După peste un deceniu de la demararea proiectului de construcţie a unui aeroport civil la Braşov, în Ghimbav, anul 2019 a însemnat parcurgerea unor paşi concreţi, importanţi privind implementarea acestuia, dar şi, în premieră, obţinerea unui sprijin financiar guvernamental.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, Adrian Veştea, a susţinut, în noiembrie, că proiectul aeroportului va înregistra un progres de aproximativ 90% până la sfârşitul anului viitor şi s-a declarat convins că actualul guvern liberal va sprijini financiar acest obiectiv.

"CJ Braşov şi aeroportul au în derulare contracte de peste 53 milioane de euro, contracte care vor avea finalitate anul viitor. Deci, putem spune, fără niciun fel de emoţie, că, până la finalul anului viitor, vom fi într-un progres de aproape 90%, lucru care mă bucură foarte mult. Am toată convingerea că alături de noi, CJ Braşov, va veni şi Guvernul României, pentru a sprijini aceste contracte pe care le avem în implementare, iar astfel acest obiectiv nu va mai deveni un subiect de campanie electorală, ci, din contră, va fi unul realizat", a spus Veştea, cu prilejul semnării contractului pentru realizarea a celei de a treia etape a proiectării şi execuţiei balizajului.

Pe 13 februarie, în contextul alocărilor bugetare şi al dezbaterilor din Parlament pe marginea Legii Bugetului pentru anul 2019, obiectivul de investiţii "Aeroportul Internaţional Braşov - Ghimbav" a obţinut, pentru prima dată de la demarare, finanţare de 23 de milioane de lei de la bugetul de stat.

Pe 8 martie, Consiliul Judeţean Braşov a aprobat protocolul de colaborare cu RA Romatsa, care creează cadrul legal necesar pentru implementarea serviciilor de navigaţie aeriană pe viitorul aeroport Braşov-Ghimbav. În contextul semnării protocolului, directorul general al RA Romatsa, Mircea Boştină, a arătat că momentul este cu atât mai importat cu cât, în ultimele cinci decenii, nu s-a mai deschis niciun aeroport în România.

Conform protocolului, Romatsa va furniza serviciile de trafic aerian, de comunicaţii aeronautice, navigaţie şi supraveghere în domeniul aeronautic şi, de asemenea, va asigura şi serviciile meteorologice, informarea aeronautică, va coordona serviciile de căutare şi salvare. Totodată, Consiliul Judeţean Braşov şi Romatsa vor colabora pentru elaborarea cerinţelor operaţionale, tehnice şi de siguranţă, inclusiv estimarea bugetului necesar pentru amenajarea şi dotarea unor spaţii precum turnul de control sau pentru sistemul de balizaj.

Licitaţia pentru obiectivul "Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav Etapa a III-a - Proiectare şi Execuţie Lucrări de Construcţii şi Instalaţii Obiectul Terminal de Pasageri", la care au participat patru ofertanţi, s-a finalizat pe 13 mai, prin declararea câştigătoare a firmei Construcţii SA Sibiu, contractul cu aceasta fiind în valoare de 145,2 milioane de lei. CJ Braşov preciza, pe 13 mai, că toţi ofertanţii au obţinut punctaj maxim după etapa de evaluare a ofertelor tehnice, astfel că "diferenţa a făcut-o preţul", valoarea estimată a proiectului fiind de 184,6 milioane de lei.

Contractul pentru construcţia terminalului de pasageri al Aeroportului Internaţional Braşov - Ghimbav a fost semnat pe 21 august, în urma expirării perioadei de contestaţii, cu asocierea Bog'Art SRL - UTI Grup SA - UTI Facility Management SA. Contractul are valoarea de 145.581.179,94 lei (inclusiv TVA), iar cele trei firme asociate au la dispoziţie 12 luni pentru a executa prevederile contractului - trei luni pentru realizarea proiectului tehnic şi nouă luni pentru execuţia propriu-zisă a lucrărilor de construcţii şi instalaţii pentru Terminalul de pasageri al Aeroportului Internaţional Braşov.

Ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, s-a declarat, în 27 august, optimistă că suma necesară pentru realizarea proiectului Aeroportului Internaţional Braşov - Ghimbav va putea fi decontată din bani europeni, la fel şi investiţiile deja făcute de administraţia locală în pistă şi în căile de rulare.

Pe 15 noiembrie, premierul liberal Ludovic Orban a declarat, la Braşov, că guvernul pe care îl conduce va aloca bani din bugetul de stat pentru finalizarea aeroportului civil de la Ghimbav.

*** Anul 2019 a însemnat, atât pentru braşoveni, cât şi pentru turiştii care vizitează zona, începerea lucrărilor la mult aşteptata autostradă.

Premierul Ludovic Orban a precizat, la Braşov, pe 15 noiembrie, că unul dintre obiectivele prioritare este şi "desţelenirea" tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov: "Din punctul nostru de vedere, reprezintă o prioritate. Oricum, sunt convins că vom ajunge de la Bucureşti la Braşov mult mai repede cu avionul pe aeroportul realizat de Consiliul Judeţean, decât pe tronsonul de autostradă. Dar, ne propunem ca obiectiv să realizăm şi acest tronson de autostradă. Evident, nu putem să o facem într-o guvernare de tranziţie, care are o durată de maximum un an de zile şi acest obiectiv nu poate fi asumat decât pentru un mandat de patru ani".

El a subliniat, cu prilejul respectiv, că Guvernul va lua "în maximum o lună" decizia referitoare la realizarea Autostrăzii Braşov - Comarnic, respectiv dacă acest tronson se va realiza cu bani de la buget sau prin parteneriat public privat (PPP), susţinând că Guvernul Dăncilă "n-a făcut nimic" în acest sens.

Contractul pentru realizarea lucrărilor la Autostrada Braşov - Comarnic a fost semnat, pe 20 mai, în prezenţa fostului premier social-democrat Viorica Dăncilă. În context, fostul ministru PSD al Transporturilor, Răzvan Cuc, a anunţat că va fi reziliat contractul cu constructorul care efectuează lucrările pe DN 73, " un important drum turistic, spre Bran".

În cele din urmă, contractul, cu asocierea al cărei lider este firma Azvi, nu a fost reziliat.

**** Pe 5 decembrie, după mai bine de şapte ani de la încheierea contractului şi startul lucrărilor de reabilitare pe tronsonul argeşean, DN 73, denumit "drumul ruşinii", a fost dat în folosinţă cu strat de asfalt nou în proporţie de 100%. După 3 ani, pe tronsonul braşovean Râşnov - Bran, cel mai circulat drum turistic al judeţului Braşov, se va circula fără restricţii.

*** În ianuarie, Compania Airbus Helicopters România a finalizat, la fabrica din Ghimbav, contractul de revizie şi retrofit pentru patru elicoptere 365 N Dauphin, elicoptere similare celor care aparţin serviciilor speciale române, un contract care s-a derulat pe parcursul a doi ani, în valoare de aproximativ cinci milioane de euro. Elicopterele au şase locuri, în afară ce echipaj, iar modificările nu afectează nici în plus nici în minus siguranţa aparatelor de zbor.

*** Anul 2019 a fost, în judeţul Braşov, unul al investiţiilor în sănătate. Dacă în 2016 totalul fondurilor alocate din bugetul CJ Braşov spitalelor pentru cheltuieli de capital şi bunuri şi servicii a fost de 8,1 milioane de lei, în bugetul din 2019 au fost prevăzute peste 31 de milioane de lei cu această destinaţie. Investiţiile, atât din bugetul propriu, al judeţului, cât şi pe fonduri europene, vor continua şi în 2020, a promis preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea.

S-au inaugurat secţii reabilitate, modernizate, la Spitalul de Copii, la Boli Infecţioase, Neuropsihiatrie şi la Spitalul Clinic de Urgenţă Judeţean.

Şi Policlinica Spitalului Clinic de Urgenţă Braşov va beneficia de noi echipamente medicale în valoare de peste 10 milioane lei, printr-un proiect finanţat din fonduri europene. Contractul de finanţare a fost semnat pe 15 noiembrie, în prezenţă autorităţilor judeţene, a conducerii Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Centru, precum şi a premierului Ludovic Orban. Din această sumă vor fi achiziţionate 163 de echipamente şi aparatură medicală de 58 de tipuri diferite, pentru dotarea a 12 cabinete din cadrul Ambulatoriului integrat al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, care vor contribui la creşterea calităţii serviciilor medicale, precum şi la eficientizarea sistemului de sănătate prin reducerea internărilor evitabile.

CJ Braşov a elaborat, în total, şase proiecte pentru dotarea cu aparatură a spitalelor din subordine, în valoare de peste 50 milioane de lei, şi trei proiecte de eficientizare energetică a clădirilor unor unităţi sanitare, în valoare de peste 65 milioane de lei, cu finanţare prin Programul Operaţional Regional.

La Spitalul de Copii, după trei ani de investiţii de la bugetul judeţul, spitalul are, practic, toate secţiile renovate, a subliniat preşedintele CJ Braşov, Adrian Veştea. El a menţionat că, după ce s-au realizat lucrările necesare în interior, urmează proiectul de eficientizare energetică a clădirii, pentru care se vor căuta surse de finanţare.

*** Liderul PNL Braşov, Adrian Veştea, preşedinte al Consiliului Judeţean, a declarat, în decembrie, că "se bate" pentru realizarea marilor proiecte ale judeţului Braşov, cum este cel al spitalului regional, "aşa cum a făcut-o şi când era în Opoziţie", subliniind că îi va fi mult mai uşor cu un guvern liberal. Declaraţia a venit în contextul în care Ordinul emis de fostul ministru social-democrat Sorina Pintea privind arondarea viitorului spital regional de la Braşov a fost retras de guvernul Orban, din procedura de transparenţă, imediat după instalare.

Conform liderilor PSD Braşov, retragerea Ordinului de Ministru privind stabilirea ariei de acoperire a viitorului spital regional de la Braşov din transparenţă decizională va întârzia elaborarea studiului de fezabilitate de către consultanţii BERD pentru acest proiect, împiedicând realizarea acestuia la termenele avansate de autorităţi.

La începutul lunii decembrie, Adrian Veştea a anunţat că a primit asigurări de la premier şi ministrul Sănătăţii, Victor Costache, că respectivul document va fi repus în procedura de transparenţă, în cursul lunii decembrie.

În mod concret, în ianuarie 2019, primarul Braşovului, George Scripcaru, şi directorul Infrastructură Municipală şi de Mediu din cadrul BERD, Susan Goeransson, au semnat Acordul de asistenţă dintre municipiul Braşov şi BERD în vederea pregătirii proiectului pentru construirea Spitalului Regional Braşov.

*** Pe 10 decembrie, preşedintele - director interimar al CSM Corona, Liviu Dragomir, şi-a dat demisia, după ce handbalistele braşovence au fost sancţionate de FRH, fiind suspectate că ar fi efectuat proceduri medicale interzise de legea anti-doping. Ca urmare, primarul Braşovului, George Scripcaru, a anunţat că va propune, în perioada următoare, spre aprobarea Consiliului Local, mai multe măsuri administrative împotriva persoanelor vinovate de prejudiciile atât financiare, cât şi de imagine, create CSM Corona, entitate finanţată din bani publici. AGERPRES / (AS - autor: Diana Dumitru, editor: Oana Popescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)