În a doua jumătate a anului 2018, Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Constanţa a realizat o premieră naţională reuşind ca la finalul unei anchete, cu concursul ANPC, să amendeze două unităţi bancare din România, obligând cele două entităţi la despăgubirea clienţilor cu prejudiciile constatate însumând peste 1 miliard de euro.

*** Potrivit datelor comunicate de CJPC Constanţa, prima anchetă iniţiată în urma reclamaţiilor depuse de clienţi a vizat Bancpost S.A şi s-a încheiat cu constatarea de practici comerciale înşelătoare în activitatea de creditare a persoanelor fizice. Prin procesul verbal de constatare a contravenţiei (PVCC) nr. 819110 din data de 27.07.2018, creditorul a fost sancţionat cu o amendă de 160.000 de lei, dispunându-se totodată restituirea prejudiciilor constatate, către clienţii păgubiţi.

Patru luni mai târziu, pe 26.11.2018, într-o speţă similară, CJPC Constanţa încheie PVCC nr. 819118, obligând OPT Bank România S. A. la plata unei amenzi de 160.000 de lei şi restituirea către clienţi a sumelor percepute ilegal, faţă de contractele iniţiale de creditare, constatându-se de asemenea utilizarea unor practici comerciale înşelătoare.

În esenţă, după cum reiese din avertizările publice date de comisarul de caz de la CJPC Constanţa, Dumitru Manţu, în ambele cazuri este vorba despre încheierea cu diverşi consumatori de acte adiţionale prin care contractele de creditare au fost cesionate către terţi, aceştia fiind societăţi bancare care nu au sediul pe teritoriul României, deci nu funcţionează sub legislaţia naţională şi, în unele situaţii, nici nu erau autorizate să efectueze operaţiuni în devizele stipulate în contractele bancare.

"În cazul Bancpost S. A., am constat încheierea cu consumatori de acte adiţionale prin care s-au stabilit costuri ale creditului, care sunt permise a fi reţinute şi calculate doar de către instituţii financiare autorizate, acte adiţionale prin care s-a majorat costul creditului, prin care au fost realizate operaţiuni de restructurare a creditelor la plata ratelor, EFG New Europe Funding II B.V. (actuala ERB New Europe Funding II B.V.) prin intermediul Bancpost S.A. s-a folosit în mod înşelător de denumirea 'creditor' sau de cea de 'bancă' asociată cu O.U.G. nr. 99/2006, şi de asemenea prin toate activităţile derulate după cesionare, au indus consumatorului mediu aparenţa de legalitate în ceea ce priveşte autorizarea cesionarului, astfel încât consumatorul mediu a fost determinat să continue relaţia contractuală prin încheierea de acte adiţionale şi să ia o decizie de tranzacţionare pe care altfel nu ar fi luat-o", se arată în avertizările publice întocmite de Dumitru Manţu.

De asemenea, CJPC Constanţa a mai constatat că dobânda a fost dependentă de voinţa cesionarului EFG New Europe Funding II B.V., persoană juridică neautorizată şi care nu are calitatea de instituţie de credit, şi nu de Bancpost S. A şi modul de calcul al dobânzii şi al comisionului de administrare a fost în funcţie de 360 zile şi nu de 365/366 zile. Totodată, contrar legislaţiei româneşti, s-a procedat la declararea scadentă anticipată a creditului în contextul în care conform contractului doar o "bancă" instituţie de credit autorizată avea dreptul să realizeze această acţiune, inclusiv la calcularea de dobânzi penalizatoare calculate la întregul sold al creditului.

În context, CJPC a constatat că faţă de aproximativ 63.000 de clienţi cetăţeni români, prin perceperea de către EFG New Europe Funding II B.V., cu încălcarea prevederilor legale, de sume de bani reprezentând dobândă, comision de administrare şi penalităţi, a fost creat un prejudiciu consumatorilor stabiliţi în România estimat la cel puţin 300 milioane de euro, estimat doar pentru perioada 2008-2015, perioadă pentru care s-au cercetat rapoartele anuale EFG New Europe Funding II B.V, fără a se avea în vedere perioada 2017-2018 şi fără a se lua în calcul prejudiciul creat consumatorilor ca urmare a procedurilor de executare silită.

În cazul a peste 10.000 de clienţi din România ai OTP Bank România S.A, CJPC Constanţa a stabilit crearea unui prejudiciu, consumatorilor, de 73.875.106 CHF şi 2.301.231 EUR, rezultat din dobânzi tot ca urmare a unei practici comerciale înşelătoare, conform Legii nr. 363/2007.

Şi în această situaţie banca a fost sancţionată cu 160. 000 de lei şi somată să restituie toate sumele percepute sub formă de dobândă, comisioane şi penalităţi pentru creditele cesionate în afara ţării.

"Vorbim de cel puţin 10.000 de credite şi de tot atâţia clienţi OTP care ar trebui să primească înapoi un total de nu mai puţin de 243 de milioane de CHF şi 20.384.618 de euro, sume încasate de OTP Financing Solutions (Olanda) şi OTP Bank Nyrt (Ungaria). Începând cu 2007, aici au fost cesionate credite în valoare de 701. 289. 927 CHF şi 20. 737. 039 euro", se arată în materialele întocmite de comisarul Sorin Manţu.

*** Garda de Coastă - ultima frontieră în calea migraţiei ilegale şi contrabandei

În cursul anului 2018, poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au depistat şi prevenit 36 de cazuri de migraţie ilegală şi trafic de migranţi reuşind să intercepteze şi să returneze, în ţările de provenienţă, în total 195 de cetăţeni străini.

Astfel, potrivit unui raport al Gărzii de Coastă, în judeţul Constanţa, în primele nouă luni ale anului 2018 au fost înregistrate 31 de cazuri de treceri ilegale la frontiera terestră, în care au fost depistaţi 107 cetăţeni străini, proveniţi din state terţe, în timp ce încercau să treacă ilegal frontiera de stat.

"În privinţa traficului de migranţi, au fost înregistrate 5 cazuri în care au fost implicaţi 14 facilitatori (9 Moldova, 3 Turcia şi 2 Bulgaria) care au facilitat trecerea ilegală a frontierei de stat a 88 migranţi, în două dintre cazuri cercetările fiind continuate de către autorităţile din R. Bulgaria. Menţionăm că în anul 2018 nu a fost înregistrat nici un caz de migraţie ilegală la Marea Neagră", se arată în raportul Gărzii de Coastă.

De asemenea, în domeniul combaterii traficului cu mărfuri contrafăcute şi nedeclarate, în primele nouă luni din 2018, Garda de Coastă a înregistrat 42 de cazuri în care au fost implicate 46 de persoane, cetăţeni români şi străini.

"În perioada de referinţă au fost ridicate în vederea confiscării de peste 352.000 de articole diverse, constând în: articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, jucării pentru copii, uz casnic, produse igienă personală, în valoare de aproximativ 6.890.000 lei, cea mai mare parte din aceste mărfuri fiind depistată în porturile maritime din judeţul Constanţa", precizează Garda de Coastă.

*** În 2018, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanţa a atras investiţii de aproape 200.000.000 de lei

Potrivit ultimului bilanţ prezentat de directorul general al CNAPM Constanţa, Nicolae Tivilichi, în anul 2018 compania a reuşit un portofoliu investiţional de 198.765. 944 lei fără TVA pentru dezvoltarea infrastructurii de operare şi navigaţie.

Pe 6 noiembrie 2018, a fost semnat contractul de proiectare şi execuţie pentru investiţia "Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimii şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în Portul Constanţa".

Contractul, semnat de CNAPM Constanţa în calitate de beneficiar, cu antreprenorul intalian Impresa di construzioni ing E Mantovani SPA, are valoarea de 139.317.822,44 lei (fără TVA) şi prevede realizarea dragajului de investiţie în Portul Constanţa, proiect prioritar ce va aduce adâncimile la danele portului la cotele proiectate.

În acelaşi timp, în semestrul al doilea al acestui an a fost atribuit contractul pentru realizarea dragajului de întreţinere, cu valoare de 24,7 milioane lei, prin care se prevede extragerea şi degajarea a peste 1 milion de metri cubi de aluviuni depuse în bazinele şi pe şenalele navigabile, într-o perioadă de 24 de luni.

Totodată, pentru creşterea traficului portuar adminstraţia portuară a reuşit să obţină finanţare prin POIM 2014-2020, Axa Prioritară 1, fiind semnat contractul pentru proiectul de investiţii "Implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari (Dana 80)". Valoarea contractului este de 25.778.122 lei (fără TVA), cu durata de execuţie de 37 de luni, 75% rata de finanţare UE - 19.025.969 lei şi 25% contribuţie de la bugetul de stat.

Şi tot pe parcursul anului 2018 a început proiectarea, construirea şi livrarea unei nave tanc autopropulsată, în valoare de 8.970.000 lei, fără TVA, pentru flota tehnică a CNAPM Constanţa, în cadrul proiectului european PROTECT. Nava multifuncţională va avea 500 TDW, o viteză de 11 noduri, performanţe de navigaţie ridicate şi va asigura preluarea reziduurilor petroliere şi a apelor uzate de la navele aflate în porturile maritime româneşti şi în rada acestora. Totodată, nava va arbora pavilionul românesc şi va asigura preluarea combustibililor de la navele care urcă pe doc sau intră în reparaţii.

Proiectul "PROTECT - Infrastructură pentru operaţiuni sigure şi pentru protecţia mediului în Portul Constanţa" are o valoare totală estimată de 35 milioane euro şi este cofinanţat de Uniunea Europeană prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility - CEF). AGERPRES / (AS - autor: Dan Mihăescu, editor: Nona Jalbă, editor online: Ady Ivaşcu)