Desemnarea Sucevei ca Destinaţie Europeană de Excelenţă pentru turism, evenimente rutiere grave ce au menţinut judeţul pe primul loc în topul naţional al numărului morţilor în accidente, dar şi manifestările dedicate Centenarului au marcat anul 2018.

*** Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur, a primit în luna martie, la Bruxelles, trofeul EDEN 2017 Winner (locul I), pentru proiectul depus de administraţia judeţeană, prin structura sa de turism CNIPT, prin care Suceava a fost desemnată Destinaţie Europeană de Excelenţă pentru turismul cultural tangibil.

Proiectul EDEN "Destinaţii Europene de Excelenţă" a fost lansat în anul 2006, de Comisia Europeană, având ca obiective creşterea vizibilităţii destinaţiilor, creşterea conştientizării asupra diversităţii şi calităţii ofertei turistice europene, reducerea sezonalităţii, dezvoltarea turismului durabil precum şi crearea unei reţele între destinaţii, reţeaua EDEN.

Premiul primit de municipiul Suceava a avut în vedere investiţiile realizate în Suceava în infrastructura specifică şi în reabilitarea obiectivelor culturale, moştenirea culturală.

Printre investiţiile importate realizate în ultimii ani, în Suceava, se numără modernizarea Aeroportului "Ştefan cel Mare" printr-un proiect de circa 40 de milioane de euro, reabilitarea şi modernizarea Muzeului Bucovinei cu peste 60 de milioane lei, reabilitarea şi modernizarea Cetăţii de scaun a Sucevei cu peste 44 milioane de lei, reabilitarea lăcaşurilor religioase din Suceava - Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou, Biserica Mărăuţi, Biserica Sf. Înviere, Mănăstirea Zamca, Biserica "Turnu Roşu" - dezvoltarea Universităţii "Ştefan cel Mare" Suceava şi dezvoltarea infrastructurii specifice de turism.

Ca moştenire culturală, Suceava este una dintre cele mai vechi şi mai importante aşezări ale României, cu un destin istoric şi cultural de excepţie, fiind capitală a Moldovei timp de două secole şi cu o istorie legată de câţiva dintre cei mai cunoscuţi voievozi ai Moldovei, printre care Petru Muşat, Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare şi Petru Rareş.

La Suceava s-au construit primele două sedii mitropolitane ale Moldovei, iar la Curtea Domnească şi-a avut reşedinţa sfatul domnesc.

Totodată, perioada austriacă şi-a pus amprenta pentru aproape un secol şi jumătate prin arhitectură şi mozaic etnic, impunându-se un spirit de civism şi toleranţă reciprocă, rar întâlnite în Europa.

După unirea Bucovinei cu România, oraşul a devenit reşedinţă de judeţ, iar dezvoltarea economică, edilitară, social-culturală şi urbană a Sucevei a continuat liniile din perioada anterioară.

Instaurarea regimului comunist în România conduce la un proces de industrializare rapidă, odată cu deschiderea platformelor industriale, iar vechea arhitectură, dominată de stilurile neoclasic şi art nouveau, este înlocuită cu cea comunistă.

Suceava are 84 valori de patrimoniu (cetăţi, monumente de artă şi ansambluri arhitecturale, monumente de artă religioasă, monumente de arhitectură etnografică, patrimoniu industrial imobil, monumente de artă plastică, vestigii arheologice), dintre care una înscrisă în Lista Patrimoniului Universal UNESCO, numeroase construcţii moderne şi contemporane, edificii culturale - muzee şi case memoriale, teatru, galerie de artă, observator astronomic, universitate, biblioteci, obiective de patrimoniu recent renovate, reamenajate şi consolidate (clădirea Muzeului de Istorie şi Cetatea de Scaun a Sucevei), expoziţii permanente unice la nivel naţional ca mod de prezentare şi interactivitate, expoziţii temporare şi activităţi culturale în unităţile muzeale, evenimente anuale ce prezintă specificul local.

Fiecare grup etnic - români, polonezi, ruşi lipoveni, ucraineni, germani, evrei - şi-a pus amprenta în viaţa şi în peisajul multicultural al zonei.

*** O femeie în vârstă de 40 de ani a decedat pe 14 noiembrie, după ce a fost lovită de o maşină pe o trecere de pietoni din zona Palatului de Justiţie din Suceava, iar autorul faptei a fost reţinut pentru 24 de ore şi ulterior arestat preventiv.

Femeia, care fusese purtător de cuvânt al Şcolii Militare de Subofiţeri Jandarmi Fălticeni, traversa strada regulamentar, fiind cu fetiţa ei în vârstă de un an şi jumătate.

Ambele victime au fost transportate la UPU Suceava, mama fiind în stare de inconştienţă, rănită grav, iar în ciuda eforturilor medicilor, femeia nu a putut fi salvată, fiind declarat decesul. Copilul a suferit leziuni grave, fiind internat în stare de comă în Secţia de Neurochirurgie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Suceava şi ulterior transportat la o clinică din Bucureşti.

Din primele cercetări a reieşit că autorul accidentului este un tânăr în vârstă de 26 de ani care circula cu viteză, nu era sub influenţa băuturilor alcoolice şi care susţine că nu a văzut victimele. Pe numele acestuia s-a deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă.

În acest an, 80 de oameni şi-au pierdut viaţa în accidentele rutiere produse pe drumurile din judeţul Suceava, ultimul eveniment tragic, soldat cu moartea a cinci tineri, înregistrându-se pe 9 decembrie, la Vadu Moldovei, pe E85.

În acest an, până la această dată, în judeţ s-au înregistrat 268 de accidente rutiere grave, cu patru mai puţine decât în aceeaşi perioadă din anul trecut, cu 80 de persoane decedate, cu nouă în minus faţă de anul trecut, 226 rănite grav, cu 14 mai puţine faţă de 2017.

Deşi statistic se înregistrează scăderi, la nivel naţional Suceava rămâne pe primul loc la numărul de persoane care au murit în accidente rutiere în acest an, după Timiş cu 74 de morţi şi Prahova cu 70, în condiţiile în care judeţul deţine cea mai întinsă reţea de drumuri la nivel naţional, are o întindere mare, precum şi o populaţie numeroasă.

*** Laboratorul Zonal de Restaurare al Muzeului Bucovinei de pe strada Dragoş Vodă din municipiul Suceava a fost redeschis pe 29 noiembrie, în vechiul sediu, care a fost într-un amplu proces de reabilitare ce a durat peste 10 ani.

Inaugurarea clădirii reabilitate şi modernizate a fost făcută în cadru festiv, cu ocazia aniversării Centenarului Unirii Bucovinei cu România, prin dezvelirea unei plăgi omagiale, de către preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, şi directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu. La eveniment au participat şi specialişti în restaurare şi conservare din ţară şi străinătate.

Din 1975, odată cu înfiinţarea laboratorului de specialitate în cadrul Muzeului Judeţean, Suceava are activitate de restaurare textile, pictură, lemn, ceramică, metal, investigaţii fizico-chimice şi conservare monumente.

Laboratorul Zonal de Restaurare - Conservare are în componenţă sectorul de investigaţii (fizice, chimice şi biologice) şi cinci ateliere de specialitate, în cadrul cărora lucrează specialişti atestaţi în restaurarea ceramicii, lemnului, metalului, picturii şi textilelor şi, în perspectivă, atestaţi în suport papetar.

Din anul 2008, în cadrul Laboratorului Zonal de Restaurare - Conservare al Muzeului Bucovinei funcţionează Departamentul de Monitorizare a Monumentelor UNESCO, format din specialişti restauratori şi investigatori atestaţi pe patrimoniu imobil şi mobil, fiind singurul din ţară, la momentul actual.

Directorul Emil Ursu a anunţat intenţia de a pregăti şi activitatea de restaurare de carte, în condiţiile în care judeţul Suceava are un patrimoniu bogat de tipăritură veche şi nici un specialist în restaurare carte, iar preşedintele CJ Suceava a spus că va susţine proiectul, pentru că investiţiile în Muzeul Bucovinei se amortizează prin numărul tot mai mare de turişti şi de vizitatori la obiectivele componente.

Tot în Anul Centenarului, Academia Română, prin vocea preşedintelui acestui for, acad. Ioan Aurel Pop, a transmis ''cu umilinţă, evlavie şi cu demnitate'', în cadrul unei şedinţe solemne organizate la Muzeul Bucovinei pe 16 noiembrie, salutul ei la împlinirea a 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu Ţara Mamă.

Pop a subliniat în discursul său că Academia Română a avut încă de la înfiinţare, în anul 1866, vocaţia unităţii româneşti.

"Suntem într-un moment de sărbătoare şi de cumpănă în acelaşi timp. Pentru cei care nu ştiu vreau să vă spun că Academia Română, care a cinstit la 27 martie la Chişinău, împreună cu Academia Moldovei, Unirea Basarabiei cu România, trebuie să-şi ducă până la capăt misiunea şi să facă acelaşi lucru şi în privinţa celorlalte provincii româneşti care s-au alăturat Ţării în anul 1918. De altminteri, Academia creată în urmă cu 152 de ani a avut vocaţia unităţii româneşti şi nu numai vocaţia unităţii culturale româneşti, dar şi vocaţia unităţii politice a românilor. Dintre stâlpii naţiunii, dintre instituţiile care au construit România, Academia poate să-şi revendice rolul de începător şi rolul de stabilizator", a spus preşedintele Academiei Române.

În continuarea manifestărilor dedicate Centenarului "Marii Uniri", pe 14 decembrie, Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi "Petru Rareş" Fălticeni a dezvelit două plăci comemorative, prima în amintirea căpitanului Paul Berge, ofiţer din cadrul Misiunii Franceze, conduse de generalul Henri Mathias Berthelot pentru refacerea armatei române, căzut eroic la datorie în bătălia de la Dealul Muncel (1917), în fruntea eroilor Regimentului 16 Dorobanţi din Fălticeni, iar a doua în amintirea gloriosului Regiment 16 Dorobanţi care a avut ca părinte spiritual pe "Mareşal Josef Pilsudski" din Fălticeni.

Activitatea s-a încheiat cu o expoziţie temporară cu obiecte şi articole militare din Primul Război Mondial descoperite în Suceava de membrii Asociaţiei Prospectorii Istoriei, filiala Suceava, şi cu o expoziţie de artă plastică a maiorului Tiberiu Vlădeanu. AGERPRES / (AS, A - autor: Silvia Marcu, editor: Nona Jalbă, editor online: Ady Ivaşcu)