Doi tineri din judeţul Satu Mare au reuşit să creeze, iniţial dintr-o glumă, un spectacol de dansuri populare ce a ajuns să aibă peste 70 de evenimente într-un an.

Totul a pornit în urmă cu şapte ani, când unul dintre cei doi a fost invitat să danseze la nunta verişoarei sale. Ei şi-au găsit partenere, au făcut o prestaţie ce a impresionat, iar de atunci invitaţiile au tot apărut, fără nicio reclamă, fără nicio promovare, fără să fie premeditat.

Foto: (c) Marian Sima/Arhiva personală

Unul dintre cei doi întemeietori ai grupului "Dănţăuşii de la Satu Mare", Marian Sima, a declarat, pentru AGERPRES, că nu se aşteptau la aşa ceva, nu aveau în plan să înfiinţeze o astfel de formaţie, dar pentru că au primit solicitări din partea celor prezenţi la prima nuntă, nu au putut să le refuze. Au spus tot timpul "da" şi au mers de la eveniment la eveniment până când au devenit cunoscuţi.

Marian Sima şi Alexandru Boca se cunosc de mici. Marian e profesor de geografie, iar Alexandru topograf. Ei s-au întâlnit la un grup de dansuri populare.

"Grupul a apărut în urmă cu şapte ani. A apărut dintr-o glumă. Verişoara colegului meu Alex a făcut nunta şi ce s-a gândit ea, ştiind că noi dansăm. A zis, haideţi şi faceţi un program la noi la nuntă, vă faceţi momentul vostru, după aia ne luaţi pe noi la dans şi facem un fel de spectacol. Aşa a apărut toată chestia. La nunta respectivă ne-au văzut nişte oameni, au zis că peste două săptămâni să mergem şi la ei. Dar cum vă numiţi voi? Păi, dănţăuşii! Ce dănţăuşi? Păi Dănţăuşii de la Satu Mare. Aşa a fost o chestie şi cu numele. De la nunta respectivă am mers la următoarea, la următoarea, şi tot aşa. Am început din glumă, să facem un spectacol. Astăzi ajungem la 70 de evenimente pe an", a spus Marian Sima.

Ei sunt invitaţi la nunţi, botezuri, evenimente private, petreceri ale firmelor de final de an. Participă la nunţi în judeţele Satu Mare, Sălaj, Maramureş sau Cluj.

Foto: (c) Marian Sima/Arhiva personală

"Partea de spectacol e de 13 minute, când lumea stă la masă şi se uită la noi, după care îi invităm la dans. În total sunt 30-40 de minute, depinde cum se ridică lumea la dans. Dacă publicul e receptiv şi vedem că oamenii apreciază ceea ce facem noi, stăm, dacă vedem că nu se ridică la dans şi tragi de ei înseamnă că locul nostru nu e acolo, ne luăm frumos şi plecăm", a precizat Marian.

Dansurile lor sunt tradiţionale 100%, în special din zona Codrului, dar ştiu şi alte dansuri din zona de Nord-Vest, dacă sunt cerute de nuntaşi.

"Sunt două suite de dansuri, prima este din mai multe zone. Începem cu un Maramureş, continuăm cu un Someş de Bistriţa şi ajungem la o învârtită din zona Codrului. A doua suită de dansuri este specifică zonei Codrului. Prima e un amalgam, ca să putem oferi mai multe, altfel lumea se plictiseşte. Când intrăm cu Maramureşul aude lumea altceva, după care se trece pe cu totul şi cu totul altceva", a mărturisit dănţăuşul.

El recunoaşte că momentul artistic nu e 100% tradiţional din cauza faptului că trecerea dintre piese se face rapid, iar ei poartă acelaşi costum popular, adică sunt momente când dansează pe acorduri din Maramureş îmbrăcaţi în codreni. Dansurile, în schimb, sunt autentice.

"Am încercat să mergem la evenimente şi să intrăm de mai multe ori. Să mergem cu program oşenesc şi să intrăm în ţinut oşenească, după care să mergem să ne schimbăm, să intrăm în program de codru cu ţinută de codru, dar la al doilea program lumea nu mai e atât de receptivă. Trebuie făcut tot, concentrat pe un singur moment", a punctat acesta.

Foto: (c) Marian Sima/Arhiva personală

La cererea publicului, grupul face şi dans ţigănesc, iar întregul eveniment se transformă într-o "nebunie".

"Am făcut în ultima perioadă program de dans ţigănesc, a fost foarte apreciat şi cerut de lume. În mod normal cu programul de folclor mergem când se serveşte un program de mâncare. Au pus ciorba pe masă, lăsăm ciorba 10-15 minute, după care vin ale noastre 13 minute în care lumea termină de mâncat, după care putem să îi ridicăm la dans. Cu programul ţigănesc intrăm când lumea e în mijlocul ringului de dans. Se întrerupe dansul şi toată lumea e acolo cu noi. E o nebunie. E o chestie foarte faină", a mai spus Marian.

Marian Sima are 25 ani. El a absolvit Facultatea de Geografie din Oradea şi a fost, timp de trei ani, profesor la şcoli din judeţul Satu Mare. Acum este referent la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, unde coordonează ansamblul folcloric al judeţului şi este profesor la Palatul Copiilor.

"Am început să fac dans popular de la 7 ani. A fost o propunere de la părinţi, care au zis: vărul tău joacă în ansamblu, acum a fost la Mamaia, acum la Constanţa, tu nu poţi să te duci să vezi ţara pe banii altora? Şi am zis de ce nu? Am mers la repetiţii, prima dată la Cununiţa, după care am mers la Palatul Copiilor şi acum am ajuns profesor la Palatul Copiilor. Am fost plecat la Oradea la facultate, am făcut Geografia, n-are nicio treabă cu dansul, acolo am jucat la profesionişti la Crişana cât îmi permitea timpul. Când m-am întors la Satu Mare m-au sunat să mă ocup de ansamblu", a spus Marian.

Foto: (c) Marian Sima/Arhiva personală

El a remarcat în ultima vreme că există un interes tot mai mare pentru nunţi şi evenimente. Organizatorii vor ca totul să fie un adevărat spectacol, iar atât "gazdele" cât şi unii dintre dintre invitaţi iau lecţii de dansuri populare, "să nu se facă de ruşine la nunţi".

"E deschidere mai mare a oamenilor în transformarea evenimentelor în spectacole. Îşi doresc ceva tot mai spectaculos, fiecare să fie mai pompos, probabil de asta e dorinţa de a aduce ceva tradiţional în cadrul evenimentului. Acum mai mulţi miri vin la cursuri de dansuri, vor să facem împreună momentul nostru, să începem noi momentul şi să terminăm împreună cu ei. Am deja câteva cupluri care vor aşa la anul viitor", a declarat el.

Marian recunoaşte că îi trebuie foarte multă răbdare pentru a-i învăţa pe unii oameni să danseze, "mai ales dacă au două picioare stângi". La grupul lor însă este mult mai uşor, pentru că pe ei îi uneşte pasiunea pentru dans, astfel, chiar dacă dansatorii au profesii diferite, în momentele de dans se înţeleg de minune.

Foto: (c) Marian Sima/Arhiva personală

"Fiecare are altă profesie, nu are legătură cu dansul. Asta o facem noi în weekend. Te relaxezi, iar când publicul e alături de tine şi te aplaudă... nu există bucurie mai mare. E la nivel de hobby. Se fac ceva bănuţi, dar nu mulţi. Decât să stai acasă, mai bine mergi şi faci ceva. Noi facem din plăcere, niciodată nu s-a pus problema banilor", a adăugat Marian.

Fiind un lucru din pasiune, ei sunt foarte implicaţi în zona folclorică, astfel că îşi doresc să se păstreze mai mult tradiţiile unde nu sunt valorificate, iar în anumite zone să nu se cadă în zona kitsch-ului.

"Am dori să se păstreze partea de tradiţie pentru că în zona Codrului este foarte slab apreciată. În zona Oaşului, nu, dar la ei intră kitsch-ul, cu saxofoane, deja unii sunt penibili. De anul acesta mai facem partea de staroste la nuntă, cerutul miresei tradiţonal, un moment fain acasă. Se pot duce şi dansatorii acasă la mire şi, când pleacă alaiul, se poate face un mic spectacol pentru invitaţi, pentru cei de acasă. La mireasă la fel, încă un spectacol. În Bihor de exemplu nu este nuntă fără dansatori care să joace acasă, pentru Satu Mare e ceva nou. Am început să vedem dacă le place oamenilor şi a prins. E altceva", a precizat el. AGERPRES/(A - autor: Gheorghe Pietrar, editor: Oana Popescu, editor online: Ada Vîlceanu)