat pe poziţia a şaptea a listei USR-PLUS şi a renunţat la calitatea de manager la o companie multinaţională din domeniul automotive pentru a prelua mandatul câştigat.

"Eu voi fi un europarlamentar al arădenilor, nu plec la Bruxelles pentru a fugi de răspundere şi responsabilitate. Îmi voi duce acest mandat la capăt cu multă responsabilitate", spunea Vlad Botoş.

Judeţul Arad a mai avut europarlamentar în perioada 2009-2014, pe Iosif Matula.

*** Şantierele deschise în tot judeţul, dar în special în municipiul Arad, au produs nu doar mulţumire, ci şi mult deranj. Pe multe drumuri judeţene aflate în lucru s-a circulat cu dificultate luni de zile, iar în municipiul Arad s-a lucrat în toate cartierele, în cadrul proiectului administraţiei locale de "regenerare urbană", cu o valoare totală de 50 de milioane de euro.

Primăria Arad a început demolarea a peste 6.000 de garaje metalice, majoritatea construite înainte de 1989, pentru a reamenaja spaţiile dintre blocuri, cu parcări la sol sau supraetajate, alei pietonale, spaţii de joacă şi spaţii verzi.

"Regenerarea urbană" se va încheia în decembrie 2020, când vor fi finalizate în marile cartiere de blocuri şi opt parcări supraterane, ce vor oferi 8.000 de locuri.

*** Încă de la începutul anului 2019, administraţia locală a anunţat că, în paralel cu "regenerarea urbană", vor avea loc ample lucrări de reabilitare a centrului oraşului, estimate la 35 milioane de euro. Şantierele au fost deschise în vară, provocând un disconfort mare atât pentru locuitorii zonei, cât şi pentru şoferi. Bulevardul Revoluţiei este spart pe toată lungimea, pentru schimbarea conductelor de apă şi termoficare, lucrări similare fiind în derulare şi pe străzile adiacente.

Şantierele ar urma să fie închise la finalul anului 2020, timp în care vor fi refăcute şi faţadele mai multor palate din zona centrală a oraşului.

*** Pentru a-i obliga pe arădeni să-şi refacă faţadele clădirilor istorice, primăria a anunţat, în premieră, introducerea supraimpozitării. Peste 1.000 de arădeni au fost anunţaţi că vor plăti pentru prima dată "taxa de paragină", adică un impozit majorat cu până la 500%, pentru că nu şi-au executat lucrări de reparaţii la clădiri.

În această situaţie sunt proprietari care au locuinţe în 391 de clădiri din zona centrală a municipiului, multe dintre ele palate istorice. Aceste imobile au faţadele foarte degradate şi pot pune în pericol trecătorii, prin desprinderea tencuielii sau a unor elemente arhitecturale.

*** În timp ce unii au fost supraimpozitaţi în 2019, mii de arădeni au beneficiat de gratuităţi sau reduceri la transportul public. În 12 martie, consilierii municipali au aprobat, cu unanimitate de voturi, un proiect în urma căruia preşcolarii şi elevii pot circula gratuit cu mijloacele de transport în comun ale Companiei de Transport Public. Studenţii din învăţământul superior acreditat primesc o reducere de 50% din preţul abonamentului lunar, iar pensionarii cu vârste de peste 70 de ani şi cei sub această vârstă dar cu un venit mai mic de 1.200 de lei pe lună pot circula gratuit. Ceilalţi pensionari plătesc jumătate din preţul abonamentului.

*** Anul 2019 a adus şi veşti rele. Comunitatea arădeană a fost profund marcată de moartea alpinistului Zsolt Torok (45 de ani). El a fost găsit mort în Munţii Făgăraş, pe 17 august, după ce fusese dat dispărut.

Trei zile mai târziu, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de decorare post-mortem a alpinistului Zsolt Torok.

"În semn de înaltă apreciere şi recunoaştere pentru importantele performanţe sportive obţinute de-a lungul timpului, pentru determinarea şi pasiunea cu care şi-a desăvârşit poziţia de alpinist la nivel naţional şi internaţional, precum şi pentru contribuţia semnificativă adusă sportului românesc, Preşedintele Klaus Iohannis a conferit post-mortem Ordinul Naţional 'Pentru Merit' în grad de Cavaler alpinistului Zsolt Torok", menţiona un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

*** Una dintre marile nerealizări ale anului 2019 este legată de pasajul peste calea ferată aflat încă în construcţie pe centura municipiului Arad. Proiectul a fost început în 2012 şi trebuia finalizat un an mai târziu, însă nu au mai fost alocate fonduri guvernamentale, iar lucrările au fost sistate imediat ce au început. În anul 2017, s-a reluat licitaţia de atribuire a lucrărilor, iar şantierul a fost redeschis în toamna anului 2018. Totuşi, s-a lucrat doar câteva luni, pentru că în 2019 muncitorii s-au izbit de refuzul unor proprietari ai terenurilor din apropiere de a permite relocarea reţelelor de electricitate. Fără front de lucru, firma s-a retras de pe şantier, după ce a realizat sub 20% din lucrările contractate, în condiţiile în care pasajul ar fi trebuit dat în folosinţă în februarie 2020.

Arădenii şi şoferii aflaţi în trecere resimt lipsa acestui pasaj, pentru că sunt nevoiţi să traverseze o cale ferată unde barierele coboară foarte des, astfel că pe centură se formează coloane de câţiva kilometri de mai multe ori pe zi.

*** Anul 2019 a început şi s-a încheiat sub semnul pestei porcine africane, în judeţul Arad. În ianuarie a fost confirmat primul focar, care a fost stins în luna martie, însă ulterior boala a apărut în mai multe localităţi, în total fiind confirmate 33 de focare. Peste 3.300 de porci din gospodăriile arădenilor au fost ucişi preventiv, pentru a se opri răspândirea bolii, iar focarele au fost declarate stinse abia în luna decembrie. AGERPRES / (AS - autor: Marian Buga, editor: Oana Popescu, editor online: Irina Giurgiu)