Rada Supremă de la Kiev (parlamentul unicameral) a adoptat joi, în a doua lectură şi ultima, o lege despre funcţionarea limbii ucrainene ca limbă de stat, care întăreşte utilizarea limbii ucrainene, riscând să producă convulsii în rândul populaţiei rusofone din ţară într-un moment în care noul preşedinte ales Volodmir Zelenski a spus că vrea să-i întindă mâna, informează AFP şi Rbc.ua.

În total 278 de deputaţi, dintr-un minim necesar de 226, au votat pentru acest text care lărgeşte cotele de utilizare a limbii ucrainene în media audiovizuale şi face utilizarea sa mai strictă în cadru oficial.

Documentul stipulează supremaţia limbii ucrainene în sfera serviciilor, inclusiv în sectorul privat, introduce certificate de stăpânire a limbii ucrainene pentru funcţionari până la preşedinte, precum şi amenzi pentru încălcarea dispoziţiilor noii legi.

Acest text nu se referă la utilizarea limbii în cadru privat şi religios.

'Legea noastră nu umileşte deloc nicio minoritate naţională. Vom face ca toţi cetăţenii să se simtă acasă. Am luat în considerare majoritatea amendamentelor deputaţilor. Am amânat cu trei ani introducerea răspunderii penale pentru încălcarea legii. În acest timp, în toate regiunile vor fi create centre unde se va studia limba ucraineană', a declarat preşedintele comisiei de profil, Nikolai Kniajiţki, citat de Rbc.ua.

Preşedintele la final de mandat, Petro Poroşenko, care îşi exprimase dorinţa să promulge această lege înainte de a preda ştafeta noului preşedinte ales, Volodimir Zelenski, a catalogat drept istorică adoptarea legii privind funcţionarea limbii ucrainene ca limbă de stat, potrivit agenţiei de presă Unian.

'Adoptarea legii privind asigurarea funcţionării limbii ucrainene ca limbă de stat este cu adevărat o decizie istorică, alături de refacerea armatei noastre şi de primirea autocefaliei de către Biserica Ortodoxă Ucraineană', scrie Poroşenko în pagina sa de Facebook.

Potrivit lui Poroşenko, limba ucraineană este 'un simbol al poporului nostru, al statului nostru şi al naţiunii noastre'. 'Le mulţumesc tuturor celor care au participat la elaborarea şi pregătirea legii lingvistice, deputaţilor poporului pentru voturile lor şi tuturor ucrainenilor pentru sprijinul lor. Acesta este un alt pas important pe calea independenţei noastre mentale', a subliniat preşedintele în exerciţiu.

Acest document, care face de doi ani obiectul unor dezbateri în parlament, a fost adoptat la numai câteva zile după alegerea duminică la preşedinţia ţării a actorului de comedie Volodimir Zelenski.

Ascensiunea la putere a acestui novice în politică, care se exprimă adeseori în limba rusă, este considerată de unii ca o ameninţare la ucrainizarea acestei foste republici sovietice lansată sub preşedintele la final de mandat, Petro Poroşenko.

Cel puţin 1.000 de ucraineni au manifestat joi în faţa parlamentului în sprijinul adoptării noii legi.

Ucraina, odată parte a imperiului rus, apoi a URSS, a suferit decenii de restricţii sau chiar de interzicere completă a utilizării publice a limbii ucrainene.

Dacă utilizarea limbii ucrainene a progresat treptat de la prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991 şi mai ales după criza cu Rusia care a început în 2014, această ţară de aproape 45 milioane de locuitori situată la porţile Uniunii Europene are în continuare o comunitate importantă de rusofoni concentrată în principal în estul şi sudul ţării.

Potrivit unui sondaj realizat în 2017 de către Institutul internaţional de sociologie din Kiev, 68% fin populaţie consideră ucraineana ca fiind limba maternă, faţă de 14% care consideră limba rusă şi 17% care consideră ambele limbi în mod egal.

Mai multe de jumătate dintre locuitori (56%) au declarat că vorbesc acasă mai degrabă în limba ucraineană, 23% mai degrabă în limba rusă şi 21% în ambele limbi, potrivit aceluiaşi studiu.

Protecţia drepturilor rusofonilor a fost unul din motivele publice declarate de către Rusia pentru anexarea în urmă cu cinci ani a peninsulei ucrainene Crimeea şi susţinerea separatiştilor proruşi în estul Ucrainei, un conflict armat soldat cu aproape 13.000 de morţi de la declanşarea sa în 2014.

Potrivit agenţiei de presă Bukpress, autorii proiectului de lege privind limba ucraineană au exclus din text o prevedere importantă pentru minorităţile naţionale şi anume următorul aliniat: 'Statutul limbii ucrainene ca limbă de stat nu poate să fie un temei pentru încălcarea drepturilor lingvistice sau ale necesităţilor lingvistice ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale'. Acest articol de mare importanţă pentru românii din Ucraina este considerat de autorii proiectului de lege fiind unul inutil şi speculativ, subliniază agenţia de presă a etnicilor români din Cernăuţi.AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)