Şmecherii, samsarii şi porcii mistreţi reprezintă o problemă în ceea ce priveşte evoluţia pestei porcine africane pe teritoriul României şi nu omul care îşi creşte porcul pentru el şi familia sa, susţine ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros, într-un interviu acordat AGERPRES.

El a afirmat că Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a declanşat împreună cu Ministerul de Interne controale în trafic, inclusiv a celor care vin din poartă în poartă cu maşina neautorizată şi iau animalele crescătorului, care nu mai are acces în târguri.

Ministrul Agriculturii a mai vorbit în interviu despre elaborarea Programului Naţional Strategic (PNS) pentru perioada 2021-2027, prioritatea zero a mandatului său, despre consolidarea Camerelor Agricole şi învăţământul dual, ca o soluţie pentru reducerea deficitului de forţă de muncă din agricultură.

Recolta anului 2019 şi modificările aduse Legii privind vânzarea terenurilor agricole au fost, de asemenea, printre subiectele analizate de şeful de la Agricultură.

Ardeleanul Nechita-Adrian Oros susţine că printre produsele tradiţionale româneşti preferate de el se află fără doar şi poate cârnatul de porc afumat, o brânză şi o pălincă bună, "neapărat de prună".

AGERPRES: Aţi preluat în urmă cu o lună portofoliul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Care sunt priorităţile imediate ale mandatului dumneavoastră?
Nechita-Adrian Oros: Prioritatea zero - Programul Naţional Strategic (PNS) pentru perioada 2021-2027, în care avem nişte obiective foarte clare. În primul rând, vom pune accent pe zootehnie şi pe ameliorarea raselor în cadrul tuturor speciilor. Vrem să avem nişte rase clare, bine definite, rase de lapte, rase de carne, rase de lână, astfel încât în aceşti şapte ani, 2021-2027, să avem consolidate producţii care să fie vandabile şi să nu mai spunem că producţiile pe care noi le scoatem nu mai sunt competitive. Îi vom spijini pe cei care vor să facă perfomanţă, care vor să crească valoarea genetică a animalelor. Nu vom mai da bani doar aşa, pe cap de animal.

AGERPRES: Aţi avut întâlniri cu reprezentanţii sectorului agricol pentru elaborarea Programului Naţional Strategic?
Nechita-Adrian Oros: Am avut întâlniri cu toate asociaţiile din domeniul creşterii porcului, creşterii păsărilor, dar şi cu oierii. Aici, unii vor să meargă pe producţie, pe număr mare de animale, dar sunt şi oieri doar vânători de subvenţii directe. Sunt asociaţii responsabile care încearcă să crească oi de rasă sau nişte metişi care să aibă producţii foarte bune şi urmăresc mai mult producţia de carne, pentru că principalul nostru produs de export este mielul şi oaia în viu, din păcate, şi mai puţin producţia de lapte şi de lână, care aproape că este nevandabilă. Aici va trebui să identificăm, concret, nu doar aşa promisiuni deşarte, cum vom putea valorifica această lână. Nu avem bani în buget la ora aceasta să facem acele centre de prelucrare sau de spălare. Acestea trebuie făcute tot de către crescători, de către cooperative, iar noi putem să-i ajutăm cu nişte scheme de sprijin. Nu poate statul să se interpună într-un astfel de lanţ de activităţi.

AGERPRES: Aţi demarat efectiv scrierea programului? Va fi făcut "in-house" sau va fi externalizat?
Nechita-Adrian Oros: Vrem să îl facem "in-house" pentru că avem deja experienţa externalizării pe două exerciţii financiare. Avem oameni şi în minister care se pricep, ştim deja ce a mers, dar şi ce nu a mers. Sunt şi asociaţii care au oameni specializaţi şi de aceea deschidem acest dialog cu ei, odată să le ştim nevoile şi pe urmă să găsim soluţiile. Vrem să găsim nişte soluţii care nu numai să fie acceptate de către ei, dar care să aibă şi rezultate. Cu siguranţă, cei din Academia de Ştiinţe Agricole, din universităţi, sunt oameni care pot să vină să ne ajute în aşa fel încât să facem noi acest program. Sunt convins că nimeni nu poate să îl facă mai bine. În paralel cu întâlnirile cu asociaţiile vom face şi o analiză SWOT ca să ştim clar ce a mers şi ce nu a mers, dar şi care sunt nevoile şi oportunităţile, pentru că s-ar putea să fie nişte nevoi pe care noi sau alt sector de activitate le dorim, dar care să nu reprezinte o oportunitate. Creştem într-un anumit domeniu, dar niciodată nu o să putem fi competitivi acolo. Trebuie să cântărim puţin lucrurile acestea şi împreună să decidem. Cu siguranţă nu vom putea să-i ajutăm pe toţi aşa cum îşi doresc.

AGERPRES: Aveţi un termen până când trebuie finalizat PNS şi transmis la Bruxelles?
Nechita-Adrian Oros: O particularitate la acest PNS este legată de planurile pe care le are Comisia Europeană. De aceea nu este o grabă foarte mare, nu suntem ştrânşi de un anumit termen, pentru că se pare că an de tranziţie va fi nu numai 2021, dar s-ar putea să fie şi 2022. Încă nici nu a fost fixat mecanismul financiar, cât este suma întreagă care ulterior se împarte noii Politici Agricole Comune (PAC). Avem timp, mai ales că în mare sunt creionate obiectivele. Noi susţinem nişte chestiuni legate de acest PAC. Vrem să ştim exact cum e cu acel procent de 40% pe care ţările nordice îl doresc şi se pare că l-au impus Comisiei Europene să fie folosit pentru măsuri de mediu şi climă. Noi am cerut concret ca să ştim cum ne facem planul. E doar din Pilonul II, este doar din Pilonul I? Le combinăm? Pentru că finanţarea măsurilor din Pilonul I, care reprezintă plata pe unitatea de suprafaţă, creează probleme de mediu şi climă şi atunci ar trebui să folosim şi de acolo bani. Aşa ar fi logic. Dacă rămânem cu 40% doar din Pilonul II, ar fi foarte puţin pentru ceea ce vrem noi să dăm pentru performanţă, pentru prelucrare, pentru depozitare, deoarece plăţile directe le dăm la toată lumea. Noi vom încerca şi în Pilonul I să facem un pic diferenţierea, cine face performanţă şi cine nu, pentru că sunt conştient că dacă mai mergem încă şapte ani să dăm la toată lumea, nu vom rezolva nimic. Ei se vor bucura punctual, dar pe urma vor plânge împreună cu noi.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Spuneaţi recent că este foarte importantă consolidarea fermei de familie în România. Cum veţi face acest lucru?
Nechita-Adrian Oros: Într-adevăr este important şi ne interesează în PNS să consolidăm ferma medie, ferma de familie, care în toată Europa este foarte puternică. Ale noastre ferme de familie nu prea pot să concureze cu aceste ferme din Europa şi de aceea acele zeci şi mii de ferme de subzistenţă ar trebui să le transformăm să devină ferme comerciale, să rămână pe piaţă. De aceea pe Pilonul II vom da cât mai mulţi bani pentru cooperative. Vom puncta în plus cooperativele, pentru că nu poţi să prelucrezi sau să depozitezi producţia ta dacă eşti un fermier mic sau chiar mediu. Aceste capacităţi de depozitare şi prelucrare trebui făcute de cooperative. O să-i ajutăm cu vânzarea, pentru că aici este problema cea mai mare şi cu roşia, dar şi cu alte produse. Ei deja ştiu să producă. Foarte mulţi produc exact ca afară, şi calitativ şi cantitativ, dar nu pot să vândă. Singura chestie este să se asocieze. Ne spun foarte mulţi: ajutaţi-ne să obţinem preţuri mai bune, dar nu înţeleg că ministerul nu poate să intervină în mediul acesta, să impună un preţ marilor lanţuri. Singura modalitate, fie sunt ei suficient de puternici să dicteze preţul pe piaţă, fie pot să îşi facă pe lângă depozite şi mici magazine. Doar aşa îi putem ajuta, direcţionând bani doar în zona aceea.

AGERPRES: Ce intenţii aveţi în ceea ce priveşte înfiinţarea şi consolidarea Camerelor Agricole?
Nechita-Adrian Oros: Am spus-o şi chiar cred că pentru o administraţie agricolă mai bună ar fi apariţia şi consolidarea acestor Camere Agricole. În toată Europa în jurul nostru există Camere Agricole. Nicăieri nu mai există entităţi de stat care să gestioneze activitatea pur privată. Nu are nicio noimă să ai Direcţii Agricole şi alte câteva instituţii care încet-încet pot să fie preluate de aceste entităţi, care pot fi ajutate să se consolideze. La început vor funcţiona în sediile Direcţiilor Agricole, vor lucra cu oamenii de acolo şi în timp o să îşi angajeze doar specialiştii de care chiar au nevoie şi care chiar fac treabă, pentru că în fiecare judeţ este o anumită specificitate.

AGERPRES: Câte Camere Agricole sunt funcţionale la ora actuală în România?
Nechita-Adrian Oros: Sunt câteva funcţionale, nu vreau să vă dau o cifră ca să nu greşesc, dar sunt Camere care au apucat să se înfiinţeze înainte de a se stopa legea, atunci când s-a încercat politizarea acestor Camere. Urmează să mă întâlnesc cu ei. În momentul în care am declarat prima dată că vrem Camere Agricole, colegii din Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor au repus pe tapet legea. Sigur, vrem să-i dăm o formă cât mai aplicabilă şi cât mai viabilă, în aşa fel încât în timp să se consolideze, iar celelalte entităţi de stat să dispară, încet, natural, şi ele să devină de interes public. Nu dăm pe nimeni afară. Sunt entităţi private, dar de interes public, aşa sunt peste tot. Iau atribuţii ale statului, dar au şi responsabilităţi. Pe acest subiect o să am o întâlnire cu ministrul Agriculturii din Ungaria, unde funcţionează foarte bine Camerele Agricole. Ei sunt atât de puternici, nu vreau să-i sperii pe colegi, dar acolo şi plăţile din fondurile europene sunt făcute de Camerele Agricole. La noi nu se va ajunge aşa nici în următorii 10 ani. Au o bază de atât de puternică, mai bună decât o are APIA la noi. Acolo fiecare agricultor este într-o asociaţie şi toţi care sunt într-o zonă fac parte dintr-o Cameră Agricolă a cărei conducere este aleasă de ei. Acolo nimeni nu încearcă să fenteze pe nimeni. La noi se mai încearcă să se declare altceva, pentru că raportezi la stat, dar acolo raportează colegilor lor din Cameră. Eu vreau să consolidez Camerele Agricole, pentru că niciodată nu o să apuc să fac aşa ceva cum e în Ungaria.

AGERPRES: Ce soluţii vedeţi pentru reducerea deficitului de forţă muncă din agricultură?
Nechita-Adrian Oros: Învăţământul agricol dual este un alt obiectiv major. Nu vreau să vin pe contrasens cu ceea ce spunea fostul ministru, Petre Daea, nu vreau să îl contrazic, dar ideea de a reface acele licee agricole este una sublimă, dar nu se va materializa niciodată, pentru că nu are cum să se susţină financiar. Niciodată o fermă didactică, că aparţine unui liceu sau unei universităţi, şi susţinută din bani publici, nu va putea să fie competitivă, să rămână pe piaţă în economia aceasta sălbatică şi să aibă dotările şi logistica necesare pregătirii. Fac un efort financiar şi utilez liceele agricole cu ferme, animale de rasă, îngrijitori, ingineri tehnologi, pe care nu-i avem. Am făcut nişte calcule pe toate aceste costuri şi ne-am cam speriat. Sute de milioane de lei. Banii aceea nu există nici la noi şi nici la Ministerul Învăţământului. În momentul când intri într-o fermă didactică cu elevi, dai peste cap tot fluxul tehnologic, nu mai spun că în 4-5 ani de zile tehnologia ar fi veche şi iarăşi am pregăti elevi sau studenţi pe nişte tehnologii vechi. Învăţământul dual nu face decât să pună cap la cap agentul economic, care este pe piaţă, care poate fi o fermă mai mare, o cooperativă, administraţia publică locală şi sistemul de învăţământ. Suntem în discuţii cu Ministerul Învăţământului pentru a merge pe această idee, iar Inspectoratele şcolare să identifice zonele care sunt de interes. Eu mă lupt de şapte ani în Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor şi de şapte ori mi-au respins acest proiect, pentru că am vrut să îl fac ca şi în Germania, unde toţi partenerii au nevoie de mici facilităţi fiscale, ceea ce ar însemna în sume mult mai puţin decât am cheltui noi cu dotarea laboratoarelor. Dar acum agenţii economici sunt atât de disperaţi din cauza lipsei de forţei de muncă din agricultură că ar face orice şi fără aceste mici facilităţi, fiind dispuşi să ofere chiar şi burse elevilor.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: La cât se ridică la ora actuală deficitul de forţă de muncă în agricultura din România?
Nechita-Adrian Oros: Am vorbit la Ministerul Muncii dacă au date centralizate să ne comunice să vedem care ar fi deficitul de forţă de muncă pe categorii. Mă interesează forţa de muncă din agricultură şi industrie alimentară. Asta e de fapt cea mai mare problemă la ora actuală: criza forţei de muncă.

AGERPRES: Cum arată producţia agricolă a anului 2019?
Nechita-Adrian Oros: La grâu şi secară avem cu ceva mai mult faţă de anul trecut, cu 255.000 tone (plus 2,5%) dar am avut şi o suprafaţă mai mare, la fel şi la orz şi orzoaică, un plus de 5,12%. A fost un an favorabil la floarea-soarelui, cu un plus de 13%, şi în general la cereale păioase, pentru că aici producţiile au crescut. În schimb, la porumb boabe avem cu 1,671 milioane de tone mai puţin, respectiv cu 9% faţă de anul trecut. Dacă asta e producţia reală la porumb, atunci anul trecut cifrele au fost puţin umflate, de altfel au semnalat acest lucru şi cei de la Comisia Europeană. Producţiile au scăzut la rapiţa pentru ulei cu 57%, la orez cu 15%, iar la ovăz şi la cartofi pentru toamnă am văzut scăderi semnificative, de peste 29%. Şi la strugurii de masă avem un minus de 21%, iar la cei pentru vin de 8,7%. Per total anul acesta avem o producţie vegetală mai mică. În zootehnie producţiile sunt cam tot pe minus în acest an: la miere - minus 16%, ouă - minus 5%, lapte de vacă - minus 3,31%, dar şi la efective. Acestea au scăzut cu 6% bovine, 4% scădere la suine, numărul de găini ouătoare cu 6% mai puţin, însă la ovine avem o creştere de 0,4%, în timp ce la păsări un plus de 2%.

AGERPRES: Cum consideraţi că va arăta balanţa comercială cu produse agroalimentare la finele lui 2019?
Nechita-Adrian Oros: Deficitul comercial pe produse agroalimentare la 8 luni era de 1,114 miliarde de euro, dar ce este mai grav este faptul că deficitul cu Uniunea Europeană a depăşit două miliarde de euro, un nivel record. Niciodată nu a fost atât de mare cu ţările din spaţiul comunitar, cu care suntem şi prieteni, dar şi concurenţi. În martie vom avea datele finale pentru tot anul 2019. Legat de exporturile noastre, în top 5 exporturi avem grâu, porumb, ţigări, seminţe de floarea soarelui şi tutun. La porumb avem creşteri la export de 176 de milioane de euro, la grâu, plus 111 milioane de euro, iar la tutun prelucrat, creştere cu 108 milioane de euro. La importuri, carnea de porc este pe primul loc, urmată de produsele de brutărie şi patiserie, preparate alimentare, şi avem importuri de 287.000 de tone, în valoare 190 de milioane de euro doar pe preparate pentru hrana animalelor. Cred că aici ar fi o zonă care s-ar putea dezvolta şi la noi.

AGERPRES: Ce programe de susţinere a producătorilor agricoli vor fi păstrate în 2020? Intenţionaţi să lansaţi şi altele noi, evident susţinute financiar din buget?
Nechita-Adrian Oros: Programul "Tomata" rămâne sigur, la fel şi programul privind producţia de usturoi. Anul acesta am dat 62 de milioane de euro pentru "Tomata", deşi importurile de roşii au crescut în fiecare an, cu 17% în 2018 faţă de 2017, şi cu 24% în 2017 faţă de 2016. Producătorii au spus că i-a ajutat acest program, a mers deja trei ani şi cred că ei ştiu deja să producă. Acum trebuie să le dăm bani să facă depozite şi procesare. Asta ar fi etapa următoare.

Deci, usturoiul şi tomata le avem bugetate, le continuăm şi anul viitor. Însă, după mine, nu aş mai merge cu un program pe produs, aş face mai bine nişte scheme de finanţare pentru toate legumele, dar nu numai pentru producţie ci şi pentru depozitare şi procesare. M-au impresionat zonele unde chiar există tradiţie în legumicultură, în Galaţi, Brăila şi Giurgiu.

AGERPRES: Cum arată la ora actuală bugetul Ministerului Agriculturii pentru 2020?
Nechita-Adrian Oros: În limitele plafonărilor impuse. Marile linii bugetare le-am păstrat şi programele respective, chiar dacă la o primă analiză nu sunt toate fezabile, dar mergem pe ele. De anul viitor vom face o analiză pe toate aceste programe, pentru că sunt patru ani de când funcţionează şi vrem să vedem cum stăm cu ele şi probabil banii o să-i dăm ulterior pe depozite şi pe prelucrare, după cum am spus. Avem bugetate şi lucrările pe irigaţii, păstrăm şi programul antigrindină. Nu am deschis altele noi.

AGERPRES: În altă ordine de idei, ce intenţii aveţi cu ordinul privind dimensionarea fermelor, emis de fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, cu cel mult cinci porci într-o gospodărie şi care a intrat în vigoare la începutul lunii noiembrie?
Nechita-Adrian Oros: Ordinul este în vigoare, dar nu l-am pus în aplicare. Nu cred că este important numărul porcilor dintr-o gospodărie ci ceea ce se întâmplă cu ei. Pot să fie doi porci, nu cinci, şi omul să nu-i sacrifice în gospodărie şi să-i plimbe prin târguri şi fac mai mult rău decât un unul care are şase porci, dar care nu părăsesc gospodăria, pentru că îi taie şi îi consumă acolo. Ideea era de a separa ferma de familie care creşte animale doar pentru consumul propriu şi ferma comercială care trebuie să respecte nişte reguli.

AGERPRES: Cum veţi reglementa situaţia?
Nechita-Adrian Oros: Prin noul ordin pe care îl face ANSVSA. Cei de la Comisia Europeană ne cereau măsuri de biosecuritate. Punct. Nu ne cereau dimensionarea fermelor. Măsurile de biosecuritate nu ţin de dimensiunea fermelor ci de ceea ce faci. Când intri în sistem comercial vrei să vinzi, trebuie să respecţi nişte reguli de biosecuritate, când intri în sistem gospodăresc trebuie să respecţi nişte reguli de bun simţ. Nici nu se pune problema de a opri creşterea porcului în gospodării pentru consum propriu, dar pot să îi opresc pe cei care cresc porci şi nu vor să fie în sistem comercial şi să respecte nişte măsuri de biosecuritate, dar în acelaşi timp vor să vândă porcii peste tot. Asta nu o să pot să accept niciodată. Ştiţi de ce? Pentru că sunt puţini şi ei lucrează în detrimentul adevăratului crescător. Nu omul acela care îşi creşte pentru el şi familie este problema, ci şmecherii, samsarii şi porcii mistreţi. De aceea ANSVSA a declanşat împreună cu Ministerul de Interne controale în trafic şi restricţionarea circulaţiei, dar asta nu înseamnă doar a opri târgurile, ci o restricţionare a circulaţiei, pe bune, a celui care vine din poartă în poartă cu maşina neautorizată şi ia animalele crescătorului, care nu mai are acces în târg. Asta trebuia făcut din 2016. Samsarii aceştia sunt cunoscuţi, toată lumea îi ştie, oamenii din asta trăiesc. Noul ordin pe care îl face ANSVSA în acest sens îl va înlocui pe acela care e acum în vigoare.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Vedeţi ANSVSA în subordinea Ministerul Agriculturii?
Nechita-Adrian Oros: Nu. Fermierii însă ar vrea. Dar nu înţeleg că nu se poate. Noi îi ajutăm pe ei să producă, să promoveze, dar trebuie să fie o instituţie care să aibă grijă de calitate şi de consumatori. Dacă ar fi în subordinea mea aş putea din populism să le spun să nu îi controleze pe cei pe care eu îi ajut. Fiecare trebuie să îşi facă treaba în limitele legii şi cu discernământ.

AGERPRES: De când v-aţi instalat la minister aţi primit atenţionări din partea Comisiei Europene?
Nechita-Adrian Oros: Sunt doar atenţionări legate de pesta porcină africană, adresate ANSVSA şi prin ricoşeu şi la noi. Comisia Europeană se aştepta ca România să prezinte măsuri mai concrete, dar şi nişte paşi care au fost făcuţi. Din 2016 s-au tot prezentat nişte măsuri, dar care nu s-au făcut şi ne-au avertizat pe noi, ca ţară, că suntem un pericol pentru ei. Au spus că am demonstrat că numai am povestit despre ceea ce vrem să facem, dar nu am reuşit să oprim pesta porcină africană. Dacă ne uităm pe hartă, în celelalte ţări sunt doar puncte, pentru că s-au cam izolat focarele sau s-au păstrat în zona porcilor mistreţi. Pe ei i-a speriat şi modul rapid de răspândire de la noi şi ne-au transmis că practic nu am reuşit să oprim nimic. Sunt speriaţi să nu ajungă pesta şi la ei. De asemenea, pentru că nu au fost luate în serios toate aceste măsuri de dezinfecţie şi acele restricţii de circulaţie, pentru că s-au făcut lucrurile superficial, a apărut legenda ca şi la gripa aviară, că şi pesta porcină africană precis este doar un business ca să-şi vândă unii dezinfectanţii.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre modificările pe Legea vânzării terenurilor agricole, care se află de ceva timp în Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor şi dacă ştiţi cât teren s-a vândut străinilor până în prezent?
Nechita-Adrian Oros: Am discutat deja să menţinem plafonarea achiziţionării suprafeţelor de teren, iar cei de la Institutul de Economie Agrară trebuie să facă un studiu pe ce înseamnă plafonare în zona de şes, pentru o fermă foarte mare, în zona de munte, sau pe ce înseamnă să faci monocultură sau zootehnie. Dreptul de preemţiune din lege cred că este unul destul de bun, aici dacă am identifica nişte bănuţi şi ADS (Agenţia Domeniilor Statului n.r) ar putea să intervină şi să cumpere ce nu cumpără alţii, adică să cumpere statul român. Aşa a fost făcută legea, prima dată e fratele, vărul, arendaşul, ASAS, după aceea statul român prin ADS şi pe urmă terţii. Ca să putem concretiza că nu vindem altora, trebuie să intervenim noi. Din păcate, pe ce s-a vândut străinilor nu avem o evidenţă, pentru că toate datele sunt la ANCPI (Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară n.r). Va trebui să le facem o solicitare foarte clară ca să ştim cum stăm, pentru că dacă va începe să se aplice această lege trebuie să ştim de la ce pornim. Noi trebuie doar să avem acces la baza de date, la informaţii, nu zic zilnic, dar măcar o dată pe lună sau pe trimestru, să ştim câte tranzacţii se fac pe terenuri.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Legea de vânzare a 51% produse româneşti în supermarketuri o mai vedeţi de actualitate? Tot mai multe lanţuri au făcut parteneriate cu producătorii români, cu cooperative.
Nechita-Adrian Oros: Din punct de vedere al pieţei nu poţi să impui unui magazin, unui om care are un business, să aibă un anumit tip de marfă. Aici sunt două soluţii, fie să livreze cooperativele şi oricum nu pe toate produsele şi nu 365 de zile pe an, dar măcar o perioadă, iar în paralel să se meargă pe acele pieţe de cartier, organizate sâmbăta şi duminica, în care să intre doar producătorii locali. În pieţele mari agricole mai mult de jumătate nu sunt producători, dar cei de la pieţe se justifică prin faptul că au nevoie de încasări şi închiriază pe un an de zile. Niciodată nu o să putem dicta prin lege ceva ce noi nu o să putem livra. Ce am mai putea face ar fi să listăm câteva produse româneşti în toate magazinele lanţului din Europa, aşa cum au procedat în Ungaria. Eu sunt convins că marile lanţuri dacă vor găsi marfă românească, volum şi ritmicitate, vor lua produse româneşti fără să mai fie nevoie de o lege.

AGERPRES: Domnule ministru, aveţi afaceri în agricultură?
Nechita-Adrian Oros: Nu. Şi de aceea sunt relaxat, nu am miză, tentaţii, sunt foarte confortabil şi liber. Am încercat de două ori şi nu mi-a reuşit. Am încercat să fac un restaurant, dar şi un cabinet veterinar şi am pierdut.

AGERPRES: Puteţi numi trei produse tradiţionale româneşti preferate de dumneavoastră?
Nechita-Adrian Oros: Ca şi orice ardelean prefer un cârnat de porc afumat, o brânză bună şi o pălincă bună, neapărat de prună.AGERPRES/(A - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)