Peste 1.900 de militari şi voluntari civili din 35 de ţări participă, timp de două săptămâni, la Exerciţiul Multinaţional Medical Întrunit Vigorous Warrior 2019 - VW19 din România, cel mai mare exerciţiu medical din istoria NATO, care presupune acordarea de asistenţă medicală şi socială, în cazul refugiaţilor, într-o situaţie reală de război.

Exerciţiul Vigorous Warrior 2019 are două componente, iar cea practică se desfăşoară, în intervalul 7-12 aprilie, la Centrul Naţional de Instruire Întrunită 'Getica' din localitatea Cincu, judeţul Braşov - ultima zi fiind tradiţional dedicată Distinşilor Vizitatori - şi întruneşte militari şi civili din 35 de ţări, care intervin ca într-o situaţie reală de război, scenariul nefiind cunoscut dinainte.

"Avem 35 de naţiuni participante, iar scenariul presupune o situaţie de articol 5, care înseamnă o situaţie de război reală (...) La exerciţiu participă peste 1.900 de militari şi voluntari civili - 800 militari străini, 850 militari români, 50 voluntari străini, 300 reprezentanţi DSU şi IGSU, 10 ONG-uri. Unul dintre obiective este cooperarea militaro-civilă sub auspiciile NATO (...) Scenariul a fost întocmit de către Centrul NATO de Excelenţă pentru Medicina Militară de la Budapesta, în cooperare cu Statul Major al Apărării şi Ministerul Apărării Naţionale. Lista cu principalele evenimente şi incidente a fost introdusă într-un sistem informatic în urmă cu trei luni, astfel încât acţiunea medicilor militari să fie cât mai realistă. La acest moment nimeni nu cunoaşte ce se va întâmpla, când şi unde se va întâmpla. Este o verificare cât mai actuală a sprijinului medical continuu", a declarat, pentru AGERPRES, maiorul Claudiu Panait, şeful Biroului de Presă al Statului Major al Apărării.

Potrivit maiorului Panait, distanţele în teren sunt mult mai mici decât într-un caz real şi sunt dispuse în cadrul a trei brigăzi multinaţionale, care conduc nemijlocit lupta, fiecare brigadă multinaţională având trei formaţiuni ROL 1 şi o formaţiune ROL 2, iar formaţiunea ROL 3 M3U (Unitate Medicală Multinaţională) reprezintă "vârful de lance, tehnologic vorbind, al capabilităţilor militare ale NATO în acest moment".

Cu alte cuvinte, în jurul fiecărei unităţi luptătoare se află formaţiuni medicale de bază, denumite ROL 1, care au ca rol triajul şi stabilizarea pacienţilor, după care răniţii sunt trecuţi la nivelul al doilea de evaluare, ROL 2, iar cazurile extrem de grave sunt dirijate către formaţiunile ROL 3.

Exerciţiul comun de acordare a suportului medical multinaţional în operaţiile desfăşurate de NATO se desfăşoară în perioada 1-15 aprilie în mai multe unităţi ale Armatei României, pe trei componente - terestră, activităţi care se derulează, în majoritate, la Cincu, aeriană, în Baza 71 Aeriană "General Emanoil Ionescu" Câmpia Turzii, şi navală, în zona Constanţa şi la Marea Neagră.

Medicul şef de la Baza 71 Aeriană din Câmpia Turzii, dr. Marius Buiu, a arătat că, în calitatea sa de însoţitor de bord medic, a fost dislocat la acest exerciţiu cu un elicopter PUMA în variantă MEDEVAC, echipat pentru asigurare medicală reală.

"Ca o componentă în acest exerciţiu încerc să coordonez şi misiunile de evacuare aeriană dinspre componenta de ROL 3, spre structura aflată în Baza 71 Aeriană, către această facilitate medicală de tranzit CSU. Este un exerciţiu antrenant, efort fizic intens, foarte mulţi pacienţi - pacienţi simulaţi - e o desfăşurare de forţe din 35 de ţări, are componentă medico-militară, componentă civilă, tranzit de pacienţi, proceduri de tranzit, transfer, proceduri de intervenţii chirurgicale. Încercăm să jucăm cât mai real, începând de la primul pacient, care este pe câmpul de luptă spre ROL 1, ROL 2, ROL 3, transfer către Baza 71 Aeriană, ca şi componentă de tranzit, evacuare medicală tactică şi evacuare medicală strategică. Fiecare structură - de la primul om care a ajuns pe câmpul de luptă simulat pentru a acorda primul ajutor, până la ultima structură de evacuare aeriană medicală către structurile ROL 4, care sunt spitalele - este implicată şi dedicată pentru ceea ce face (...) Totul se desfăşoară în timp real, încercăm să nu fie sincope şi încercăm să lucrăm în condiţii de siguranţă (...) Suntem în a treia zi de lucru intens", a arătat dr. Marius Buiu.

Potrivit acestuia, în sprijinul forţelor aeriene române au venit forţele aeriene poloneze, cu un avion şi un elicopter, iar la evacuarea pacienţilor lucrează cadre medico-militare din toate ţările implicate în exerciţiu. "În situaţie de urgenţă ne mobilizăm, este o muncă în echipă, fiindcă nu ne scrie pe frunte ce naţie suntem, toţi purtăm crucea roşie", a mai adăugat dr. Marius Buiu.

Comandantul formaţiunii medicale ROL 3 Multinaţionale, colonel doctor Daniel Derioiu, a arătat, la rândul său, că exerciţiul Vigorous Warrior a oferit posibilitatea testării interoperabilităţii dintre naţiunile participante, care au contribuit şi cu echipamente pentru a îmbunătăţi dotările spitalului de campanie.

Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES

"La noi sunt evacuaţi pacienţii rezultaţi din acţiunile de luptă cu răni multiple, cu politraumatisme, care sunt evacuaţi de la formaţiunile medicale de categorie inferioară, ROL 1 şi ROL 2, sunt aduşi la noi pentru rezolvarea definitivă a cazului chirurgical. Aici sunt tratate afecţiuni grave, produse de armele folosite în conflict şi, după stabilizarea iniţială de la formaţiunile ROL 1 şi ROL 2, aici sunt efectuate intervenţii chirurgicale complexe, de stabilizare definitivă. Aceste exerciţii ne antrenează pentru a face faţă provocărilor în cazul unor situaţii reale de luptă, avem experienţa lucrului de zi cu zi din spitalele militare în care activăm, aici ne exersăm interoperabilitatea şi lucrul în echipă, dar încercăm să facem faţă şi stresului indus de numărul mare de pacienţi şi a lucrului într-un mediu ostil. Echipele s-au descurcat foarte bine, s-au coordonat, fiecare ştie ce are de făcut şi prin colaborare am reuşit să facem faţă acestui flux mare de pacienţi", a arătat col. dr. Daniel Derioiu.

La Unitatea Medicală Multinaţională ROL 3 am întâlnit şi doi debutanţi în astfel de evenimente, sublocotenent Nicolae Pohrib, medic rezident în medicina de urgenţă, anul I, şi medicul primar în medicină de urgenţă Iulia Mircea Popa, coordonatorul CPU a Spitalului Militar Timişoara, ambii aflaţi pentru prima oară la un exerciţiu de o amploare atât de mare şi cu un număr foarte mare de pacienţi.

"Am fost puţin emoţionată fiindcă nu ştiam la ce să mă aştept, dar de la o zi la alta sunt tot mai entuziasmată. Este o provocare pentru mine, mă bucur că am venit aici şi mi-aş dori să mai pot participa la acest gen de exerciţii. A fost un număr foarte mare de pacienţi, în prima zi puţin m-a speriat, pentru că au venit mulţi pacienţi de o gravitate extremă, patologie politraumă, civili şi militari. A trebuit să ne mobilizăm şi să lucrăm în echipă şi să găsim cea mai bună formulă să rezolvăm situaţia în timp cât mai scurt, în condiţiile critice în care lucrăm", a arătat medicul Iulia Mircea Popa.

Sublocotenent Nicolae Pohrib ne-a explicat că medicina de urgenţă, la acest exerciţiu, este compartimentată în grupuri de triaj (trei echipe cu un medic şi câte doi asistenţi) şi grupul din camera de resuscitare este format din doi medici români fiecare cu echipe de asistenţi şi o echipă americană, cu medic şi asistenţi.

Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES

"ROL 3 se ocupă mai ales cu cazurile în care ROL 1 şi ROL 2 nu pot face faţă (...) Am avut mai ales cazuri de traumatisme cranio-cerebrale, pacienţi cu hemoragie internă, amputaţii etc., tot ce ţine de patologia existenţă într-un teatru de război. Din ce am numărat, de luni încoace, zilnic am avut între 40 şi 50 de pacienţi", a arătat sublocotenentul Pohrib.

În tabăra de sinistraţi, coordonată de lt. col. Marian Pulbere, am constatat că deşi acesta ar părea un loc liniştit, comparativ cu activitatea de medicină-militară, evenimentele se succed cu rapiditate, iar organizaţiile civile prezente la faţa locului - Crucea Roşie, Fundaţia pentru SMURD, Serviciul pentru ajutor Maltez şi Asociaţia Asistenţilor Sociali din România - se întrebuinţează serios pentru a face faţă valului de refugiaţi din calea războiului, dar şi pentru a rezolva cazuri urgente sociale sau medicale.

"În acest moment avem o intervenţie de căutare a unui grup de aproximativ 7 persoane, de dimineaţă s-au prezentat trei persoane din acest grup de 10. Avem în teren trei echipe de căutare-salvare în teren de la Rescue 4X4 şi trei echipe de căutare canină. Nu demult au venit aici şi trei persoane sinistrate, care au prezentat pete pe faţă şi stări febrile, momentan sunt la izolator. A venit o echipă, un epidemiolog şi o echipă de contaminare canină, să vedem dacă există vreun virus sau vreo epidemie în tabără, să decontaminăm şi să ne putem continua treaba. Au fost foarte multe probleme, am avut refugiaţi care au fugit din tabără, i-am găsit cu echipele de căutare canină şi echipele 4X4. Au mai fost refugiaţi recalcitranţi, au intervenit jandarmii şi s-au liniştit problemele. Ieri am avut un incendiu cu opt victime, care au fost transportate la spital cu arsuri la nivel feţei şi al membrelor. Personalul de intervenţie se ridică la circa 80 de persoane în fiecare zi", a precizat lt. col. Marian Pulbere, din cadrul IGSU.

Coordonatorul asistenţilor sociali din tabăra de refugiaţi de la Vigorous Warrior 2019, Ana Rădulescu, a precizat că în momentul în care persoanele refugiate ajung în tabără acestea sunt preluate de asistenţii sociali, care fac prima evaluare referitoare la nevoile persoanelor, locul de unde vin, cine a mai fost cu ele şi dacă sunt în situaţia în care şi-au pierdut membri ai familiei.

"De obicei la noi ajung oameni din satele în care a fost un război, nu ajung cazurile medicale, ci oameni care s-au salvat. Dacă nu acuză niciun fel de problemă medicală sau nu au niciun semn care să impună solicitarea medicilor imediat, atunci noi, în urma acestei prime evaluări, facem înregistrarea lor în tabără şi se stabileşte locaţia în tabără. Avem zone în tabără, persoane cu dizabilităţi, copii singuri, persoane care nu pot fi identificate. Apoi se face transferul către medici. Dacă nu există nicio problemă medicală, atunci asistenţii sociali îi preiau pentru cazare. Aici are loc partea de management de caz în asistenţa socială, oamenii trec printr-un proces de identificare a nevoilor pe care le au, care ţin de traume (...) se face inclusiv consiliere. Avem o linie continuă a intervenţiei asistenţilor sociali, care sunt o componentă foarte importantă în taberele de sinistraţi", a subliniat Ana Rădulescu, care este şi directorul general al Asociaţiei Asistenţilor Sociali din România.

În tabăra de refugiaţi pot fi cazate până la 200 de persoane, iar până miercuri aici erau deja în jur de 80.

Exerciţiile Vigorous Warrior sunt singurele exerciţii medicale ale NATO, organizate de două ori pe an de către Centrul NATO de Excelenţă pentru Medicina Militară (CO MILMED COE, Budapesta, Ungaria) şi o naţiune gazdă voluntară, care, de această dată, este România. Exerciţiul Multinaţional Medical Întrunit Vigorous Warrior 2019 este organizat de Statul Major al Apărării în colaborare cu Direcţia Medicală a Ministerului Apărării Naţionale şi Centrul de Excelenţă NATO pentru Medicină Militară.

Potrivit reprezentanţilor MApN, obiectivul exerciţiului este verificarea interoperabilităţii statelor aliate, compatibilitatea sistemelor medicale militare şi civile, sistemul C4I Medical  şi verificarea evacuării medicale.

Scopul exerciţiului VW19 este reprezintă instruirea în comun în vederea acordării suportului medical multinaţional în operaţiile desfăşurate de NATO, precum şi exersarea procedurilor necesare oferirii îngrijirii medicale continue, evacuării medicale strategice, creşterii nivelului de pregătire şi răspuns la un posibil incident chimic, biologic, radiologic sau cu dispozitive improvizate.

De asemenea, se are în vedere dezvoltarea conceptelor, experimentarea şi încorporarea sistemelor de pregătire avansată pe bază de tehnologie în acest domeniu. AGERPRES / (A, AS - autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă, editori online: Irina Giurgiu, Alexandru Cojocaru)