Obţinerea titlului de Capitală a Tineretului din România, în perioada 2 mai 2020 - 1 mai 20121, de către municipiul Constanţa, este ţinta pentru atingerea căreia sute de liceeni şi studenţi au fost mobilizaţi şi muncesc cot la cot cu autorităţile locale de circa opt luni, pentru a învinge municipiul Craiova, în finala competiţiei pentru acest titlu.

"Cu multă muncă, am reuşit să ajungem aici, să creăm un concept care este un mesaj de apropiere către comunitate, prin care noi încercăm să facem lucruri frumoase pentru tineri şi pentru comunitate. Prin ComeToSEAus, avem cinci direcţii strategice pentru care am scris acest proiect şi încercăm să atingem fiecare provocare pe care o regăsim în oraşul nostru, pentru tineri", a afirmat asistentul manager al proiectului, Alexandra Barbu, studentă la Universitatea "Ovidius", la un eveniment de prezentare a candidaturii municipiului Constanţa organizat miercuri de către primarul Decebal Făgădău.

Prin conceptul ComeToSEAus, comunitatea locală din Constanţa este chemată ca, alături de tineri, să se implice în dezvoltarea oraşului, iniţiatorii mergând către cinci direcţii - Smart, Green, Artsy, Togheter şi Cool. Concret despre ce proiecte este vorba, pe domeniile menţionate, Alexandra Barbu susţine că nu pot fi oferite prea multe detalii până pe 30 septembrie, dată la care oraşele finaliste trebuie să depună proiectele, urmând ca în octombrie, la Iaşi, să fie desemnată Capitala Tineretului din România.

Proiectele vizează, printre altele, inovarea, educaţia continuă a tinerilor, aducerea lor împreună şi apropierea de factorii decizionali ai Constanţei, valorificarea potenţialului unor tineri artişti, dar şi organizarea unor trasee tematice, îmbinarea distracţiei specifice oraşului cu mozaicul multietnic şi profesional.

"Cele cinci direcţii sunt Smart, unde încercăm să creăm un concept de smart city şi mai exact să îmbunătăţim inovaţia în viaţa tinerilor; Artsy, unde încercăm să promovăm cultura, să conservăm tradiţiile deja existente în acest oraş şi să facem un oraş mai prietenos cu tinerii; Cool, prin care încercăm să creăm un calendar de evenimente şi în extrasezon pentru tineri, încercăm să readucem Constanţa la viaţă şi în extrasezon; Green, partea de ecologizare şi de sport, unde cumva încercăm să aducem agenda şi principiile europene în viaţa tinerilor din Constanţa, să conştientizăm şi noi care sunt problemele mediului; prin Together încercăm să corelăm lucrările, să avem activităţi împreună, să aducem toţi factorii decizionali alături de tineri şi să avem o voce comună", a spus Alexandra.

Un alt tânăr, Ionuţ Barbu, care se ocupă de zona de implementare a proiectului, afirmă că totul a pornit de la o idee în urmă cu opt luni, formându-se apoi "un nucleu de lucru", după care o întreagă echipă, la care au aderat până acum sute de tineri voluntari, sprijiniţi de ONG-uri şi autorităţi locale, cu convingerea că oraşul Constanţa va deveni Capitala Tineretului din România 2020 - 2021.

"Candidatura noastră trebuie să fie puternică şi pentru asta trebuie să arătăm că reprezintă vocea tinerilor, dar şi, implicit, vocea comunităţii. (...) Am organizat conferinţe şi consultări cu mediul universitar şi liceal, am încheiat protocoale, avem scrisori de susţinere, astfel încât să fim reprezentativi acolo. Am ţinut cont de ideile ONG-urilor şi instituţiilor implicate. (...) Juriul respectiv va fi unul foarte diversificat, şi din zona politică, şi din cea a ONG-urilor, şi privată, şi va decide cine merită să fie în perioada 2020 - 2021 noua Capitală a Tineretului. (...) Toată vara am stat şi am lucrat, şi noi, şi voluntarii noştri, pe diverse proiecte şi vrem ca tot sacrificiul nostru să aibă o finalitate fericită", susţine Ionuţ.

Proiectul este considerat unul de implicare civică, prin care s-a reuşit coagularea mişcării de tineret.

"Este un proiect complex de implicare civică, suntem foarte bucuroşi că am reuşit să coagulăm toată mişcarea asta de tineret din Constanţa şi am reuşit să punem umăr lângă umăr şi să facem acest proiect. Şi pot spune că elevii din Constanţa şi-au arătat interesul, eu sunt coordonator de voluntari. Am avut un răspuns inimaginabil de la toate liceele din Constanţa, momentan sunt 200 de voluntari. (...) Sper să reuşim, proiectul este unul total real, natural, lucrat de noi 100%", a declarat Alicia Mazilu.

Despre susţinerea proiectului ComeToSEAus a vorbit şi studentul Cătălin Ionescu, de la Academia Navală "Mircea cel Bătrân", acesta subliniind că şi colegii lui de la instituţia de învăţământ superior "fac tot posibilul" pentru ca oraşul Constanţa să câştige titlul de Capitală a Tinerilor.

Tinerii constănţeni sunt aşteptaţi în continuare să se alăture iniţiativei ComeToSEAus, proiectele necesitând "multă muncă", conform echipei coordonatoare.

Referitor la atuurile pe care le-ar avea tinerii din Constanţa în faţa contracandidaţilor lor, tinerii din Craiova, Ionuţ Barbu susţine că acestea privesc "zona de cultură, istorie, Marea Neagră, entuziasmul tinerilor, buna relaţie cu autoritatea publică", la care se adaugă, potrivit Alexandrei Barbu, "ideea de multiculturalitate, multietnicitate".

La prima întâlnire cu iniţiatorii proiectului ComeToSEAus, primarul Constanţei, Decebal Făgădău, spune că a mers "fără aşteptări", dar că s-a întors de la respectiva reuniune "plutind".

"M-am dus fără aşteptări la prima întâlnire şi am plecat de acolo plutind, pentru că am descoperit nişte tineri extrem de frumoşi, deştepţi, entuziaşti şi, mai presus de toate, determinaţi să schimbe percepţia despre oraşul nostru. De fapt, acest proiect pentru mine înseamnă redescoperirea tinerilor care vor să se implice în viaţa oraşului", a afirmat Făgădău.

El a mai spus că administraţia locală va angrena şi agenţii economici privaţi pentru a investi în proiectele tinerilor, iar pentru fiecare leu "pus" de mediul privat, municipiul va contribui cu doi lei.

"Vom face, pentru a angrena şi mediul privat din Constanţa, următorul rămăşag, pentru fiecare leu pe care îl pune mediul privat în acest proiect, municipiul va pune doi lei. (...) Proiecte sunt multe, au nevoie de susţinere din partea întregii comunităţi", a anunţat Făgădău. El a mai menţionat că va iniţia semnarea unui memorandum astfel încât proiectele tinerilor să fie implementate, indiferent de cine va reprezenta administraţia locală în următorii ani.

Capitala Tineretului din România este un program-cadru de tineret, creat la nivel naţional, care funcţionează pe principii similare cu cele ale Capitalei Europene a Tineretului. Programul le permite organizaţiilor de şi pentru tineret să promoveze temele importante pentru categoria socială pe care o reprezintă şi ajută autorităţile locale să-i identifice problemele şi să atragă investiţii publice şi private pentru rezolvarea acestora şi dezvoltarea ecosistemelor de sprijin. AGERPRES / (A - autor: Nona Jalbă; editor: Marius Frăţilă, editor online: Irina Giurgiu)