Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Leş, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că avioanele F-16 Fighting Falcon din cadrul Escadrilei 53, Baza 86 Aeriană Feteşti, vor începe joi misiunile de Poliţie Aeriană sub comandă naţională.

El a făcut referire la programul de înzestrare a Armatei cu avioane de luptă, menţionând că necesarul este unul mult mai mare şi că, în prezent, România se află în faza întâi a acestui proces.

"Programele noastre de înzestrare prevăd şi au toate aprobările, inclusiv în CSAT, pentru încă un complet de 48 de avioane F16 care trebuie să intre în înzestrarea Armatei României, pentru că cele 12 pe care le avem în acest moment, iar săptămâna aceasta o să şi parcurgem o etapă extrem de importantă din viaţa acestor avioane, reprezintă doar faza întâi. Necesarul nostru de avioane de luptă este mult mai mare. Discuţiile noastre sunt foarte avansate. Avem trimise documente pentru următoarele cinci tot la partenerul portughez, să vedem dacă există excedent pentru aceste avioane. Discuţiile pe care le-am purtat, inclusiv în SUA, au ajuns şi la aspecte care ţin de necesitatea achiziţionării unui avion nou sau a unui avion second hand exact pe aceeaşi logică pe care aţi spus-o, dacă preţul unui avion second hand nu ajunge foarte apropiat de preţul unui avion nou", a spus ministrul.

Gabriel Leş a vorbit şi despre conducerea Statului Major al Apărării (SMAp), problemă despre care spune că ar trebui rezolvată prin dialog cu preşedintele Klaus Iohannis, pe care-l acuză că se află în campanie electorală.

Cât priveşte înzestrarea Armatei cu transportoare blindate 8x8 Piranha 5, ministrul Apărării a dat asigurări, în interviul pentru AGERPRES, că nu există riscul rezilierii contractului în acest caz.

Leş a mai făcut precizări şi cu privire la bugetul MApN, dar şi la situaţia privind diurna diferenţiată pentru militarii din teatrele de operaţii sau la modernizarea Institutului Cantacuzino.


AGERPRES: Domnule ministru, aţi mai deţinut acest portofoliu în Guvernul Grindeanu timp de şase luni. În curând, se împlinesc patru luni de la preluarea celui de-al doilea mandat. Cum evaluaţi cele patru luni la minister?
Gabriel Leş: Sunt patru luni extrem de dificile. În primele şase luni din 2017, când am început în Ministerul Apărării Naţionale, aveam asiguraţi cei 2% din PIB pentru Apărare. Parte din această sumă, minim 20%, trebuie să meargă pentru înzestrare şi atunci aveam pregătite programe de înzestrare atât de necesare MApN, militarilor români, pentru că după peste 25 de ani de subfinanţare cruntă a Ministerului Apărării tehnica noastră, cu toate că este funcţională, este extrem de învechită, depăşită moral şi oarecum cerinţele de azi, capabilităţile de care am avea nevoie, sunt de un cu totul alt nivel. Aceşti 2%, asumaţi din punct de vedere guvernamental şi prin programul de guvernare, aduc un mare plus Ministerului Apărării Naţionale prin posibilitatea pornirii unor programe de înzestrare foarte mari, dar şi necesare.

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

În 2017, aveam de gând să pornim aceste programe, astăzi suntem în derulare cu programe de peste 5 miliarde de euro, contracte care sunt semnate, în diferite stadii şi este mult mai uşor să discuţi despre programe, să lucrezi la anumite programe pe care ai dori să le începi la un moment dat. Este destul de dificil să le derulezi, din păcate, de multe ori. Achiziţia unor programe cu asemenea sume - tehnica militară este extrem de scumpă - nu este niciodată uşoară. Astăzi, avem în derulare aceste programe, unele funcţionează şi merg bine, altele sunt din păcate în anumite stadii de derulare, unele blocate, unele suspendate. Viaţa nu este una tocmai simplă în momentul de faţă la Ministerul Apărării Naţionale. Avem şi celelalte aspecte care ţin de resursa umană, care este cea mai importantă a Ministerului Apărării Naţionale şi aici vorbim de zona de pensii, salarii, aspecte care ţin de inechităţile din sistem făcute de atâta timp, aspecte la care lucrăm şi încercăm să le corectăm.

AGERPRES: Vorbeaţi de cei 2% din PIB pentru Apărare. Aţi spus că acest procent reprezintă oportunităţi importante pentru economia României, în general, şi industria de apărare, în special. Cât la sută din banii alocaţi sunt utilizaţi pentru plata facturilor externe şi câţi sunt folosiţi în ţară?
Gabriel Leş: Normele NATO prevăd ca minim 20% din această sumă să meargă pentru înzestrare şi aici aş vrea să vă răspund în felul următor: nevoia şi necesitatea de înzestrare sunt enorme, pentru că trebuie să înlocuim aproape tot ceea ce avem şi atunci, când discuţi de militari şi de prezenţa noastră în atâtea teatre de operaţii, ai nevoie de produs cât mai repede şi să fie acolo. Pe de altă parte, din punct de vedere politic şi social, normal şi logic ar fi ca această sumă din PIB să fie folosită mai mult în industria noastră de apărare şi în economia noastră, astfel încât să poţi să fii competitiv la un moment dat şi din punct de vedere al industriei să poţi oferi Ministerului Apărării Naţionale şi nu numai pentru export anumite produse militare.

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

În acest moment, din păcate, după doi ani şi patru luni de 2% din PIB, ceea ce era oarecum şi ceva la care mă aşteptam, integrarea în industria noastră de apărare este destul de redusă pentru că nu a fost pregătită industria noastră să preia necesarul nostru de tehnică militară. Nu sunt tehnologizaţi la nivelul anului 2019. Sunt atât aspecte care ţin de industrii care, de-a lungul timpului, cu bani foarte mulţi au reuşit să fie la nivelul unei tehnici militare extrem de avansate. Toate programele pe care le gândim, tot ceea ce gândim ca şi achiziţie încercăm să le facem în aşa fel încât să existe un transfer tehnologic, contracte de off set, măcar centrele de mentenanţă pentru unele produse să fie făcute în colaborare cu industria noastră, astfel încât pe perioada de viaţă a produsului militar să avem acele centre de mentenanţă aici, să le putem întreţine. De multe ori, mentenanţa unui produs militar pe perioada lui de viaţă costă cam cât costă achiziţia acestuia. Împreună cu Ministerul Economiei, cu domnul ministru Bădălău, am avut foarte multe discuţii şi încercăm ca pentru cel puţin următorii zece ani, cum ne-am asumat existenţa celor 2% din PIB pentru înzestrare, să facem transfer tehnologic cât mai mult astfel încât şi industria noastră să fie capabilă să ne ofere cât mai multe produse. Din păcate, trăim într-un mediu concurenţial şi deschis - Uniunea Europeană - dar o dată având tehnologia necesară, poţi să oferi şi necesarul Ministerului Apărării Naţionale din industria noastră de apărare.

AGERPRES: Bugetul a ajuns în Parlament cu o întârziere de trei luni, a trecut printr-o sesizare la CCR, acum este retrimis în Parlament. Consideraţi că această întârziere poate să afecteze obligaţiile României, industria?
Gabriel Leş: Dacă discutăm strict de Ministerul Apărării Naţionale nu este foarte afectat pentru că programele pe care le avem în derulare nu sunt periclitate de inexistenţa bugetului, dar pentru restul economiei, pentru administraţia locală este un mare minus orice zi de întârziere în aprobarea acestui buget, pentru că discutăm de investiţii şi aşa mai departe. La fel, Ministerul Apărării Naţionale, dacă ar dori să pornească o investiţie nouă, nu are posibilitatea pentru că nu are buget, pentru cele vechi, pentru programele care sunt în derulare şi pentru facturile care se emit nu există probleme pentru că funcţionăm pe acel 1/12 din bugetul pe 2019. Estimările pe care le avem şi bugetul care a fost aprobat de Parlament, dincolo de toate atacurile politice asupra bugetului, este cu peste 2 miliarde mai mult decât anul trecut. Discutăm de un buget de 20,5 miliarde de lei, asta înseamnă că inclusiv procentul pentru zona de înzestrare creşte puţin. Noi avem programe pe care să le putem începe pentru că sunt pregătite în Ministerul Apărării Naţionale peste 12 programe majore şi aici mă refer la programe peste 100 de milioane de euro care necesită şi aprobarea Parlamentului. Bugetul este o necesitate categorică.

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Au apărut probleme în derularea contractului pentru livrarea către România a transportoarelor blindate 8x8 Piranha 5. Primele astfel de blindate ar fi trebuit să ajungă în ianuarie. Aţi vorbit de calcularea de penalităţi către furnizor. La cât ar putea ajunge acesta? Există riscul rezilierii contractului?
Gabriel Leş: Nu există riscul rezilierii contractului pentru că necesitatea înzestrării cu aceste transportoare 8x8 este obligatorie. Avem plătit avans la aceste produse. Produsele se pare că există. Sunt făcute. La ultimele teste nu produsul în sine, ci anumite componente nu au trecut testele de acceptanţă. Aşteptăm ca firma producătoare să obţină toate avizele pentru testele pe care le-au făcut şi primele să intre în înzestrare sper eu cât de repede, în următoarele luni de zile, cele 36 de bucăţi care trebuiau să vină undeva până la mijlocul lunii februarie - sfârşitul acestei luni. Încă sunt în perioada de graţie. Vom respecta condiţiile contractuale şi vom emite facturile pentru penalizări, dacă aceste termene nu vor fi respectate. Noi am făcut plăţile la timp, am dat avansurile exact cum s-a specificat în contract. Aşteptăm şi din partea producătorului aceeaşi seriozitate. Sunt şi aspecte care ţin de chestiuni obiective, dar acestea pot fi discutate la o adică în instanţă şi nu se pune problema din punctul nostru de vedere. Noi vom emite facturile de penalităţi pentru toate produsele, nu numai pentru 8x8, pentru toţi cei care nu-şi vor respecta condiţiile contractuale.

AGERPRES: Aţi anunţat că a fost demarată procedura pentru achiziţia de avioane F16 şi că România îşi doreşte să achiziţioneze astfel de aparate noi. Ce vă împiedică să faceţi o astfel de achiziţie? Cumpărarea unor aparate second hand şi upgradarea acestora nu ar putea fi mai scumpă?
Gabriel Leş: Programele noastre de înzestrare prevăd şi au toate aprobările, inclusiv în CSAT, pentru încă un complet de 48 de avioane F16 care trebuie să intre în înzestrarea Armatei României, pentru că cele 12 pe care le avem în acest moment, iar săptămâna aceasta o să şi parcurgem o etapă extrem de importantă din viaţa acestor avioane, reprezintă doar faza întâi. Necesarul nostru de avioane de luptă este mult mai mare. Discuţiile noastre sunt foarte avansate. Avem trimise documente pentru următoarele cinci tot la partenerul portughez, să vedem dacă există excedent pentru aceste avioane. Discuţiile pe care le-am purtat, inclusiv în SUA, au ajuns şi la aspecte care ţin de necesitatea achiziţionării unui avion nou sau a unui avion second hand exact pe aceeaşi logică pe care aţi spus-o, dacă preţul unui avion second hand nu ajunge foarte apropiat de preţul unui avion nou.

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

În acest moment, nu avem un răspuns vizavi de ceea ce înseamnă avioanele noi, nu ştim dacă firma doreşte să pornească linia de avioane pentru atâtea avioane noi şi nu vă pot spune, la acest moment, diferenţa de preţ între un avion second modernizat şi un avion nou. Aşteptăm răspunsul de la partenerul strategic, partenerul american, şi vom vedea care va fi decizia ulterioară. Atunci când discutăm de un avion second hand modernizat nu discutăm ca şi despre o maşină second hand de zece ani la care îi faci un pic de reparaţie. Avionul este cu totul altceva, motorul este nou, avionica este ultramodernă, fuselajul este modernizat şi respectă anumite criterii pe care producătorul le-a pus la un moment dat. Deci nu discutăm despre nişte avioane second care sunt hârburi, cum vedem tot felul de explicaţii în presă, la un moment dat, în anumite medii online. Discutăm de avioane extrem de capabile care sunt foarte aproape de ceea ce înseamnă un avion nou.

AGERPRES: Vorbeaţi de o etapă importantă în cazul avioanelor F-16, care va avea loc în această săptămână. Puteţi să ne daţi detalii?
Gabriel Leş: Joi, 14 martie, o să avem operaţionalizarea serviciului naţional de Poliţie Aeriană F-16. Până acum, acest serviciu îl făceam cu avioanele MIG, dacă discutăm de Forţele Aeriene Române. Aş vrea să mulţumesc şi partenerilor noştri - Marea Britanie, Canada, SUA - care ne-au ajutat în aceşti ani cu avioane pentru acest serviciu, au venit cu avioanele lor şi au făcut poliţie aeriană pentru România. Suntem parteneri importanţi şi respectaţi, asta îmi denotă acest lucru. Vom operaţionaliza această escadrilă pentru poliţia aeriană deocamdată sub comandă naţională, urmând ca în următoarele luni de zile să se facă şi sub comanda NATO.

AGERPRES: În privinţa achiziţiei de corvete procedura a fost suspendată aşteptându-se decizia instanţei. Când am putea avea o decizie? Producătorul a fost înştiinţat?
Gabriel Leş: Participanţii la licitaţie sunt toţi conştienţi de etapa în care suntem în acest moment. Au existat anumite suspiciuni care ţin de aspectele procedurale ale acestei achiziţii. Exista şi o contestaţie asupra HG care reglementa toată această procedură. Încă suntem în instanţă pe contencios administrativ. Eu mi-aş dori să luăm această decizie cât mai repede, orice prelungire a acestui termen înseamnă o prelungire a termenului la care o să avem prima corvetă funcţională. Intenţia noastră este ca această achiziţie să meargă cât mai repede. Nu vă pot da în acest moment o referinţă de timp, dar e o chestiune care ţine de ordinul câtorva luni, nu foarte multe, sper.

AGERPRES: Majoritatea tancurilor armatei sunt de fabricaţie sovietică, depăşite din punct de vedere tehnic şi doar o mică parte sunt tancuri româneşti modernizate. Există vreun program sau plan pentru achiziţionarea unor astfel de echipamente?
Gabriel Leş: Există, dar nu este încă momentul potrivit să vorbim despre el. Nu este suficient de matur ca să vă spun care ar fi decizia finală pentru achiziţionarea unei astfel de tehnici. Soluţiile nu sunt foarte multe, sunt soluţii care ţin de UE, de zona din care suntem şi noi, eventual partenerii NATO.

AGERPRES: Analiştii militari ruşi vorbesc despre o creştere a ameninţării războiului în zonă şi despre faptul că acesta este inevitabil. Ei susţin că Ucraina şi Republica Moldova ar putea fi viitoare teatre de război, care ar atrage în luptă şi România, iar ţara noastră ar urma să fie implicată alături de forţele NATO. Cum comentaţi aceste afirmaţii?
Gabriel Leş: Nu aş vrea nici să dramatizez, dar nici să privim foarte uşor aceste ameninţări, provocări pe care Rusia le face. Încercând să justifice propriile acţiuni belicoase, Rusia practică un limbaj extrem de agresiv. Suntem conştienţi de acest lucru, monitorizăm atât cât ţine de România, cât şi de partenerii NATO. Şi NATO monitorizează foarte atent tot ce se întâmplă pe această zonă, inclusiv declaraţiile. Ceea ce vreau să transmit este că suntem în siguranţă, suntem un partener cu drepturi depline în NATO şi nu vreau să transmitem frici care, la acest moment, nu sunt reale. Asta nu înseamnă că ne culcăm pe o ureche cum spune românul şi nu facem nimic. Aceste activităţi se monitorizează foarte atent.

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Activitatea la vârful Armatei este afectată de disputele dintre Ministerul Apărării Naţionale şi preşedintele Iohannis pe tema şefului Statului Major al Apărării? Cum vedeţi rezolvarea situaţiei în afară de instanţă?
Gabriel Leş: Prin dialog. Eu am dorit întotdeauna dialog şi cred că am fost un om al dialogului întotdeauna şi cred că şi această situaţie se putea rezolva fără să ajungem până aici, în urma dialogului, dialog pe care, din păcate, se pare că l-am dorit doar eu. Activitatea era mult mai bine să nu fie în situaţia în care este acum. Spun că nu este foarte afectată, dar categoric lucrurile ar fi trebuit să arate cu totul altfel. Din păcate, suntem în instanţă acum, vom vedea ce va spune instanţa. Este un aspect pe care nu-l vom putea comenta niciunul dintre noi şi nu vom comenta deciziile instanţei. Avem locţiitor care are atribuţii inclusiv de şef al Statului Major al Apărării, documentele sunt trimise inclusiv pentru numirea definitivă a acestuia pe funcţie. Vom vedea cum vor merge lucrurile mai departe.

AGERPRES: Aţi trimis inclusiv o scrisoare domnului preşedinte. Aţi primit un răspuns? Aţi încercat să-l şi sunaţi?
Gabriel Leş: Am încercat să-l sun începând din decembrie. Acum am trimis o scrisoare în urma unei decizii a instanţei prin care ne ruga să încercăm să găsim o soluţie amiabilă. E oarecum jenant pentru noi, actorii din această situaţie, pentru că nu era logic să vină cineva să spună instituţiei prezidenţiale şi Ministerului Apărării Naţionale: Faceţi bine şi înţelegeţi-vă! Din punctul meu de vedere, e destul de jenant. Am încercat şi imediat după acea sentinţă să luăm legătura şi să transmitem dorinţa de dialog. Am văzut că nu şi am transmis un document ca să şi demonstrăm intenţia noastră de dialog. Nu s-a primit un răspuns. Văd că pentru unii campania electorală, din păcate, este mai importantă decât rezolvarea unor situaţii care există în instituţii importante din stat.

AGERPRES: De ce nu aţi mers pe varianta prelungirii mandatului generalului Ciucă pentru că există această posibilitate?
Gabriel Leş: Există această posibilitate, dar în 28 de ani de după Revoluţie s-a făcut o singură prelungire. Mandatul este prevăzut de patru ani de zile, prelungirea în principiu se face doar în anumite situaţii, situaţii în care România nu este la acest moment. Nu aş fi vrut nici să transmit un mesaj de lipsă de leadership în Ministerul Apărării Naţionale pentru că nu este vorba de aşa ceva, există oameni extrem de bine pregătiţi care ar fi putut să preia această funcţie şi să aducă un suflu nou în Ministerul Apărării Naţionale. Am spus-o de fiecare dată şi vreau să repet, nu este o chestiune care ţine de om, de persoană, respectul meu pentru domnul Ciucă este unul deosebit. Tocmai de aceea, îi propusesem să rămână şi consilier al ministrului pe o funcţie corespunzătoare. Decizia a fost de numire a unui nou general din Armata României, care să ducă această funcţie mai departe.

AGERPRES: Institutul Cantacuzino a fost transferat în administrarea ministerului pe care îl conduceţi. Repunerea pe picioare a acestei instituţii strategice pentru România este mai grea decât aţi estimat?
Gabriel Leş: Da. Este un răspuns simplu, dar vă spun că nu ne oprim, funcţionăm, nu la parametrii la care mi-aş fi dorit în acest moment, dar sper ca până la sfârşitul anului să reuşim să punem pe picioare Institutul Cantacuzino şi să redevină ceea ce a fost într-o zi. În acest moment, se produce ceva, dar nu la nivel de vaccinuri cum ne-am fi dorit. Avem inclusiv în plan investiţii care ţin de tehnica medicală de care au nevoie acolo, investiţii inclusiv în zona de clădiri. Va mai dura puţin până să reuşim să dăm drumul la producţie aşa cum a fost cândva Institutul Cantacuzino.

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: De ce probleme vă loviţi?
Gabriel Leş: Pur şi simplu administrative, organizatorice, foarte multă aparatură învechită, de la frigidere până la tehnica pe care o folosesc medicii de acolo. Acelea sunt depăşite din punct de vedere moral. Gândirea pe care o avem acum pentru acel institut este una integrată, de la zona în care îşi desfăşoară activitatea până la tehnică şi personal.

AGERPRES: Anul trecut, prin lege s-a decis că militarii şi poliţiştii pot folosi compensaţia lunară pentru chirie pentru plata ratelor la achiziţia unei locuinţe. Pentru bănci nu sunt clare aceste prevederi. Se iau în calcul norme de aplicare sau credeţi că legea este suficient de clară?
Gabriel Leş: Acea lege a fost făcută în Senatul României, dacă nu greşesc, a pornit tocmai de la Comisia de apărare din Senat. Probabil că are nevoie de mici îmbunătăţiri. Ceea ce ştiu la acest moment este că există o oarecare discriminare între militarii care au reuşit să-şi ia un apartament înainte de apariţia acestei legi şi nu pot folosi acea sumă pentru plata acestei rate şi cei care, după apariţia legii, pot să facă un astfel de contract, aspecte care se vor corecta tot prin modificări a acestei propuneri legislative. Îmi este greu să vă spun acum dacă va funcţiona sau funcţionează bine în felul care este, vom vedea care sunt răspunsurile militarilor care vor începe să utilizeze această lege.

AGERPRES: Pentru că vorbeaţi despre discriminare, în ceea ce priveşte diurna pentru teatre, aceasta este diferenţiată, ofiţerii primesc mai mult, iar subofiţerii şi militarii angajaţi mai puţin. Luaţi în calcul o egalizare a acestor diurne?
Gabriel Leş: Este şi făcută propunerea deja. Nu aş putea să vă spun dacă este finalizată sau nu, dar ştiu că este făcută propunerea şi se doreşte rezolvarea acestei situaţii.

AGERPRES: În ce sens va fi egalizată diurna?
Gabriel Leş: Nu aş putea să vă spun suma nominală, dar egalizarea acestei sume, pentru că discutăm de oameni, indiferent de funcţii şi de gradul pe care îl au, în aceeaşi zonă, în acelaşi loc.

AGERPRES: O altă problemă este reprezentată de faptul că uniformele militarilor nu sunt de cea mai bună calitate, iar bocancii nu sunt cei mai comozi. Cum şi când va fi rezolvat acest aspect?
Gabriel Leş: Sunt multe lucruri care trebuie rezolvate în acest minister, inclusiv chestiunile care ţin de îmbrăcăminte şi de încălţăminte. Sunt aspecte pe care le avem în vedere. Nu vreau să vă dau veşti înainte. Avem inclusiv pe acest aspect, care ţine de îmbrăcăminte, un program şi un proiect pe care îl pregătim. Aş prefera să vorbesc în momentul în care ştiu că putem să-i dăm drumul şi o să vă spun atunci de fapt la ce ne-am gândit şi cum mergem. Atunci când faci o licitaţie, de exemplu pentru achiziţionarea unor produse, din păcate preţul cel mai mic este cel care reglementează o astfel de concurenţă şi nu întotdeauna produsul pe care îl primeşti este cel mai bun, aspect pe care nici nu-l poţi verifica la momentul respectiv. Este destul de dificil. Trebuie să-l porţi de câteva ori, să-l speli de câteva ori. Aceste lucruri sperăm să se corecteze în viitorul nu foarte îndepărtat.

AGERPRES: Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că, în perioada următoare, se va face o analiză a activităţii fiecărui ministru. Aveţi motive să vă temeţi?
Gabriel Leş: Nu, deloc. Sunt foarte detaşat pentru că activitatea încercăm să ne-o facem cât se poate de bine. Pe de altă parte, este o funcţie politică, o funcţie publică care vine şi pleacă. Important este să lăsăm în urma noastră ceva, indiferent ceea ce se întâmplă la nivel politic.

AGERPRES: Ar mai fi de clarificat un aspect, nu aţi făcut serviciul militar. Potrivit CV-ului, aţi finalizat masteratul în 2004, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în 2007...
Gabriel Leş: Am început a doua facultate - Jurnalism. Făcusem trei ani de zile şi m-am lăsat, din păcate. Nu am mai finalizat a doua facultate. Credeam, la un moment dat, că o să-mi placă zona aceasta. Am început şi afacerea familiei în zona tipăritului de cărţi şi am încercat să fac ceva şi pe zona respectivă. Nu am mai făcut. S-a terminat în perioada respectivă serviciul obligatoriu militar. Da, n-am făcut armata, însă aceasta este o numire politică, nu trebuie să fii obligatoriu militar, pentru că nu prevede legea acest lucru. Te ocupi de partea de management, de administrare, aspecte care nu ţin de zona militară. Şeful Statului Major General, care este militar, este cel care se ocupă de zona militară.

AGERPRES: La Bucureşti aţi început Facultatea de Jurnalism?
Gabriel Leş: Nu, la Satu Mare. AGERPRES/(A - autor: Florentina Peia, editor: Mirela Bărbulescu, imagine: Marian Vladut, redactor video: Sergiu Olteanu, grafician: Codruț Arsenescu, editor online: Ady Ivaşcu)