''Când vorbim de Maria Tănase avem, poate, un sentiment al nostalgiei, avem un sentiment al respectului pentru o persoană care a reuşit să îmbine în existenţa sa şi în profesia sa câteva lucruri pe care, poate, noi, contemporanii, astăzi le lăsăm de-o parte. (...) Ea nu a rămas numai fata din mahalaua Cărămidarilor (...) ci a avut norocul şi perseverenţa de a face mai mult decât a reproduce folclorul, dorinţa de a face din acest tip, să zicem, de armă un instrument universal valabil, un limbaj prin care ea reuşea să se adreseze oamenilor, indiferent de locul în care se afla. (...) Indiferent unde o ascultăm, Maria Tănase înseamnă egal România, înseamnă egal români, pentru că ea a reuşit să ducă acel tip de valoare autentică, spunem noi, chiar dacă astăzi termenul nu prea mai este plăcut unor urechi, dar valoarea în esenţa ei a ştiut să o găsească acolo unde ea s-a născut. A cules, odată cu cântecul, modul de expresie specific restituirii acestui gen de manifestare spirituală - cântecul. (...) Maria Tănase a fost un mesager, a fost o măiastră. (...) Ea în sine era un patrimoniu.

         Maria Tănase era o sinteză a ceea ce înseamnă sufletul românului, mintea, experienţa şi prezenţa. Din acest punct de vedere, Maria Tănase, oriunde a fost, şi la New York, şi la Paris, a focusat asupra ei interesul celor prezenţi. Nu a trecut neobservată. Era o prezenţă generatoare de spectacol. Este, din acest punct de vedere, o părticică care nu se devalorizează. Maria Tănase e un brand de ţară. Ea a cumulat în personalitatea ei artistică calităţi care nu se devalorizează în timp. Este un exemplu de generozitate, de dăruire care vine din acea conştiinţă extraordinară cu care şi-a dat seama că actul folcloric, miezul existenţei ei, este de a fi canal de comunicare către generaţiile viitoare'', povesteşte Doina Işfănoni, cercetător etnolog, istoric şi teoretician de artă, în cadrul unui interviu acordat AGERPRES.

***

       Maria Tănase, una dintre cele mai cunoscute interprete ale cântecului popular românesc, s-a născut la 25 septembrie 1913, la Bucureşti. 

      De-a lungul carierei sale, Mariei Tănase i s-au atribuit calificative precum "Privighetoarea", "Ciocârlia", "Luceafărul", "Ambasadoarea cântecului nostru popular", "Regina cântecului românesc", "Steaua", "Prinţesa liricii sentimentale şi a cântecului românesc" sau "Măria cântecelor", "Pasăre măiastră".

     Repertoriul său alcătuit din aproape 400 de cântece din toate regiunile ţării include piese precum: 'Aguridă', 'Am ibovnic la Mizil', 'Am iubit şi-am să iubesc', 'Aseară ţi-am luat basma', 'Aseară vântul bătea', 'Aş ofta să-mi iasă focul', 'Astă noapte te-am visat', 'Bade, din dragostea noastră', 'Bătrâneţe, haine grele', 'Bun îi vinul ghiurghiuliu', 'Butelcuţa mea', 'Lume, lume' ş.a.

     Maria Tănase a fost aleasă să reprezinte cântecul popular românesc la Expoziţia universală de la New York (mai 1939). A făcut turnee în Italia, la Roma şi Milano, apoi în martie 1941, în Turcia, unde a  cântat la teatrul de revistă 'Melody Revue' de la Istanbul. 

     A murit la 22  iunie 1963.

AGERPRES (imagine: Cătălin Soci, redactor video: Marilena Gheorghiță, montaj: Andrei Cârlan)