Demersul de schimbare a denumirii judeţului în Olt-Romanaţi, respins de cetăţeni prin prezenţa scăzută la referendumul organizat în octombrie, apariţia unor focare de pestă porcină africană în gospodăriile populaţiei, precum şi cercetările pentru furt de motorină din autosanitare la Ambulanţa Corabia sunt principalele evenimentele care au marcat judeţul Olt în anul 2018.

*** Cetăţenii judeţului Olt au fost chemaţi la vot în luna octombrie pentru a se pronunţa în privinţa schimbării denumirii judeţului în Olt-Romanaţi, această consultare având loc în acelaşi timp cu referendumul naţional pentru redefinirea familiei şi neîntrunind cvorumul de prezenţă necesar validării.

Prezenţa la vot la referendumul local pentru schimbarea denumirii judeţului Olt în Olt-Romanaţi a fost de 25,92%, potrivit rezultatelor finale centralizate de Biroul Electoral Judeţean (BEJ). Pentru ca referendumul să fie validat era necesară o prezenţă de cel puţin 30%.

Dintre voturile valabil exprimate 57,37% (54.947) au fost cu DA pentru schimbarea denumirii judeţului, 40,24% (38.536) au fost cu NU, iar 2.277 de voturi au fost anulate. Numărul total al alegătorilor înscrişi pe listele permanente a fost de 369.344.

Un grup de iniţiativă din Caracal, format din oameni de cultură, istorici şi reprezentanţi ai societăţii civile, susţinut de parlamentari şi reprezentanţi ai administraţiei locale şi judeţene, precum şi de episcopul Slatinei şi Romanaţiului, a propus, în cadrul unei dezbateri care a avut loc pe 22 aprilie 2017, la Caracal, schimbarea numelui judeţului Olt în Olt-Romanaţi.

Susţinătorii schimbării numelui judeţului în Olt-Romanaţi au afirmat că în acest fel s-ar fi făcut o reparaţie morală şi istorică faţă de locuitorii fostului judeţ Romanaţi, desfiinţat după reforma administrativă din perioada comunistă. Romanaţiul, judeţ care avea reşedinţa la Caracal, a fost desfiinţat în 1968.

*** Mai mulţi ambulanţieri de la Serviciul de Ambulanţă Corabia, care şi-ar fi însuşit combustibil din cota alocată lunar autospecialelor, sunt cercetaţi pentru delapidare, fals şi uz de fals iar faţă de 13 dintre aceştia a fost luată măsura controlului judiciar şi le-a fost interzis să-şi exercite profesia timp de 60 de zile.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

"Procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia au dispus la data de 03.12.2018 punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de 15 inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunilor de delapidare (...), fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, şi uz de fals, în formă continuată (...), iar la data de 04.12.2018 s-a dispus de către procuror măsura preventivă a controlului judiciar faţă de 13 dintre aceştia. În actul de inculpare s-a reţinut următoarea situaţie de fapt: în perioada 2015-2018, inculpaţii, în calitate de angajaţi în funcţia de conducători auto ai ambulanţelor de la Staţia de Ambulanţă Corabia, şi-au însuşit combustibil de la autoutilitare, combustibil rezultat în urma deplasării cu viteze reduse la evenimente, iar pentru justificarea cantităţilor de carburant însuşite au întocmit foi de parcurs conţinând date ce nu corespund realităţii", a informat Parchetul Corabia.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia efectuează cercetări "in rem" pentru a stabili dacă există legături de cauzalitate între timpii în care s-au deplasat la cazuri ambulanţele de la Corabia în ultimii trei ani şi survenirea decesului unor persoane înainte de a sosi autosanitarele sau în timp ce pacienţii se aflau în ambulanţă.

"Se fac cercetări in rem pentru a se stabili dacă există legături de cauzalitate între timpii în care s-au deplasat ambulanţele şi survenirea decesului unor persoane, pornind de la situaţia rezultată din probe, anume că au existat întârzieri în deplasarea la cazuri", a spus prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia, Sorin Lia.

În perioada 2015 - 2018 s-ar fi înregistrat opt cazuri de pacienţi care fie au decedat în ambulanţă, fie au fost găsiţi decedaţi la sosirea echipajelor medicale.

În condiţiile în care peste două treimi dintre ambulanţierii din Corabia au interdicţie de a-şi exercita profesia, pentru asigurarea continuităţii activităţii acestei substaţii de ambulanţă au fost deplasaţi la Corabia conducători auto de la substaţiile Caracal, Slatina şi Drăgăneşti-Olt, iar în luna ianuarie va fi organizat concurs pentru ocuparea temporară a posturilor. Prefectul Silviu Neacşu a precizat, după o vizită la Ambulanţa Corabia, că activitatea substaţiei se desfăşoară normal.

*** Sute de oameni din comuna Rusăneşti au protestat la finalul lunii noiembrie, timp de mai multe zile, împotriva deciziei autorităţilor de a elimina preventiv toţi porcii din localitate, după apariţia unor focare de pestă porcină africană în comună.

După mai multe zile în care localnicii au blocat accesul veterinarilor în gospodării, în luna decembrie reprezentanţii Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Olt au reuşit să finalizeze acţiunea de eliminare a suinelor din Rusăneşti.

Cei mai mulţi dintre proprietarii animalelor ucise preventiv au primit despăgubiri, dar au fost şi două cazuri în care autorităţile au aplicat amenzi de câte 3.000 de lei din cauză că proprietarii nu au anunţat veterinarii despre moartea porcilor pe care îi deţineau. Astfel au fost acordate despăgubiri pentru 123 de proprietari, suma totală plătită drept despăgubiri fiind de peste 362.672 lei.

În judeţul Olt s-au înregistrat şase focare de pestă porcină africană la porcii domestici din gospodării ale populaţiei din localităţile Rusăneşti, Cilieni şi Osica de Sus şi două cazuri la porcii mistreţi din fondul de vânătoare 43 Frunzaru, din comuna Dăneasa, sat Pestra. Ultimul focar de boală a fost confirmat pe 23 decembrie, la porci domestici dintr-o gospodărie din comuna Osica de Sus.

*** Două manifestări de amploare şi cu tradiţie, Sărbătoarea Iilor de la Cezieni şi Festivalul pentru copii "Căluşul Românesc" de la Slatina sunt evenimentele culturale care, alături de alte zeci de manifestări de o mai mică amploare, au marcat Centenarul Marii Uniri în judeţul Olt.

Sute de persoane, copii, femei, bărbaţi, tineri şi vârstnici, toţi purtând cămăşi tradiţionale, noi sau păstrate de la o generaţie la alta, s-au prins pe 24 iunie, în Hora iilor, la Sărbătoarea iilor de la Cezieni, eveniment ce se desfăşoară anual în această comună în care fiecare familie păstrează cu grijă şi poartă cu mândrie portul popular.

Localnicii din Cezieni au scos la porţi covoarele tradiţionale şi peste ele au aşezat, ca la o expoziţie, ii şi alte obiecte de port popular, aşa cum se face în comună de zeci de ani, de Sânziene, când oamenii se îmbracă frumos, în straie de sărbătoare şi se pornesc spre pajiştea de la marginea satului unde se prind în horă. Atmosfera de sărbătoare a fost întregită duminică şi de o paradă a portului popular, prin comună defilând zeci de perechi de femei şi bărbaţi din mai multe zone ale ţării, toţi îmbrăcaţi în haine tradiţionale, acompaniaţi de fanfară.

Ediţia din acest an a manifestării culturale a fost dedicată Centenarului Marii Uniri şi a beneficiat de o finanţare guvernamentală de 570.000 lei. Sărbătoarea iilor de la Cezieni este o manifestare culturală ajunsă la ediţia cu numărul 34, ce se desfăşoară anual la Cezieni în a doua parte a lunii iunie.

Faţă de ediţiile precedente, de această dată în cadrul Sărbătorii iilor a avut loc şi un simpozion naţional despre cămaşa tradiţională românească - "România - 100 de ani de la Marea Unire. Ia - document incontestabil al identităţii naţionale şi perenităţii poporului român". La această acţiune, care s-a desfăşurat sâmbătă, au participat specialişti specialişti în etnografie şi folclor de la instituţii de cultură din mai multe zone ale ţării.

Membri ai unor ansambluri folclorice din judeţul Olt şi din alte zone ale ţării, care au purtat 100 de drapele tricolore, au format pe 29 iunie, pe esplanada din municipiul Slatina, o "hartă vie" a României, evenimentul marcând deschiderea manifestării "Zilele municipiului Slatina în Centenarul Marii Uniri".

Fanfara Lyra Band din Slatina, ansambluri folclorice din judeţul Olt precum şi din Ardeal şi din Moldova şi 100 de căluşari au pornit pe străzile municipiului, purtând 100 de drapele tricolore, de la Casa Tineretului până pe esplanadă, într-o paradă a portului popular. Atunci când au ajuns pe esplanadă, purtătorii drapelelor tricolore s-au aşezat astfel încât au format o "hartă vie", simbolică, a României, în acest timp fiind difuzate cântece patriotice.

Manifestarea, organizată de Primăria Slatina, a avut loc în perioada 29 iunie - 1 iulie, în centrul oraşului, unde, timp de trei zile, au urcat pe scenă formaţii şi interpreţi de muzică populară, dar şi artişti reprezentând alte genuri muzicale. AGERPRES / (AS - autor: Cristina Matei, editor: Karina Olteanu, editor online: Ady Ivaşcu)