Anunţul companiei Ford privind producerea unui nou model, pe lângă SUV-ul EcoSport, protestele prin care s-a dorit tragerea unui semnal de alarmă cu privire la pericolul pe care îl reprezintă centrala de la Kozlodui ori acţiunea celor peste 100 de arhitecţi pentru protejarea culelor au fost câteva dintre evenimentele importante din Dolj în 2018, pe lângă numeroasele proiecte care au marcat împlinirea celor 100 de ani de la făurirea Marii Uniri.

*** Anul Centenar a fost marcat la nivelul judeţului printr-o serie de manifestări ştiinţifice, culturale, ceremonii, printre cele mai importante numărându-se plantarea a 110 stejari în memoria eroilor "Şarjei de la Robăneşti", militari din cavaleria Armatei României care s-au jertfit în luptele din Primul Război Mondial ce au avut loc în localitate.
 

"Fapte precum cele consemnate în istorie drept "Şarja de la Robăneşti" ne vorbesc şi astăzi despre admirabila structură morală a celor care au luptat în Războiul de Întregire a Neamului, clădind modele de abnegaţie şi devotament prin modul în care au înţeles să se pună cu totul în slujba dezideratelor unei întregi naţiuni. Acum mai bine de un veac, într-o zi cenuşie de noiembrie, în momente de cumpănă, 110 cavalerişti din Regimentul 9 Roşiori au dat măsura curajului, avântându-se în atac impetuos asupra inamicului, printr-o ploaie de gloanţe, pentru a-şi salva camarazii care cădeau seceraţi de artileria germană", a spus preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, în cadrul unei ceremonii organizată pentru cinstirea celor 110 militari.

Cei 110 stejari au fost plantaţi pe locul în care, pe 10 noiembrie 1916, cei 110 eroi cavalerişti din Escadronul 3 al Regimentului 9 Roşiori au fost străpunşi de gloanţele armatei inamice.

*** Ţesătoarele de la atelierul "Artalasat" din judeţul Dolj au realizat un covor oltenesc de 6 metri pătraţi (2/3 metri), dedicat Centenarului Marii Uniri. Creaţia oltencelor a fost prezentată, în luna octombrie, la Muzeul Satului din Capitală, de către Antoneta Nadu, din Bechet, proprietara atelierului, dar şi ţesătoare şi creatoare de covoare, care a realizat acest model din proprie iniţiativă. Ea a spus că acest covor este o ''operă de artă'', care ar vrea să rămână în istorie. Covorul a fost lucrat de trei ţesătoare, care au muncit zilnic timp de trei luni. Tehnica de ţesut a covoarelor tradiţionale româneşti, folosită şi în atelierul Antonetei Nadu, a fost inclusă în patrimoniul UNESCO, acest atelier fiind dat exemplu şi reprezentând o sursă de inspiraţie pentru Ministerul Culturii în vederea pregătirii documentaţiei.
 

*** La Spitalul Judeţean de Urgenţă din Craiova a fost inaugurată, în luna aprilie, Clinica de cardiologie intervenţională şi chirurgie cardiovasculară, proiect realizat cu fonduri europene de către Consiliul Judeţean Dolj. Fondurile au fost obţinute de Consiliul Judeţean Dolj, în cadrul unui proiect depus prin Programul Interreg V-A România - Bulgaria, în parteneriat cu municipalitatea Kozlodui, un proiect prin care CJ şi-a asumat că vor fi preluate şi cazuri ale unor pacienţi cu afecţiuni grave de dincolo de Dunăre. Clinica a fost realizată printr-un proiect cu finanţare europeană, în valoare de circa 13 milioane lei.

*** Conducerea CNADNR şi reprezentanţii firmelor care au câştigat licitaţiile au semnat, pe 3 decembrie, la sediul Consiliului Judeţean Dolj, contractele de proiectare şi execuţie a tronsoanelor 1 şi 2 din Drumul Expres Piteşti-Craiova. Potrivit directorul general al CNAIR, Narcis Neaga, în urma contestaţiilor în instanţă, tronsoanele 3 şi 4 ale acestui drum expres vor fi relicitate, după ce firma care a contestat licitaţia a câştigat.

Tronsonul 1 are o lungime de 17,7 km şi traversează teritoriile administrative ale localităţilor Craiova, Gherceşti, Pieleşti şi Robăneşti, iar tronsonul 2 are o lungime de 39,85 km (km 17+700 - km 57+550) şi are ca punct de început limita dintre judeţele Dolj şi Olt, iar ca punct final, după municipiul Slatina, intersecţia cu DN 65. Proiectul este finanţat din fonduri europene, prin POIM, a fost prevăzut în bugetului Ministerului Transporturilor şi al CNAIR, iar cererea de finanţare va fi transmisă la Bruxelles până la sfârşitul acestui an, împreună cu cea pentru proiectul podului de la Brăila.

Durata de realizare a acestor trei contracte este de 36 luni, din care 12 luni pentru activitatea de proiectare şi 24 luni pentru execuţia lucrărilor, iar firmele câştigătoare au ofertat o perioada de garanţie a lucrărilor de 7 ani.

*** Primăria Craiova a finalizat în luna septembrie procedurile de transmitere către Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) a terenurilor şi a structurilor existente destinate construirii de locuinţe proprietate personală cu caracter ipotecar din cartierul început în urmă cu mai bine de trei ani de firma chineză Shandong Ningjian Construction, dar la care aceasta a renunţat anul trecut din lipsă de fonduri.
 

Primarul Mihail Genoiu a precizat că persoanele interesate de achiziţionare unei locuinţe în acest cartier pot începe să facă demersurile necesare contractării de apartamente şi că municipalitatea a început înştiinţarea celor aproximativ 2000 de persoane care se înscriseseră pe liste pentru cumpărarea unei locuinţe în "cartierul chinezesc" care erau preconizate a se vinde la circa 400 euro/metru pătrat.

*** Asocierea de firme din grupul Iridex Bucureşti va colecta şi transporta deşeurile din judeţul Dolj şi va fi operatorul staţiei de sortare şi transfer din Goicea, în baza unui contract de peste 250 milioane lei, cu Consiliul Judeţean Dolj.

Contractul "Delegarea prin concesionare a gestiunii unor activităţi componente ale serviciului de salubrizare, respectiv colectarea şi transportul deşeurilor municipale şi a altor fluxuri de deşeuri în judeţul Dolj şi operarea staţiei de sortare şi transfer Goicea" a fost atribuit, prin licitaţie publică, Asocierii S.C. Iridex Group Salubrizare S.R.L. - S.C. Servicii Salubritate Bucureşti S.A. - S.C. Iridex Group Import Export S.R.L., având o valoare totală de 250.652.467,44 lei, fără TVA, şi a fost aprobat de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) "EcoDolj".

*** Ford România a anunţat în luna mai că va produce un nou model în uzina de la Craiova, unde se fabrică în acest moment SUV-ul EcoSport. Compania a precizat că detalii despre noul model şi data de start a producţiei acestuia vor fi confirmate în apropierea momentului lansării lui în fabricaţie.
 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

În luna noiembrie, Ford a demarat procedurile pentru angajarea a încă 1.700 de persoane, iar conducerea companiei s-a întâlnit cu primari din aproximativ 30 de localităţi din judeţul Dolj şi cu reprezentanţi ai Consiliului Judeţean cărora le-a prezentat oferta cu noilor locuri de muncă. Compania a solicitat sprijin pentru transmiterea informaţiei în localităţile situate pe o rază de până la 35 km de Craiova, anunţând că le va deconta angajaţilor şi o parte din cheltuielile de transport. Ford a devenit în 2018 cel mai mare angajator din judeţul Dolj, cu peste 4.400 de salariaţi.

*** Câteva sute de persoane au protestat în luna aprilie, în Piata Mihai Viteazul din centrul Craiovei, împotriva obiectivelor nucleare de la Kozlodui din Bulgaria, cu o zi înainte de împlinirea a 32 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl. Mitingul a fost organizat de Platforma Civică anti-Kozlodui, care a derulat în acest an o serie de acţiuni împotriva proiectului care se realizează la graniţa cu România. Conf.univ.dr. Luminiţa Simoiu, inginer chimist, a afirmat că demersul anti-Kozlodui a fost iniţiat în 2016, pentru că cetăţenii au dreptul să se opună obiectivelor economice care le pun viaţa în pericol, iar centralele nucleare şi depozitele radioactive sunt pe primul loc pe această listă. Aceasta a mai precizat că în Dolj, în cazul unui accident nuclear, posibilitatea de apărare a cetăţenilor este inexistentă, ceea ce este foarte dramatic. În luna mai, la Galeriile "Cromatic" din Craiova a fost vernisată "Expoziţia - manifest pentru viaţa oltenilor", cu tematică împotriva centralei nucleare de la Kozlodui.

*** Circa 120 de arhitecţi din 22 de judeţe, precum şi din Republica Moldova şi Ucraina, prezenţi în luna aprilie la simpozionul "2018 Anul European al Patrimoniului - Culele din România", organizat la Craiova de Filiala Euroregională Sud-Vest Oltenia a Uniunii Arhitecţilor din România, au atras atenţia că aceste construcţii, reprezentative pentru România, dispar una câte una din cauza nepăsării şi au cerut implicarea autorităţilor judeţene pentru salvarea lor. Arhitectul Pavel Popescu, preşedintele Filialei Euroregionale Sud-Vest Oltenia a Uniunii Arhitecţilor din România, a arătat că, în ultimii ani, Cula de la Mătăsari (judeţul Gorj), una din cele două de lemn din România, a dispărut "pur şi simplu".

El a explicat că a început demersurile de salvare a culelor din România în anul 2010, însă nu a găsit susţinere la autorităţile locale, deşi costurile nu ar fi fost foarte mari.

*** În satele din judeţul Dolj, meseria de medic veterinar este cea mai căutată în mediul rural, 68% dintre reprezentanţii administraţiilor locale din judeţ afirmând, conform unei cercetări sociologice privind meseriile din judeţ, că nu găsesc specialişti în domeniu care să vină lucreze în zonele respective.

Potrivit sociologului Vlad-Ovidiu Cioacă din cadrul Asociaţiei Culturale "Oltenia", care a realizat studiul cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj, prin programul de finanţare a activităţilor nonprofit de interes general - domeniul cultură, alte meserii căutate în satele doljene pentru care nu se găseşte forţă de muncă sunt cele de zidar, zootehnician, tâmplar, sobar, fântânar, sudor, zugrav, cojocar, potcovar, ţesător, conducător utilaje agricole, fierar, brutar. Acesta a precizat că în anul 1947, când s-a înfiinţat Universitatea din Craiova, una dintre cele patru facultăţi proiectate atunci să fie deschise a fost cea de Medicină Veterinară, constatându-se şi atunci această nevoie, însă facultatea nu a fost înfiinţată nici până azi, iar nevoia nu doar că nu a fost soluţionată, dar se pare că s-a amplificat. AGERPRES / (AS - autor: Maria Mitrică, editor: Diana Dumitru, editor online: Gabriela Badea)